50,991 matches
-
asemănător cu cel al benzenului propus de Kekulé. Acesta a propus pentru benzen 2 formule de rezonanță care corespund alternării dublelor și a simplelor legături 1,3,5 ciclohexatrienică. Contrar acestei structuri benzenul este mult mai stabil, mai ales termic. Formulele de rezonanță se indică prin săgeată dublu sens, tocmai pentru a arăta ca structurile rezonantice nu sunt compuși diferiți ci mai mult ipotetici. Prin cristalografie în raze s-a constatat ca legăturile simple C-C au valoare de 140 pm
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
de substanțe este dat gradul mare de nesaturare consecința numărului de duble legături. La acea vreme însă Hofman nu putea face distincția între cele 2 clase de compuși. Elaborată pentru prima dată de Augustus Kekule în 1865, ține cont de formula moleculară a benzenului, de valențele atomilor de carbon și hidrogen astfel încât acesta atribuie benzenului o formulă 1,3,5 ciclohexatrienică. Aceasta fomrulă a fost mult timp unanim acceptată deoarece era în concordanță cu izomeria și cu o parte a reacțiilor
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
însă Hofman nu putea face distincția între cele 2 clase de compuși. Elaborată pentru prima dată de Augustus Kekule în 1865, ține cont de formula moleculară a benzenului, de valențele atomilor de carbon și hidrogen astfel încât acesta atribuie benzenului o formulă 1,3,5 ciclohexatrienică. Aceasta fomrulă a fost mult timp unanim acceptată deoarece era în concordanță cu izomeria și cu o parte a reacțiilor chimice datorate acestei structuri. Însă pe parcursul timpului au fost observate anumite comportări chimice în dezacord cu
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
aromatică. Înaintea lui se pare că această regulă de 4n +2 este atribuită lui von Doering (1951), Prin hidrogenarea benezenului se degajă o energie egală cu -210kj/mol iar la hidrogenarea ciclohexenei -120kj/mol. Prin hidrogenarea 1,3, ciclohexatrienei (cf formula Kekule) se degajă 360kj. Diferența dintre energia 1,3,5 ciclohexatrienei și a molecului de benzen este dată de energia de rezonanță. Aceasta este cea care conferă stabilitate molecului de benzen fiind numită și energie de stabilizare sau de conjugare
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
C). Moleculele monociclice ce au 4n electroni π sunt numite antiaromatice și sunt în general destabilizate din punct de vedere electronic, din această cauză ele tinzând să iasă din această stare si structură. Anulenele sunt o clasă de compuși cu formula (CH)n unde n este un număr întreg par. Ele respectă cel puțin teoretic regula lui Huckel pentru n=6,10,14,18. Nu numai benzenul și omologii săi manifestă caracter aromatic. Heterociclii aromatici (piridină, pirazină, imidazol, pirazol, oxazol, tiofen
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
instruirea la locul de muncă ("training on-the-job"), demonstrații video, vizite la sediul proprietarului de tehnologie efectuate de personalul de specialitate al receptorului licenței etc. Obiectul transferului internațional de tehnologie se poate referi la : brevete de invenție, desene și modele tehnice, formule secrete de fabricație și în general asistență tehnică nebrevetată , de exemplu know-how, engineering, franchising (franciză), hardware și software (Costin, Mircea N., 1996) ; obiectul transferului poate fi foarte amplu, de exemplu uzine complexe, linii de fabricație etc. Activitățile de transfer de
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
termeni diferiți de zero, indiferent dacă valorile lui "n" sunt pozitive sau negative. Seria hipergeometrică bilaterală nu este convergentă pentru majoritatea funcțiilor raționale, deși ea poate fi prelungită analitic spre o funcție definită pentru majoritatea funcțiilor raționale. Există mai multe formule de sumare care dau valorile funcției pentru valori speciale ale ei, în cazul în care acestea nu converg. Seria hipergeometrică bilaterală formula 3 este definită de: unde este simbolul lui Pochhammer. În mod uzual variabila "z" este luată egală cu 1
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
puncte ca puncte de ramificație. Suma acestor funcții duce la prelungirea analitică a seriei hipergeometrice bilaterale pentru toate valorile lui "z" diferite de 0 și 1, satisfăcând o ecuație diferențială liniară în "z" similară cu ecuația diferențială hipergeometrică. Câteodată această formulă este scrisă sub forma echivalentă: a dat următoarea generalizare a formulei lui Dougall: unde
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
analitică a seriei hipergeometrice bilaterale pentru toate valorile lui "z" diferite de 0 și 1, satisfăcând o ecuație diferențială liniară în "z" similară cu ecuația diferențială hipergeometrică. Câteodată această formulă este scrisă sub forma echivalentă: a dat următoarea generalizare a formulei lui Dougall: unde
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
cei care nu erau pregătiți să cunoască și să folosească niște materiale atât de puternice. Hawayo Takata descrie astfel această stare de lucruri: " A început să studieze sanscrita, iar,când, după eforturi susținute, a reușit să o stăpânească, a descoperit formulă. Simplu că bună ziua. Nimic dificil, totul era foarte simplu. Cum doi și cu doi fac patru... Și și-a spus: "Ei bine, am găsit. Acum trebuie să interpretez toate astea, pentru că au fost scrise cu 2500 de ani în urmă
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
obținem: Punând formula 43 și folosind proprietatea de simplificare, obținem: Aplicând această proprietate de p ori, obținem: Similar, Aplicând această proprietate de q ori derivatei, obținem: Comparând cele de mai sus, obținem o ecuație diferențială pentru funcția: defintă de seria: Inversând formulele de diferențiere, obtinem următoarele formule de integrare: 1° pentru formula 50 2° pentru formula 52 Folosind la integrare metoda substituției, pentru formula 54, obținem: De exemplu Raportul coeficienților unei serii obținute prin luarea tuturor termenilor unei serii hipergeometrice este de asemenea rațional. Extinzând
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
proprietatea de simplificare, obținem: Aplicând această proprietate de p ori, obținem: Similar, Aplicând această proprietate de q ori derivatei, obținem: Comparând cele de mai sus, obținem o ecuație diferențială pentru funcția: defintă de seria: Inversând formulele de diferențiere, obtinem următoarele formule de integrare: 1° pentru formula 50 2° pentru formula 52 Folosind la integrare metoda substituției, pentru formula 54, obținem: De exemplu Raportul coeficienților unei serii obținute prin luarea tuturor termenilor unei serii hipergeometrice este de asemenea rațional. Extinzând acestea în conformitate cu procesul de mai
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
De exemplu Raportul coeficienților unei serii obținute prin luarea tuturor termenilor unei serii hipergeometrice este de asemenea rațional. Extinzând acestea în conformitate cu procesul de mai sus, obținem pentru termenii impari: iar pentru termenii pari: De exemplu: Fie formula 68 operatorul formula 69. Din formula de diferențiere de mai sus, spațiul liniar generat de formula 70 și formula 71, vor conține fiecare elementele: Deoarece spațiul este bidimensional, oricare trei funcții dintre cele formula 74 sunt liniar dependente. Aceaste dependențe pot fi scrise în așa fel încât să genereze
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
F. De exemplu, în cazul celor mai simple și netriviale funcții, avem: Deci: Alte exemple importante sunt: Acestea pot fi folosite pentru a genera fracții continue, cunoscute sub numele de fracțiile continue ale lui Gauss. Similar, aplicând de două ori formula de diferențiere, rezultă formula 85 astfel de funcții conținute în spațiul liniar formula 86, care este tridimensional, deci oricare patru funcții sunt liniar dependente. Acestea generează mai multe identităti, iar procesul poate fi continuat. Identitățile astfel generate pot fi combinate cu altele
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
a continuat ședințele la 8 octombrie 1438, într-o atmosferă de neîncredere reciprocă și de exacerbare a prejudecăților. De data aceasta, drept punct de plecare pentru deliberări a servit problema purcederii Duhului Sfânt. Grecii au propus să se discute nu formula Filoque, ci în general, legitimitatea completării aduse simbolului credinței, care fusese stabilit de primele sinoade. Latinii pretextau că ,și de la Fiul’’ nu este un adios, ci o interpretare. Disputele au durat 2 luni, însă, nici de data aceasta, nu s-
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
dacă nu vom purcede, totuna, vom fi blestemați. Atunci, să ne unim mai bine, și las să ne blesteme! Discuțiile dintre greci ajungeau până la insulte reciproce. Ortodocșii își cedau, pas cu pas, pozițiile, în principala chestiune-Filioque. Papa n-a acceptat formula de compromis purcede de la Tatăl prin Fiul. Ca și până acum, asupra mitropoliților și episcopilor de la Răsărit se exercitau presiuni, nu li se dădeau bani, iar, totodată, însuși Eugeniu IV îi învita cu râvnă la ospețe pe cei care i
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
le promitea (în primul rând, lui Bessarion) bogății și pălării de cardinal. Delegații Valahiei, Trapezuntului și Geoergiei au fugit, pe ascuns de la sinod. La începutul lui iunie, aproape toți grecii, cu excepția lui Markos și a puținilor săi partizani, recunoscuseră legitimitatea formulei și de la Fiul. Drept răspuns, papa a consimțit să socotească valabilă nu numai euharistia cu pâine nedospită, ci și pe cea cu pâine dospită. La 10 iunie a murit Iosif II, care era foarte bătrân.Împăratul, asupra căruia căzuse, acum
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale din greacă veche sau latină, din gesturile cantorului (dascălului) sau din notația ecfonetică. Inițial au existat mai multe sisteme diferite de notație
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
posedă simetrii foarte complicate. Teorema lui Noether afirmă că: odată ce avem un grup de transformări a parametrilor care păstrează un sistem mecanic, există o cantitate care se conservă în timpul evoluției acestui sistem. De fapt, enunțul complet al teoremei dă o formulă pentru cantitățile care se conservă, în funcție de transformări și sistemul considerat. Una din consecințele existenței cantităților care se conservă este aceea de a constrânge sistemul mecanic studiat să rămână într-o regiune oarecare a spațiului fazelor definit de condițiile inițiale. Când
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
x", adică, forța egalează gradientul negativ al potențialului energetic. Derivata în timp a lui "q" înseamnă viteză, deci: A doua ecuație a lui Hamilton înseamnă că viteza particulei egalează derivata energiei cinetice prin schimbarea impulsului. Prin derivare în funcție de "p" a formulei "p/2m" se obține "p/m = mv/m = v." Ecuațiile lui Hamilton sunt atractive având în vedere simplitatea și simetria lor. Ele au fost analizate din toate punctele de vedere imaginabile, de la mecanica fundamentală la geometria spațiilor vectoriale. Se cunosc
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
mai târziu Gauss a aflat cine este adevăratul corespondent pe care îl aprecia. Ocupându-se de teoria suprafețelor, a dat o interpretare geometrică curburii determinată de Gauss și a propus ca măsură a curburii într-un punct la o suprafață formula formula 1, numită curbură medie, care nu se mai anulează pentru suprafețele desfășurabile și toate acestea într-o lucrare apărută în 1831 și care a fost premiată de Academia Franceză de Științe. În 1823 a dat o demonstrație pentru marea teoremă
Sophie Germain () [Corola-website/Science/318027_a_319356]
-
împreună în Hamiltonian ca o singură funcție formula 57, iar H se scrie: În acest caz, funcția formula 3 poate fi despărțită în două funcții, una care depinde numai de formula 55 și alta care depinde numai de coordonatele generalizate rămase: Substituția acestor formule în ecuația Hamiton-Jacobi arată că funcția formula 62 trebuie să fie o constantă, aici notată cu formula 63, obținând o ecuație diferențială ordinară de ordinul întâi pentru formula 64: În anumite cazuri, funcția formula 3 poate fi separată complet în formula 25 funcții formula 68, obținând
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
v cu orice combinații liniare ale lor, cu alte cuvinte pentru orice doi vectori din planul Ω = 0. Formularea (3.1) & (3.2) (ca și (2.13) când n=3) este invariantă la schimbări de coordonate: aceasta se vede din formula (1.2.2) și ținând seama că u,v se transformă la fel ca și diferențialele dx:formula 47astfel incât expresiile (3.1) și (3.2) păstrează aceeași formă. Cu aceasta, teorema lui Frobenius(1877) pentru n oarecare este: Pentru n
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
liceu (numeroase reproșuri de această natură a primit și scenariul filmului). Cântecul folosește structura obișnuită de tip strofă-refren. Există trei strofe și două refrene diferite, care se reiau. Versurile au măsuri variabile și un relief ritmic complex, datorat cezurilor și formulelor ritmice folosite de melodia vocii. În strofe sunt folosite rime împerecheate, iar la refren apar rime încrucișate și interioare. Versurile folosesc un ton umoristic, punând laolaltă elemente puerile sau prozaice (ursulețul de jucărie, teama elevului de a fi ascultat la
Ani de liceu () [Corola-website/Science/318068_a_319397]
-
ca idee principală a versului, face apoi să rimeze cuvintele care urmează cu acestea, lăsând aliterația să formeze propoziția. Poezia anglo-saxonă a fost studiată în amănunt pentru a susține teoria că era recitată conform unei scheme orale pe baza unei formule ("oral-formulaic" în engleză). Motivul este că multe expresii și fraze pot fi găsite în mai multe poezii. De exemplu, nu mai puțin de 11 din cele 18 semi-versuri din "Imnul lui Cædmon" își au paralele în alte poezii.. Exemple similare
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]