51,082 matches
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei Sucevița. Rezervația naturală cu o suprafață de 102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari, acoperită cu păduri de
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei Sucevița. Rezervația naturală cu o suprafață de 102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari, acoperită cu păduri de conifere în asociere cu foioase, stepe și pajiști naturale.
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldova-Sulița. Aria naturală cu o suprafață de 116,40 hectare se află în versantul estic
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldova-Sulița. Aria naturală cu o suprafață de 116,40 hectare se află în versantul estic al Obcinelor Mestecăniș (o grupă muntoasă ce aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
află în versantul estic al Obcinelor Mestecăniș (o grupă muntoasă ce aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică a Tinovului Găina - Lucina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (păduri de molidișuri și făgete, tufărișuri, pajiști, turbării) cu rol de protecție
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
arii protejate prin mai multe acte normative, dintre care: "Legea nr. 5 din 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național" - Secțiunea a III-a - zone protejate), "Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 2004" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone), "Hotărârea de Guvern nr. 1.143 din 2007" (privind instituirea de noi arii protejate) sau "Hotărârea de Guvern nr. 1.127 din 2010" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru "Parcul Natural Cefa"). Reportaje
Lista parcurilor naționale și naturale din România () [Corola-website/Science/327322_a_328651]
-
amenajare a teritoriului național" - Secțiunea a III-a - zone protejate), "Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 2004" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone), "Hotărârea de Guvern nr. 1.143 din 2007" (privind instituirea de noi arii protejate) sau "Hotărârea de Guvern nr. 1.127 din 2010" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru "Parcul Natural Cefa"). Reportaje
Lista parcurilor naționale și naturale din România () [Corola-website/Science/327322_a_328651]
-
151 din 2004" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone), "Hotărârea de Guvern nr. 1.143 din 2007" (privind instituirea de noi arii protejate) sau "Hotărârea de Guvern nr. 1.127 din 2010" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru "Parcul Natural Cefa"). Reportaje
Lista parcurilor naționale și naturale din România () [Corola-website/Science/327322_a_328651]
-
este o tăblița de plumb cu inscripție în limba galica descoperită la aria de săpături arheologice Source des Roches lângă orașului francez Chamalières în anul 1971. Inscripția este scrisă cu cursiva latină și rămâne unul dintre cele mai lungi și mai complete texte galice păstrate. Apostrofa către zeul celtic de tinerețe Maponos și
Plombul de la Chamalières () [Corola-website/Science/327334_a_328663]
-
grup etnic maghiar din Ungaria și Slovacia, de limbă maghiară, care cultural ține de maghiarimea din regiunile nordice ale Ungariei și regiunile sudice ale Slovaciei. i vorbesc un grai maghiar cu numeroase arhaisme și regionalisme și o accentuare specifică. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din nordul Ungariei și sudul Slovaciei cunoscută în terminologia geografică ca Ținutul Paloților (în ). Originea etnică a paloților este disputată și nedecisă de istorici, lingviști și antropologi. Dintre numeroasele variante posibile se pot specifica cinci
Paloți () [Corola-website/Science/327333_a_328662]
-
cunoscută și sub denumirea de "Rezervația de Zimbrii „Dragoș-Vodă”", este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Vânători-Neamț. Arealul se întinde pe o suprafață de 11.500 hectare, aflându-se se află
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit din înființarea unei subpopulații viabile - în strânsa relatie cu habitatele locale - de zimbri. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968, fiind redeclarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Primele exemplare de zimbru au fost aduse aici în anul 1970. Pe parcusul existenței rezervației, în vederea creerii
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Oltenia, pe teritoriul județului Olt. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Studina (în vestul satului Studinița, în imediata apropiere de drumul național DN54
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Oltenia, pe teritoriul județului Olt. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Studina (în vestul satului Studinița, în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă municipiul Caracal de orașul Corabia. Zona a fost declarată sit de importanță
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
Studinița, în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă municipiul Caracal de orașul Corabia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 66 hectare. Situl reprezintă o suprafață împădurită încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea sudică a Transilvaniei, pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu, Brașov și Vâlcea. Aria protejată se întinde în vestul județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea sudică a Transilvaniei, pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu, Brașov și Vâlcea. Aria protejată se întinde în vestul județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș); sud-estul județului Sibiu (pe teritoriile orașelor Avrig, Cisnădie și Tălmaciu și al comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
Cisnădie și Tălmaciu și al comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr și Turnu Roșu și în nordul județului Vâlcea, pe teritoriul comunei Câineni. Situl este străbătut de drumul național DN1 care leagă municipiul Brașov de Sibiu. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
Câineni. Situl este străbătut de drumul național DN1 care leagă municipiul Brașov de Sibiu. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.826 hectare (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.826 hectare (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în amestec și păduri în tranziție). reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale"; și protejază o gamă faunistică variată. La baza
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Transilvania, pe teritoriul județelor Mureș și Sibiu. Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Transilvania, pe teritoriul județelor Mureș și Sibiu. Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a județului Sibiu, pe teritoriul orașului Dumbrăveni și al comunei Hoghilag. Situl se află în
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
în imediata apropiere a două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 240 hectare. Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
Valea Ierii este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea nord-vestică a Transilvaniei, pe teritoriul sud-vestic al județului Cluj. Aria protejată se află în extremitatea sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Valea Ierii este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea nord-vestică a Transilvaniei, pe teritoriul sud-vestic al județului Cluj. Aria protejată se află în extremitatea sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Băișoara și Valea Ierii, aproape de drumul național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]