50,681 matches
-
a Negociatorilor de Obiecte de Artă, CINOA ( 2009 ). Administrator al Galeriei European Art Gallery alături de Mihai Covaci și Jan de Maere (2010 - prezent). Președintele Institutului Cultural Român (de actualitate in septembrie 2015). Se alătură PNL odata cu reînființarea sa. Vicepreședinte fondator al PNL Aripa Tânără, apoi al NPL (1990-1994). Secretar de Stat la Ministerul Culturii (1990-1992). Vicepreședinte al PNL după Congresul de reunificare și Președinte al Comitetului de Susținere al Președintelui Emil Constantinescu (1994-1997). Senator PNL de Ilfov (1996-2000). Ambasador al
Radu Boroianu () [Corola-website/Science/305335_a_306664]
-
autostrăzi, instalații, CCIA, rezistența și stabilitate, izolații, siguranța în exploatare, protecția mediului - 2010 MDRT Certificat de atestare Auditor Energetic. Este cunoscător al limbilor străine engleză și franceză, scris și vorbit. Este membru al ECCS-European Convention for Constructional Steelwork, fiind membru fondator al APCMR-Asociatia Producătorilor de Construcții Metalice din România, având și funcția de vicepreședinte între anii 2002-2014. Afilierea Europeană a făcut-o în întâlnirea specială tehnică în acest scop la Venetia-Italia. A participat la mai multe misiuni economice din partea României în
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
membru în colegiul de redactie al cotifianului "Azi" din București (1990-1992). În prezent, este membru în următoarele organizații: Uniunea Scriitorilor din România, Asociația Revoluționarilor din Cluj-Napoca, Forumul Democratic din România, Consiliul Științific al Institutului Român de Studii Social-Democrate, precum și membru fondator al Societății Culturale "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca.
Grigore Zanc () [Corola-website/Science/305341_a_306670]
-
publice. Politici sociale". După absolvirea facultății, a lucrat ca șef birou învățământ și șef birou retribuire la Centrala Industrială Navală din Galați (1975-1990) și director general al SC Eurocom SA (1990-1996). La 26 decembrie 1989, Paul Păcuraru a fost membru fondator al PNL, devenind președinte al filialei județene PNL Galați (1990-1997), secretar executiv (1991-1992) și membru al Biroului Permanent Central al PNL (1995-1996). După alegerile parlamentare din toamna anului 1996, Paul Păcuraru a fost ales ca senator de Galați, fiind reales
Paul Păcuraru () [Corola-website/Science/305333_a_306662]
-
Democrat European (ELDR) pentru campania “Alegerile Europene 2004” (2003-2004), președinte al Comisiei de Politică Externă a PNL (2004-2005). Devine apoi membru al Biroului Permanent Central al PNL (din 2005), coordonator al comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Reprezentanților Naționali (2005-2006), membru fondator al Institutului de Studii Liberale (din 2006) și responsabil cu activitatea de formare și instruire (din 2006). În urma alegerilor din noiembrie 2004, Cristian David a fost ales ca senator de Vaslui pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, fiind în
Cristian David () [Corola-website/Science/305358_a_306687]
-
în zilele Revoluției Române. Membru Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, Timiș (1990) Parlamentar Adunarea Constituantă (deputat) (1990-1992) Vicepreședinte Comisia de cultură a Camerei Deputaților (1990-1991) Președintele Comisiei de prietenie România-Franța (1990 -1991) Prim-vicepreședinte Frontul Salvării Naționale (1990 -1991) Membru fondator al partidului “Convenția Solidarității Sociale” (1992) Președinte Partidul “A Treia Forță” (1995) Consilier de Stat la Președinția României (2004) Începând cu sfârșitul anului 2004 este director general al Institutului Revoluției Române. "Orizont, România Literară, Luceafărul, Facla, Vatra, (anterior lui 1989
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
din aceste spirite rare... Și pentru că nu se poate împăca nici cu sine, cel care a devenit unul din personajele simbol ale Revoluției de la Timișoara nu se poate împăca nici cu lumea, iar “gâlceava” lui este aceeași cu a “părinților fondatori” ai culturii noastre naționale...” 10. Generalul Mircea Chelaru: "Am evitat cu bună știință să fac trimiteri la autorii citați pe parcursul cărții pentru a nu dilua uriașul mesaj original care poartă amprenta inconfundabilă a lui Claudiu Iordache. Unii l-au asemuit
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
față prezintă istoria Elveției atât înainte, cât și după fondarea Confederației inițiale, scoțând în evidență evenimentele notabile care au avut loc pe teritoriul de azi al Elveției. La început evenimentele prezentate sunt mai ales cele legate de primele trei cantoane fondatoare ale Confederației (Uri, Schwyz și Unterwalden, situate în centrul Elveției), extinzându-se mai apoi, pe măsură ce Confederația a crescut, până la maxima extindere de azi, care se menține din 1815. Dovezile arheologice sugerează că în zona de câmpie a Alpilor Elvețieni s-
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
Zürich). Puterea și bogăția confederației a crescut semnificativ, cu o serie de victorii în 1470 și succesul mercenarilor elvețieni. Pentru lista tradițională de cantoane reflectă în această stare, lista celor opt "Cantoane vechi" în primul rând, cu statele precedente cantoanelor fondatoare, urmată de cantoane care au aderat la Confederație după 1481, în ordine istorică. Elveția a învins Liga șvăbești în 1499 și înainte de a obține o mai mare autonomie colectivă în cadrul Sfântului Imperiu Roman, inclusiv scutirea de reformele imperiale din 1495
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
Vama Veche a fost o formație românească de muzică rock, fondată în septembrie 1996. Membrii fondatori sunt Traian Bălănescu (claviaturi), Liviu Mănescu (bass) și Tudor Chirilă (vocal). Ionel "Tase" Tănase (baterie) colaborează cu trupa numai pentru primul lor album, "Nu am chef azi" (1998), locul său în formație fiind luat mai apoi de Răzvan "Lapi" Lupu
Vama Veche (formație) () [Corola-website/Science/303455_a_304784]
-
Constantin (Costache) Stamati (n. 1786, Huși sau Iași — d. 12 septembrie 1869, Ocnița, județul Hotin, azi Republica Moldova) a fost un scriitor român din Basarabia. Unul din membrii fondatori ai Societății Academice Române (Academia Română), reprezentând Basarabia. A colaborat la "Albina românească" și "Dacia literară". El s-a stabilit la Chișinău după anexarea din 1812 a Basarabiei de către Rusia țaristă, dar și-a început activitatea literară la Iași. Stamati a
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
Tot atunci scrie studiul " Problema timpului nostru", care va fi tradus și publicat la București abia în 1938. În 1860 în "Foița de istorie și literatură" apare lucrarea sa "Notiță asupra operei lui Kantemir Voievod". În 1866 este ales membru fondator al Societății Filologice Române. Informații amănunțite privind copilăria și mediul familial al lui Alexandru sunt precare. Sigur este, în schimb, că Alexandru a dobândit în familie cunoștințe în ce privește limbiile străine, argumente sigure ar fi instruirea deosebită pe care o avea
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
să acționeze ca un subiect separat al legii internaționale în anumite cazuri și cu un anumit grad de libertate, rămânând în același timp parte a URSS-ului. În particular, aceste amendamente au permis RSS Ucrainene să devină unul dintre membrii fondatori ai Organizației Națiunilor Unite, alături de RSS Bielorusă și de Uniunea Sovietică. În realitate, acest fapt asigura încă un vot în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru URSS, de vreme ce Ucraina nu avea o politică externă independentă. În 1954, RSS Ucraineană
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană () [Corola-website/Science/303483_a_304812]
-
constant atât țarismul, cât și stalinismul, iar de asemenea, a relevat admirația lui Dughin pentru personaje precum René Guénon, Julius Evola sau Heinrich Himmler. De asemenea, el a colaborat și cu revista săptămânală "„Den”" ("Ziua"). Dughin a fost printre membrii fondatori ai Partidului Național Bolșevic și l-a convins pe Eduard Limonov să intre în arena politică în 1994. O parte dintre membrii linei dure naționaliste din Partidul Național Bolșevic au fost susținuți de Dughin să se separe pentru a forma
Aleksandr Dughin () [Corola-website/Science/301462_a_302791]
-
aceste teritorii făceau parte din Imperiul Suedez, mai înainte de cuceririle lui Petru cel Mare. Bunicul dinspre mamă al lui a fost Andrei Mihailovici Fadeev, guvernator al Saratovului și Consilier Privat pentru Caucaz, iar bunica sa a fost prințesa Elena Dolgoruki. Fondatoarea Societății teozofice, Madame Blavațki, i-a fost verișoară primară. S-a născut și a copilărit în Caucaz, în casa părinților materni. După ce a picat examenul de admitere la Universitatea Novorossiisk din Odessa, s-a mutat la Chișinău, unde a absolvit
Serghei Witte () [Corola-website/Science/301478_a_302807]
-
1939 devine membru titular și președinte de onoare al acestui prestigios for științific. Deține și alte funcții în cadrul organizațiilor profesionale medicale: membru titular al Academiei de Medicină din București (1935), membru de onoare al Academiei de Științe Medicale (1969), membru fondator al Societății de Anatomie din București, al Societății de Biologie, al Societății Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie. În 1946, regele Mihai înființează Institutul de Endocrinologie cu numele "C. I. Parhon". Primul sediu al acestui institut a fost la
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
Publicații". În anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de către Arhiepiscopul Victorin, acordându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de arhimandrit. A ținut numeroase conferințe și a făcut parte din mai multe delegații ale Bisericii Ortodoxe Române peste hotare. Este membru fondator al Comitetului Sălii Românești din Detroit, avându-l ca invitat la dineul de promovare din 21 mai 1976, pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade. A participat la diverse conferințe în Detroit, Chicago, Windsor și Honolulu, fiind ales ca membru
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
(n. 1 ianuarie 1883, Iași — d. 4 decembrie 1970, Cluj) a fost un dirijor român, membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj. s-a născut pe 1 ianuarie la Iași. Educația sa a fost îndrumată de către părinți, ambii iubitori de artă și literatură. După terminarea cursurilor primare, este elev la Liceul Național din Iași, pe care
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
Tismăneanu, pe baza căruia a fost condamnat regimului comunist din România. În calitate de publicist, Pippidi scrie din 1990 în Revista 22. În revista culturală Dilema Veche ține rubrica "SOS București", în care luptă pentru conservarea patrimoniului urbanistic al capitalei României. Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (1990), al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Societății Academice din România (1995), din 2012 este membru corespondent al Academiei Române. Este căsătorit cu profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi. Absolvă Facultatea de Istorie
Andrei Pippidi () [Corola-website/Science/313026_a_314355]
-
clasa de compoziție-1958-1960, Gabriela Sachelarie (Istoria muzicii vechi), dr. Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii românești). Ploiești, 16 dec. 1995 1961-1970 -dirijor de orchestră și folclorist-orchestrator la Orchestră Populară „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii de stat din Ploiești. 1962-1964 -dirijor secund,membru fondator al Orchestrei Simfonice a Sindicatelor din Ploiești (prim- dirijor Carol Nicolae Debie). 1970-1974-profesor de pian la Liceul de Muzică din Ploiești.În decembrie, 1974 transferat ,cu rezervarea catedrei,la Comitetul județean de cultură și Educație socialistă Prahova,în funcția de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
responsabil al paginilor francofone la revista "Echinox". Obține diploma de doctor în științe filologice în 1999 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza "La critique littéraire et dramatique de Gabriel Marcel", coordonată de către profesorul universitar Mircea Muthu. Începînd din 2007 este membru fondator și coordonator al seratelor literare „Insomnia” din Cluj-Napoca ce își desfășoară activitățile sub egida Uniunii Scriitorilor din România.
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
monetară națională a Franței. La 23 decembrie 1865, a fost creată Uniunea Monetară Latină (UML), sub forma unei asociații monetare care definea principiile de uniformitate monetară în privința greutății, titlului metalului și cursul pentru patru monede europene. Franța a fost membru fondator al Uniunii Monetare Uniunea Latine, alături de Belgia, Italia, Elveția, Luxemburg. Acestor țări li s-a alăturat Grecia, în 1868, iar un număr de țări, printre care România, Austro-Ungaria, Suedia s-au asociat prin acorduri bilaterale, în anii care au urmat
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
în economia muncii și lucrând apoi în cadrul organizațiilor agricole din raionul Grigoriopol. Este ales deputat în Sovietul rural al Deputaților Poporului și vicepreședinte al Comitetului Executiv raional Grigoriopol și al Sovietului Suprem Provizoriu al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. este membru fondator al organizației Uniunea Ucrainenilor din Transnistria, îndeplinind funcțiile de prim-vicepreședinte (1991-1998) și președinte (1998-2004) al acesteia. A fost destituit de la conducerea Uniunii Ucrainenilor din Transnistria la sfârșitul anului 2004 . În mai 2005 a devenit președinte al organizației publice republicane
Vladimir Bodnar () [Corola-website/Science/313269_a_314598]
-
Războiului de independență al Statelor Unite ale Americii în 1775. Cea de-a doua realizare a Primului Congres a fost organizarea întrunirii Congesului Continental din nou (legislatură cunoscută ca Second Continental Congress), la 10 mai 1775. La grupul coloniilor (douăsprezece din cele treisprezece fondatoare ale Statelor Unite, Georgia fiind singura care nu a participat) care participaseră la Primul Congres Continental, scrisori oficiale de invitație au fost scrise și trimise din nou , dar și , Coloniei insulei Saint John, , respectiv coloniilor și .
Primul Congres Continental () [Corola-website/Science/314549_a_315878]
-
Prof. Constantin Ion Parhon în seara zilei de 20 octombrie 1944, devenită apoi "Ziua Prieteniei româno-sovietice". Adunarea generală constitutivă care a avut loc pe 12 noiembrie 1944 în localul Facultății de Științe a Universității din București îi avea printre participanții fondatori pe gen. medic Bălănescu, Stroe Botez, Alex. Caratali, Marieta Dragomirescu, prof. Traian Gheorghiu, prof. Constantin Ionescu-Mihăești, dr. C. Kana, col. Mihail Maltopol, dr. Max. Marbe, col. Egizio Massini, dr. Ștefan-Marius Milcu, prof. Gheorghe Nicolau, dr. Simion Oeriu, prof. C.I. Parhon
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]