50,814 matches
-
1972; Dichters uit Roemenië [Poeți din România], postfața edit., Amsterdam, 1976; Roemenië. Verhalen van deze tijd [România. Povestiri din vremea noastră], tr. Jan Willem Bos, Amsterdam, 1988; Une anthologie de la poésie moldave - An Anthology of Moldavian Poetry, Paris, 1996. Repere bibliografice: Vlad, Convergențe, 46-47; George, Sfârșitul, I, 56-60; Ulici, Prima verba, II, 200-201; Iorgulescu, Scriitori, 279-282; Grigurcu, Între critici, 211-215; Sabina Fânaru, Paradoxul „paradoxului”, RL, 1994, 4; Ioana Pârvulescu, Sorin Alexandrescu. Dublu interviu pentru dublă identitate, RL, 1995, 24-25; Dicț. scriit
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
de Vega, Cavalerul din Olmedo, București, 1949 (în colaborare cu Aurel Baranga); N. V. Gogol, Revizorul, București, 1952 (în colaborare cu Gabriela Leonte); Jean de Beer, Fiica omului, București, 1958; Aleksis Kivi, Cei șapte frați, pref. Modest Morariu, București, 1963. Repere bibliografice: Gaby Michailescu, Culise și reflectoare, București, 1937, 27-37; Aurel Baranga, Scriitorul și regizorul, CNT, 1962, 5; Ist. teatr. Rom., III, 306-308, passim; Amza Săceanu, Fața nevăzută a teatrului, București, 1974, 97-102; Mircea Grigorescu, Cheia succeselor lui Sică Alexandrescu, TTR, 1974
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
1983, sub titulatura „Almanah «Contemporanul»”, se oferea cititorilor un număr de excepție, realizat cu concursul secției de traduceri a Asociației Scriitorilor din București, abordând istoricul laureaților premiului Nobel pentru literatură. Lucrare „singulară pe plan mondial”, aceasta cuprinde date biografice și bibliografice ale celor care au primit de la începutul veacului al XX-lea și până în 1982 prestigiosul premiu, fiecare nume în parte fiind ilustrat cu câte un fragment reprezentativ din operă. În almanahul editat după doi ani, literatura ocupă cele mai multe pagini. La
ALMANAH ENCICLOPEDIC „REALITATEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
mea în tine cade/ sau numai frunza de sipică/ albastru, poate, doar albastru/ ca untdelemnul se ridică”). A mai publicat Corneliu Coposu. Confesiuni (1996), carte de dialoguri și mărturisiri. SCRIERI: Niciodată liniștea, Cluj-Napoca, 1994; Corneliu Coposu. Confesiuni, București, 1996. Repere bibliografice: Al. Cistelecan, Nostalgie și vitriol, LCF, 1995, 19; Barbu Cioculescu, Doina Alexandru, „Niciodată liniștea”, JL, 1995, 21-24. N.Fl.
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
sculptura lui Rodin, Luchian, pictorul florilor. SCRIERI: Din împărăția durerii, București, 1915; Băjenie..., Sibiu, 1935; Învinșii, Sibiu, 1939. Traduceri: Alphonse Daudet, Stegarul, Bârlad, 1917, Asediul Berlinului, Bârlad, 1918, Ultima lecție..., București, 1924; Paul Heyse, Clipe de iubire..., Bârlad, 1919. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Băjenie”, PLI, 1935, 8-9; P. D. [P. Drăghici], Mircea Alexiu, „Băjenie”, „Viața ilustrată” (Cluj), 1936, 5; Costin I. Murgescu, Mircea Alexiu, „Învinșii”, PE, 1939, 5; Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Învinșii”, PLI, 1939, 3-5. C.T.
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Creionări, Ploiești, 1934; Banul de aur, Ploiești, 1935; La noi, la șezătoare, Ploiești, 1936; Misiunea învățătorului, Ploiești, 1937; Povestea lupului singuratic și alte povestiri, Ploiești, 1938; Icoane, Ploiești, 1938; Puiul de rouă, 1941; Un om al dracului, Ploiești, 1943. Repere bibliografice: Antologia învățătorilor în literatură, îngr. B. Jordan, București, 1939, 283. S.C.
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
psihologii individuale, însă în profunzime ea este o reconstituire de destin colectiv. SCRIERI: Racul, București, 1970; Veghea bătrânei doamne Gall, București, 1973; Casa Emilianei, București, 1975; „Niciodată toamna...”, București, 1977; Sertarul cu medalii, București, 1980; Cărarea îngustă, București, 1983. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Oltea Alexandru, „Racul”, RL, 1970, 35; Dana Dumitriu, „Veghea bătrânei doamne Gall”, ARG, 1973, 6; Cristea, Domeniul, 291-296; Silvia Urdea, Oltea Alexandru, „Casa Emilianei”, VTRA, 1976, 6; Titel, Pasiunea, 133-135; Liviu Petrescu, Între epos și poveste, ST, 1979
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
epigonic. SCRIERI: Țărmul dinspre cer, Washington DC, 1991; The Image and Likeness of Fr. Stăniloae’s Theology, Detroit, 1994; The Unknown Continent, Detroit, 1994; Diorame și eseuri teologice și literare, Washington DC, 1996; Suflet românesc peste ocean, Detroit, f.a. Repere bibliografice: Păcurariu, Dicț. teolog., 12-13; Fănuș Băileșteanu, Personalități culturale românești din străinătate, București, 1999, 15-17; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 12-16. N.Fl.
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
rece, Brașov, 1903; Tot găina cântă, Brașov, 1903; Otilia sa, Brașov, 1903; Ah, sărmana vreme veche, Brașov, 1904; În preajma expozițiii. Amintiri reîmprospătate. Domnul Tudor - Cuza Vodă, Brașov, 1906; Cartea veteranului Stan Pârjol, Brașov, 1906. Antologii: Parnasul român, Brașov, 1892. Repere bibliografice: Mărcuș, Thalia, 124-126, 229-236; Cărturari brașoveni, 17; Dicț. lit. 1900, 31-32; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 107-109; Faifer, Semnele, 256, 299-301. G.D.
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
vol. III: Moscova, București, 1935; Louis Madelin, Danton, București, 1937; Gian Dàuli, Roata, București, 1943; John Steinbeck, Nopți fără lună, București, 1945; John Knittel, Drum în noapte, București, 1945; Egon Erwin Kisch, Doctorul Becker la porțile raiului, București, 1955. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 246, 351-355, passim; Fundoianu, Imagini, 215-217, passim; Ibrăileanu, Opere, III, 393-395, V, 114-123, 150-154, 186-192; Streinu, Pagini, I, 371, II, 221-224, 264, III, 12-13, IV, 120-121, 264, V, 195-199, 370; Perpessicius, Opere, II, 258-260, IV, 100-104, V, 273-278
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
mânie, București, 1974; Sentimentul puterii, București, 1976; Tornada, București, 1980; Întoarcerea spre asfințituri, București, 1985; În afara gloriei, Timișoara, 1994; Vremea hahalerelor, postfață Mircea Mihăieș, Timișoara, 1998; Mătușa mea Maria Theresia, Timișoara, 2003. Ediții: Țara Almăjului. Cercetări monografice, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Ion Marin Almăjan, „Sunt dator cu o durere”, RL, 1970, 35; Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Dana Dumitriu, „Spune-mi unde duce acest drum?”, ARG, 1973, 3; Eugen Dorcescu, Ion Marin Almăjan, „Neîmpăcați în mânie”, O
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
Geschichte der rumänischen Literatur, Leipzig, 1906; Elevilor mei. Discurs de deschidere ținut la Universitatea din Budapesta, Sibiu, 1910. Culegeri: Texte din literatura poporană română, t. I: Poezia tradițională, Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, t. II, București, 1966; Vrabie, Folcloristica, 283-284; Bârlea, Ist. folc., 279-285; Dicț. lit. 1900, 32; Datcu, Dicț. etnolog
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 1993-2001. Traduceri: Întâmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, București, 1971; Cervantes, Don Quijote (repovestire pentru copii), București, 1975; Din stihurile jupânului François Villon, postfață Romulus Vulpescu, București, 1979. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit., II, 1098; Dumitru Micu, De la Coresi la Iancu Văcărescu, ALA, 2002, 600; Florin Mihăilescu, Farmecul erudiției, VR, 2002, 3-4. I.D.
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
Slavomir Gvozdenovici); Porumbelul de argilă, București, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Carmen Blaga, Ivo Muncian); Redzep Drasko, Nordul sârbesc. Poeți sârbi din secolul XX, Timișoara, 1999; Katarina Kostici, Ucigașii de cuvinte, Timișoara, 2000 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici). Repere bibliografice: Radu Săplăcan, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, TR, 1978, 15; M.N. Rusu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, AFT, 1978, 4; Nicolae Manolescu, Analize și sinteze, RL, 1978, 28; Nicolae Ciobanu, Dincolo de himera sintezei critice, LCF, 1978, 32; Serafim Duicu, Din
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic al literaturii transilvănene de până atunci, este concepută în două părți: personalități și publicații periodice. Articolele despre poeți, prozatori, critici literari sau publiciști, însoțite de succinte portrete, oferă informații biografice și bibliografice la zi cu privire la lucrările publicate în țară și străinătate, precum și reproducerea integrală sau fragmentară a unei lucrări a scriitorului respectiv. Dintre poeți sunt prezentați Andrei Bârseanu, G. Coșbuc, O. Goga, Ecaterina Pitiș, P. Dulfu, Ioan Pușcariu, I. U. Soricu, I.
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
de la capăt, București, 1986; „Cel care trebuie să vină” sau „Câți bărbați încăpem în casa asta, Maria?”, București, 1986; Cei care plătesc cu viața, București, 1987; Mlaștina, București, 1992; Nimic despre Hamlet, București, 1995; Gimnastica de dimineață, București, 2000. Repere bibliografice: Iorgulescu, Scriitori, 176; Mircea Iorgulescu, Viziune morală, RL, 1981, 3; Mirodan, Dicționar, I, 39-40; Romanița Constantinescu, Presiunea și reacțiunea, RL, 1992, 36; Dicț. scriit. rom., I, 53; Radu F. Alexandru, DRI, I, 7-15; Iulia Deleanu, „Nimic despre Hamlet”. Cât mai
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
Ghencea, București, 2002. Traduceri: Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Voltaire, Alzira sau Americanii, București, 1835, Meropa, București, 1847; Ed. Laboulaye, Povești albastre, București, 1972; [Béranger, Byron, Lamartine], în Scrieri în versuri și proză, îngr. I. Bianu-Ghica, București, 1893. Repere bibliografice: Ion Ghica, Opere, îngr. și introd. Ion Roman, București, I, 1967, 431-443; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 219-241, II, 61-67, 188-193; E. Lovinescu, Grigore Alexandrescu. Viața și opera lui, București, 1910; Vianu, Arta, I, 97-99; Călinescu, Ist. lit. (1941), 146-154
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Deliciosul destin minoritar, Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion Deaconescu, Craiova, 2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit. rom. Voivodina, 94-97; Virgil Vintilescu, Poezia lui Slavco Almăjan, „Analele Societății de Limba Română”, 1971, 2; Petre Stoica, Creion, ST, 1978, 2-3; Dorin Tudoran, Slavco Almăjan, O, 1978, 28; Gheorghe Pituț, Un poet român din Iugoslavia, LCF, 1979
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
republ. fragm. în Marea Unire a românilor în izvoare narative, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1984, 31-32, 99-118, 699-704; Dobrogea. File trăite, Craiova, 1936; Plaiuri oltenești, Craiova, 1938; Prin cetatea lui Bucur, București, 1940; Trecutul viu, București, 1940. Repere bibliografice: „Însemnări din timpul ocupației germane”, U, 1929, 121; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), București, 1933; Din corespondența familiei Ion C. Brătianu, I-V, pref. I. Nistor, București, 1933-1935; Constantin-Stelian, „Dobrogea”, CL, 1936, 8-10; Aida Vrioni, „Dobrogea
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
Žižek (2005), "nu putem înfrunta nucleul solid al realului decât ficționalizându-l [...], o parte a realității este "transformată" de fantasmă pentru a ni se arăta sub chipul ei ficțional". Abrevieri și referințe Abrevieri utilizate s.: secol ex.: exemplu cf.: confer Referințe bibliografice Cuvintele urmate de un asterisc (*) sunt definite în glosar, la sfârșitul lucrării. Notele din josul paginii propun, cel mai adesea, comentarii explicative. Referințele bibliografice prezintă numele autorului și/sau titlul operei, alături de data apariției acesteia. N. Ed. Operele traduse în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sub chipul ei ficțional". Abrevieri și referințe Abrevieri utilizate s.: secol ex.: exemplu cf.: confer Referințe bibliografice Cuvintele urmate de un asterisc (*) sunt definite în glosar, la sfârșitul lucrării. Notele din josul paginii propun, cel mai adesea, comentarii explicative. Referințele bibliografice prezintă numele autorului și/sau titlul operei, alături de data apariției acesteia. N. Ed. Operele traduse în românește, menționate în notele de subsol, au fost publicate în cea mai mare parte în București. În celelalte cazuri, se menționează orașul respectiv. Introducere
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Lancereaux în 1877 la Academia de Medicină (la care Bouchardat trebuie să fi fost prezent), privind originea pancreatică a diabetului, n-a fost niciodată pomenită în Tratatul său de Igienă, publicat în 1881, deși în el pot fi regăsite referințe bibliografice mergând până la 1880. Singura circumstanță atenuantă ar fi aceea că în 1881 Bouchardat împlinea 75 de ani, iar mai tânărul Lancereaux (în 1877 împlinea 49 de ani) nu reprezenta la acea vreme o autoritate recunoscută. Interesant este și faptul că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ne confruntăm cu ele, vom rămâne captivi ai tiparelor experiențelor noastre.”(Opelt, 2007) Interesul pentru studierea și înțelegerea fenomenului violenței domestice, în scopul creșterii șanselor de prevenire, a crescut spectaculos în ultimul deceniu. Această situație devine evidentă imediat ce consultăm referințele bibliografice. în mare măsură, acest interes în creștere se datorează programului OMS de reducere a violenței, dar și statisticilor alarmante care prezintă familia ca pe un teritoriu cu risc major pentru sănătatea și chiar pentru viața membrilor săi. În special viziunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primare și secundare. Cercetarea realizată s-a bazat astfel pe identificarea unor fonduri de arhivă, în țară și mai ales la Vatican / Roma, privitoare la subiect. Documentele consultate, cele mai multe inedite (și care ocupă de altfel o mare parte a listei bibliografice de la finalul lucrării), provin de la diverse instituții deținătoare de arhivă, cum ar fi: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Iași, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de zile și s-a suprapus (a coincis) cu perioada începerii formării științifice în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem în urma cercetării este (pe scurt) o imagine asupra evoluției comunității catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]