49,761 matches
-
SMS-uri), al siglelor tranziției (AVAB, APAPS), și al creatorilor de modă, cuvintele străine (mai cu seamă cele englezești) au devenit parte a limbajului cotidian, numele mărcilor de mașini și cele ale politicienilor străini ai momentului prilejuiesc realizarea de rime interioare (,...înfiatul, cu Fiatul;/ mafiota, cu Toyota;/ barosanul, cu Nissanul;/ găliganul, cu Loganul;/ premierul, cu Primera;/ semiștabul, cu Saabul;/ semidoctul, cu A8-ul;/ VIP-ul cu Jeep-ul;/ cumătra, cu Matra;/ taică-su, cu Tatra") sau rare (,mai nasol fi'nd pe
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
fetiței Liei), la rândul ei căsătorită cu un bărbat matur, înalt, zvelt, fost revoluționar și iubit al Liei. Singura diferență dintre cele două personaje e profesia (unul e mecanic/inginer, celălalt avocat), dar similitudinile ce țin de conduită și viață interioară ambiguizează finalul nuvelei: unul dintre ei moare fără să reușească să-l cunoască pe celălalt (nu fără a fi produs înainte un monolog interior stil Céline), vegheat de toate cele trei femei (cele două menționate și femeia de serviciu, Mioara
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
e profesia (unul e mecanic/inginer, celălalt avocat), dar similitudinile ce țin de conduită și viață interioară ambiguizează finalul nuvelei: unul dintre ei moare fără să reușească să-l cunoască pe celălalt (nu fără a fi produs înainte un monolog interior stil Céline), vegheat de toate cele trei femei (cele două menționate și femeia de serviciu, Mioara) și de o fetiță (a Mioarei? a Liei?). Iată o decentă explorare a temei dublului, deplasată din patrimoniul romantismului și recontextualizată în contemporaneitate, fără
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
ostentativ în Hilton, precum și în Control digital; și totuși, Céline să fie, dar să știm și noi" Pentru că, în cazul acestuia, respectivul stil abundent în elipse e dirijat în scopul de a transcrie cât mai fidel anumite "tribulații" ale vieții interioare, receptarea unor evenimente, acestea trebuind să rămână totuși "comunicabile". Acest echilibru face ca afirmația lui Flaubert referitoare la poezie (care e o știință la fel de exactă ca geometria) să i se poată aplica și prozei lui Céline. Dar Buz ia doar
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
spre frămîntările spirituale, vecine cu metafizicul. Pe scurt, David Pop e o fire nedilematică, Apostol Bologa e o fire prin excelență dilematică. Primul pare că aproape nu are conștiință, se ferește să gîndească, cel de-al doilea străbate adevărate vămi interioare, rătăcindu-se într-un labirint problematic. David Pop reduce toate situațiile exterioare la necesitatea exercitării datoriei; el nu are nici un răspuns propriu la provocările istoriei. Înlătură orice fel de gînd, pînă la aplatizarea totală a minimei sale rațiuni; are o
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
mai degrabă o continuare a relațiilor noastre care n-au încetat niciodată, căci după premiera spectacolului în mai 2001, m-am gândit enorm la el și m-am tot frământat ce mai puteam face. A fost un fel de monolog interior care a tot continuat sau poate un fel de dialog inexistent între mine și trupă și cred că actorii au avut același sentiment, fiindcă atunci când ne-am întâlnit am reînceput lucrul din același punct în care ne despărțiserăm; așadar n-
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
ale sabatului, ce se desfășura cu regularitate, în zile prestabilite și neapărat pe lună plină. În plan strict discursiv, logica lumii răsturnate produce, de asemenea, o mutație specifică: rugăciunea este înlocuită cu formule incantatorii (prezente în Calul dracului prin rimele interioare, care-i furnizau lui Vianu "dovada muzicalității lui Caragiale"), fără de care nu se poate porni spre sabat, iar spovedania cu un raport de activitate desfășurată în slujba demonicului (funcționalitate îndeplinită aici de povestea zânei-vrăjitoare). Undeva în gâtlejul îngust al clepsidrei
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
o artă individualizată și una în care acestea nu sunt altceva decât asamblarea de module prefabricate. În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
cu semnificație arată că relația dintre eu și mediu s-a dezechilibrat. Astfel, premisa de la care am pornit ne conduce la o concluzie firească: presupunând că identitatea autentică este cea pe care subiectul o recunoaște ca fiind expresia eului său interior și având în vedere faptul că eroul lui Musil nu are conștiința acestui lucru, atunci ajungem la concluzia că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
după cum nu a găsit-o nici în formele sociale și spațiale din afara sa. De fiecare dată când încearcă să-și exprime eul profund, se lovește de clișee și stereotipuri, ajungând în cele din urmă să se rătăcească într-un peisaj interior de obiecte mentale pietrificate. Nu mai avem voci interioare," se plânge, la un moment dat, unul dintre personaje. Cu alte cuvinte, nu mai există substanță, identitate, dincolo de ceea ce numim "eu", "sine", "ego" sau "subiect". Nu doar lumea exterioară, ci și
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
și spațiale din afara sa. De fiecare dată când încearcă să-și exprime eul profund, se lovește de clișee și stereotipuri, ajungând în cele din urmă să se rătăcească într-un peisaj interior de obiecte mentale pietrificate. Nu mai avem voci interioare," se plânge, la un moment dat, unul dintre personaje. Cu alte cuvinte, nu mai există substanță, identitate, dincolo de ceea ce numim "eu", "sine", "ego" sau "subiect". Nu doar lumea exterioară, ci și procesele mentale apar ca niște combinații întâmplătoare de elemente
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
care să corespundă unui astfel de psihic proteic ar trebui să fie dotat cu "odăi mișcătoare, interioare caleidoscopice, un decor care să se adapteze sufletului."[...] otrivit paradigmei expresiviste, închegarea unei identități stabile este rezultatul unui proces dialectic în care dimensiunea interioară și cea exterioară se confirmă și se legitimează reciproc. În cazul lui Ulrich, nu există o interioritate care să-și găsească expresia în exterior, după cum nu există nici o exterioritate care să reflecte o dimensiune interioară. În capitolul 120, unde evenimentele
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
proces dialectic în care dimensiunea interioară și cea exterioară se confirmă și se legitimează reciproc. În cazul lui Ulrich, nu există o interioritate care să-și găsească expresia în exterior, după cum nu există nici o exterioritate care să reflecte o dimensiune interioară. În capitolul 120, unde evenimentele ating punctul culminant, într-un moment de luciditate halucinantă, este denunțată neputința metaforelor interiorității și exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
făcuse ca el să treacă printr-o tainică ușă de legătură." La începutul pasajului, referirile la interior și exterior par a fi cele obișnuite. Aflat într-un apartament, Ulrich privește de la o fereastră lumea de afară. Mai departe, însă, dimensiunea interioară și cea exterioară sunt dislocate. Lumea invadează, la propriu, scena pe care conștiința lui Ulrich se desfășurase până atunci într-o singurătate deplină. Mulțimea pune stăpânire pe acea poziție din care subiectul își exercita supremația. Astfel, prin încercarea de a
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
afară. Asta ar însemna întoarcerea subiectului în lumea alienantă a orașului sau regresiunea într-o arcadie rurală. Nu poate duce, însă, nici în interior, spre un eu autentic, căci în romanul lui Musil nu există eu. Nu mai există nici interior, nici exterior. Nu mai există decât o ușă, adică ceva între. Încetând a mai fi Dasein, subiectivitatea devine un simplu Dazwischen. Dar oare nu cumva tocmai această soluție era eliminată de la bun început? Sau poate că ușile nu sunt atât
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
care au știut să i-o dea părinții [...]. Un spirit limpede și o simțire neprihănită, chiar feciorelnică, i-au adus dragostea și respectul celor din jur pînă mai tîrziu, cînd a început să plăsmuiască din izvorul curat al ființei sale interioare poezia căreia i s-a dăruit cu totul, chiar și atunci cînd repetate lovituri grele ale sorții i-au dus spiritul la ruină [...]. Dacă, după tinerețea-i fericită, acest tînăr atît de înzestrat ar fi fost călăuzit pe un drum
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
dictaturii pe care România le-a avut de suportat din 1938 pînă în 1989. La acești exilați se adaugă lista lungă a celor care au trecut prin închisori sau care au fost obligați să se refugieze într-un ciudat exil interior. Cred că lista exilaților propriu-ziși din perioada de sfârșit a ultimei dictaturi îl are în frunte pe Paul Goma si continuă cu zecile de nume ale intelectualilor stabiliți în Occident cu o activitate creativă importantă, iar uneori cu poziții politice
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
Regatul României. Aceasta a fost achiziționată și modernizată din contribuția exclusivă a comunității românilor bucovineni, mai precis a unuia dintre inimoșii săi reprezentanți, avocatul Eugen Pătraș. Organizatorii au ținut seama de nevoia românilor de a trăi momente unice. În spațiul interior al acestei veritabile „oaze de simțire românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului, funcționează de acum Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „București”, precum și două departamente - unul pentru Învățământ și Școli, iar altul pentru Cultură și Literatură, toate având același scop
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
care, prin voința sorții și a lumii înconjurătoare, a făcut parte, mai mult sau mai puțin, din altă lume decât cea a creatorilor artiști. Se vede cu ochiul liber, în toate paginile sale, lupta sa pentru păstrarea neatinsă a vieții interioare, a libertății de simțire și gândire, așa cum sunt multe dovezi ale acțiunii sale practice de partea binelui, a limitării acțiunii bunului plac și a păstrării bunului simț. A fost demnitar de stat, diplomat, zece ani Ambasador la Atena, fapt ce
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
seamănă cu o corabie care plutește pe Elba. Noile etaje sunt în număr de 18, găzduind sala de 2.100 de locuri, săli de repetiții, săli de studiu, de înregistrări, cabine, birouri etc., plus o terasă și o superbă piațetă interioară în aer liber. Există, cum era și firesc, și o sală studio, pentru concerte camerale, cu o atmosferă mai intimă și spații pentru workshop-uri și conferințe. „Elbphilharmonie” este, deci, la înălțime. Nu doar prin faptul că se urcă cu liftul
În noua sală „Elbi”, din Hamburg, Dirijorul român Paul Florin, aplaudat de cancelarul Merkel by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296486_a_297815]
-
chip. În cazul muzicii, masca e ceea ce se relevă, iar chipul ceea ce se revelă. Masca are întot- deauna nevoie de companie (acompaniază ceva sau pe cineva). Chipul slăvește soliloqul, suferind cumplit când își pierde singurătatea. Atunci nu mai are viață interioară. Or, un compozitor care nu e destul de singur, care nu mai are viață interioară, care devine un tonomat public ori exclusiv o prezență civică, are toate șansele să-și piardă chipul. Fie el angelic sau demonic. La limită, cred
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
are întot- deauna nevoie de companie (acompaniază ceva sau pe cineva). Chipul slăvește soliloqul, suferind cumplit când își pierde singurătatea. Atunci nu mai are viață interioară. Or, un compozitor care nu e destul de singur, care nu mai are viață interioară, care devine un tonomat public ori exclusiv o prezență civică, are toate șansele să-și piardă chipul. Fie el angelic sau demonic. La limită, cred că putem chiar forța o anume analogie, pe de o parte între scop și reprezentările
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
la o mai mare scară sonoră și căreia S. Sandrin i-a imprimat un caracter obiectiv. Finalul, asemenea celui din Sonata ”Kreutzer” este un moment de virtuozitate pentru acest tip de literatură, scris mai mozaicat, cu Introducere și multe cadențe interioare, iar cei trei interpreți au dat măsura pregătirii lor instrumentale excelente și acelei cunoașteri amănunțite a întregului opus, la nivelul la care ajung doar cei implicați în activități de mentorat. Recitalul s-a încheiat cu amplul Trio op.101 pentru
Recital cameral - Triouri cu pian by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83464_a_84789]
-
fost elaborat asemeni unei suite teatrale, alternând glumele cu șlagăre, dialoguri, cuplete muzicale, parodii și momente coregrafice. Suportul melodic al partiturilor a aparținut unor compozitori precum Gioachino Rossini, Carl Zeller, D. M. Rodriguez, Mitică Lupu, asigurând spectacolului vivacitate și tremollo interior. Un adevărat foc de artificii, din care a răzbătut talentul omului de teatru și de muzică Mitică Lupu, generozitatea și naturalețea profesorului în a amplifica harul tinerilor actori. Alături, ca întotdeauna, i-au susținut proiectele și i-au asigurat împlinirea
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
minor de Fr. Chopin. Ascultându-l, am avut revelația arhicunoscutului concert chopinian care sună cu totul diferit decât orice alte interpretări de referință. Nicola Losito se distinge prin prospețime neașteptată în modelarea frazelor, din care se poate intui o libertate interioară, o naturalețe și o grație juvenilă. Am admirat în cântul sau un simț subtil al pulsației ritmice, sublinieri dinamice speciale, o transparență și o luminozitate care izvorăsc din bogăția sufletească a artistului. Atitudinea exterioară liniștită, elegantă poate fi admirată alături de
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]