51,082 matches
-
Cluj. Aria protejată se află în extremitatea sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Băișoara și Valea Ierii, aproape de drumul național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Băișoara și Valea Ierii, aproape de drumul național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.302 hectare, zonă montană acoperită cu pajiști naturale, pășuni, stepe, păduri de foioase, păduri
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.302 hectare, zonă montană acoperită cu pajiști naturale, pășuni, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec și păduri în tranziție. Valea Ierii reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină aflată la nord-estul Munților Apuseni) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri de
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă și Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul administrativ al comunei Criștioru de Jos) și cea nord-vestică a județului Albă
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă și Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul administrativ al comunei Criștioru de Jos) și cea nord-vestică a județului Albă (pe teritoriul comunelor Arieșeni și Avram Iancu), în imediata apropiere a drumului național DN75, care leagă orașul
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
Avram Iancu), în imediata apropiere a drumului național DN75, care leagă orașul Câmpeni de Nucet. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 761 hectare. Situl reprezintă o zonă încadrată în bioregiunea alpina a Munților Bihorului; ce conserva
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
vizuale, auditive și somestezice. Pentru interpretare s-au folosit metode matematice, prin identificarea de sistem, input - sistem - output (transformata inputului - funcție de transfer - transformata output) și Pattern Recognition. Cercetările originale, ale căror rezultate au fost publicate, s-au axat pe tonotopia ariilor acustice primare și determinarea zonei afective din creier, găsirea explicației Efectului Chang etc. Cercetările clinice, în Clinica Neurologică a Spitalului Colentina și în Atlanta, efectuate cu E.M.G. și E.E.G. computerizat, C.T., R.M.N., S.P.E.T., au cuprins mai multe domenii: somnul normal
Alexandru Șerbănescu (medic) () [Corola-website/Science/330607_a_331936]
-
superioară sau platoul tibiei prezintă două suprafețe articulare separate printr-o eminență intercondiliana cu doi tuberculi, unul medial iar celalalt lateral. Suprafețele articulare servesc la articulația cu condilii femurului. Anterior și posterior de eminența intercondiliară se află două suprafețe denumite arii intercondiliare (anterioară si posterioară). Pe partea laterală a circumferinței se găsește o suprafață articulară pentru fibulă. Epifiza inferioară, de formă cuboidală se articulează inferior cu talusul sau astragalul. Lateral prezintă o suprafață articulară pentru fibulă și medial se prelungește cu
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
o suprafață în formă de clepsidră care este îngustată în partea sa mijlocie. Acest spațiu este subîmpărțit de eminența intercondiliană ("Eminentia intercondylaris"), în două suprafețe (arii) neregulate și rugoase, una anterioară și alta posterioară, situate în planuri diferite, numite respectiv aria intercondiliană anterioară ("Area inercondylaris anterior tibiae") și aria intercondiliană posterioară ("Area inercondylaris posterior tibiae"). La nivelul eminenței intercondiliene, marginile fețelor articulare superioare se ridică și formează un tubercul de fiecare parte, tuberculul intercondilian medial ("Tuberculum intercondylare mediale") și tuberculul intercondilian
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
îngustată în partea sa mijlocie. Acest spațiu este subîmpărțit de eminența intercondiliană ("Eminentia intercondylaris"), în două suprafețe (arii) neregulate și rugoase, una anterioară și alta posterioară, situate în planuri diferite, numite respectiv aria intercondiliană anterioară ("Area inercondylaris anterior tibiae") și aria intercondiliană posterioară ("Area inercondylaris posterior tibiae"). La nivelul eminenței intercondiliene, marginile fețelor articulare superioare se ridică și formează un tubercul de fiecare parte, tuberculul intercondilian medial ("Tuberculum intercondylare mediale") și tuberculul intercondilian lateral ("Tuberculum intercondylare laterale"). Aria intercondiliană anterioară a
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
anterior tibiae") și aria intercondiliană posterioară ("Area inercondylaris posterior tibiae"). La nivelul eminenței intercondiliene, marginile fețelor articulare superioare se ridică și formează un tubercul de fiecare parte, tuberculul intercondilian medial ("Tuberculum intercondylare mediale") și tuberculul intercondilian lateral ("Tuberculum intercondylare laterale"). Aria intercondiliană anterioară a tibiei sau aria intercondilară anterioară a tibiei ("Area inercondylaris anterior tibiae"), numită și suprafața prespinală a platoului tibial, este porțiunea anterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial și se află anterior de eminența intercondiliană (spina tibiei) și
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
Area inercondylaris posterior tibiae"). La nivelul eminenței intercondiliene, marginile fețelor articulare superioare se ridică și formează un tubercul de fiecare parte, tuberculul intercondilian medial ("Tuberculum intercondylare mediale") și tuberculul intercondilian lateral ("Tuberculum intercondylare laterale"). Aria intercondiliană anterioară a tibiei sau aria intercondilară anterioară a tibiei ("Area inercondylaris anterior tibiae"), numită și suprafața prespinală a platoului tibial, este porțiunea anterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial și se află anterior de eminența intercondiliană (spina tibiei) și de tuberculii intercondilieni, între fețele articulare
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
tibiei) și de tuberculii intercondilieni, între fețele articulare superioare (cavitățile glenoide). Ea are o suprafață neregulată și rugoasă, mai lată anterior, de formă triunghiulară cu baza anterioară și este situată într-un plan aproape orizontal; ea este mai largă decât aria intercondiliană posterioară. Aria intercondiliană anterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții: Aria intercondiliană posterioară a tibiei sau aria intercondilară posterioară a tibiei ("Area inercondylaris posterior tibiae") numită și surpafața retrospinală a platoului tibial, reprezintă porțiunea posterioară a spațiului intercondilian al platoului
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
tuberculii intercondilieni, între fețele articulare superioare (cavitățile glenoide). Ea are o suprafață neregulată și rugoasă, mai lată anterior, de formă triunghiulară cu baza anterioară și este situată într-un plan aproape orizontal; ea este mai largă decât aria intercondiliană posterioară. Aria intercondiliană anterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții: Aria intercondiliană posterioară a tibiei sau aria intercondilară posterioară a tibiei ("Area inercondylaris posterior tibiae") numită și surpafața retrospinală a platoului tibial, reprezintă porțiunea posterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial situată înapoia
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
Ea are o suprafață neregulată și rugoasă, mai lată anterior, de formă triunghiulară cu baza anterioară și este situată într-un plan aproape orizontal; ea este mai largă decât aria intercondiliană posterioară. Aria intercondiliană anterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții: Aria intercondiliană posterioară a tibiei sau aria intercondilară posterioară a tibiei ("Area inercondylaris posterior tibiae") numită și surpafața retrospinală a platoului tibial, reprezintă porțiunea posterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial situată înapoia eminenței intercondiliene (spina tibiei) și tuberculilor intercondilieni, între
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
rugoasă, mai lată anterior, de formă triunghiulară cu baza anterioară și este situată într-un plan aproape orizontal; ea este mai largă decât aria intercondiliană posterioară. Aria intercondiliană anterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții: Aria intercondiliană posterioară a tibiei sau aria intercondilară posterioară a tibiei ("Area inercondylaris posterior tibiae") numită și surpafața retrospinală a platoului tibial, reprezintă porțiunea posterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial situată înapoia eminenței intercondiliene (spina tibiei) și tuberculilor intercondilieni, între fețele articulare superioare (cavitățile glenoide). Ea
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
tuberculilor intercondilieni, între fețele articulare superioare (cavitățile glenoide). Ea are o suprafață oblică, rugoasă, neregulată, de formă triunghiulară cu bază posterioară și este destul de înclinată înapoi și în jos (în spatele cornului posterior al meniscului lateral) către fața posterioară a tibiei. Aria intercondiliană posterioară este mai mică, mai îngustă și mai puțin întinsă decât aria intercondiliană anterioară. Aria intercondiliană posterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții:
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
rugoasă, neregulată, de formă triunghiulară cu bază posterioară și este destul de înclinată înapoi și în jos (în spatele cornului posterior al meniscului lateral) către fața posterioară a tibiei. Aria intercondiliană posterioară este mai mică, mai îngustă și mai puțin întinsă decât aria intercondiliană anterioară. Aria intercondiliană posterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții:
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
formă triunghiulară cu bază posterioară și este destul de înclinată înapoi și în jos (în spatele cornului posterior al meniscului lateral) către fața posterioară a tibiei. Aria intercondiliană posterioară este mai mică, mai îngustă și mai puțin întinsă decât aria intercondiliană anterioară. Aria intercondiliană posterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții:
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se întinde în extremitatea central-estică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Eforie (plaja nisipoasă și zona marină a Mării Negre), în apropierea drumului
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se întinde în extremitatea central-estică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Eforie (plaja nisipoasă și zona marină a Mării Negre), în apropierea drumului național DN39, care leagă municipiul Constanța de Tuzla. Zona a fost declarată sit de importanță
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
zona marină a Mării Negre), în apropierea drumului național DN39, care leagă municipiul Constanța de Tuzla. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 140 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (zone marine, insule maritime, plaje de nisip) încadrată
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în apele Mării Negre, aproape de litoralul românesc. Aria naturală se află în partea estică a județului Tulcea, în apele teritoriale din nord-vestul Mării Negre. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în apele Mării Negre, aproape de litoralul românesc. Aria naturală se află în partea estică a județului Tulcea, în apele teritoriale din nord-vestul Mării Negre. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
naturală se află în partea estică a județului Tulcea, în apele teritoriale din nord-vestul Mării Negre. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.122 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală aflată la o adâncime cuprinsă între 35
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]