50,043 matches
-
confuze ale unei persoane istorice obscure, existente în mod real, au fost integrate în mitologia solară deja existentă. Viziunile cercetătorilor care respingeau complet istoricitatea lui Isus au fost rezumate în lucrarea lui Will Durant "Caesar and Christ", publicată în 1944. Respingerile lor erau bazate pe susținerea că nu au existat martori direcți, lipsa de dovezi arheologice, faptul că lucrările antice nu-l menționează pe Isus și asemănări între creștinism și religiile și mitologiile din vremea respectivă. Mai recent au fost discutate
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
importantă pentru el decât cei cărora le predica despre Împărăția lui Dumnezeu. Evanghelia după Ioan afirmă că "adelphoi" lui Isus nu credeau în el, deoarece n-a făcut minuni în fața lor la sărbătoarea corturilor. Unii cercetători au sugerat că reflectarea respingerii lor inițiale din Evanghelia după Marcu ar fi legată de disensiunile dintre Pavel din Tars și creștinii evrei, care prețuiau foarte mult familia lui Isus, de exemplu la Conciliul de la Ierusalim. Ideea că Isus a avut rude se întâlnește în
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
politică care dura din 1856, la înfrângerea sa. În urma Tratatului de pace de la Praga semnat la 23 august același an, Austria ceda Prusiei Holsteinul și părăsea Confederația Germană. Italiei i-a revenit regiunea venețiană. Rezultatul politic al războiului, a fost respingerea finală a tentativei Austriei de a unifica statele Germane sub întâietatea sa și trecerea hegemoniei în Germania către Prusia, care a format și condus Confederația Germană de Nord - o unitate statală confederată, care a existat până în 1871. Al Doilea Război
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
ideologică însemnată în rândurile hasidimilor din partea de nord-est a țării. Conducătorul acestor ultraortodocși extremiști era rabinul Hillel Lichtenstein, secondat de rabinul Josef Schlesinger, discipol și ginere al lui Hatam Sofer. Ei se considerau continuatori ai căii lui Hatam Sofer, predicau respingerea fără drept de apel a modernizării și condamnau cu asprime nu numai pe neologi, de care voiau să fie despărțiți cu totul, dar și pe ortodocșii care se lăsaseră câștigati de linia lui Hildesheimer. Lichtenstein a denunțat trecerea realizată de
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
tezelor lor: „Tezele «științifice» ale unor neo-creaționiști cum ar fi Johnson, Denton și Behe se sprijină, în parte, pe noțiunea că aceste chestiuni [privind evoluția] sunt obiectul suprimării dezbaterii științifice între biologi.” ... „conform neo-creaționiștilor, absența manifestă a acestei dezbateri și respingerea aproape universală a tezelor neo-creaționiste ar fi din cauza unei conspirații a biologilor de profesie, în loc de a fi într-adevăr lipsite de orice merit științific.” Afirmațiile din document sunt descrise drept formulate artistic pentru a reprezenta opinii diverse, puse într-un
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
permis occidentalizarea picturii turce. Pictura turcă contemporană are drept exemplu de interpretare a mediului înconjurător operele sale, care la rândul lor au sculptat ,conștiința națională” prin redarea culorii locale, deși Șeker Ahmet Pașa era cunoscut pentru apropierea de natură și respingerea societății, izvorâte din bunătatea sufletească și a modului său liniștit de a fi. Cu toate că prin culorile folosite pictorul creiona curentul pre-impresionist, prin lipsa de interes pe care a prezentat-o față de pictorii contemporani lui: "Édouard Manet", "Claude Monet", "Camille Pissarro
Șeker Ahmet Pașa () [Corola-website/Science/330918_a_332247]
-
reacție virulentă a cercurilor comuniste internaționale. Astfel, deținutele comuniste de la Plătărești primeau de 8 martie 1923 o scrisoare de îmbărbătare de la muncitoarele din Bodaibo, orășel din regiunea minieră Irkutsk din Uniunea Sovietică, iar un deputat comunist din parlamentul francez cerea respingerea unui ajutor de 100 de milioane de franci pentru România, din cauza persecuțiilor la care guvernul român îi supunea pe deținuții politici români, exemplificând cu cazul „"martiriului femeilor încarcerate în închisoarea de la Plătărești"”. Universul concentraționar al închisorii Plătărești a fost subiectul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
întârziată cu 20 de minute, iar perdelele de fum artificial care ar fi trebuit să mascheze asaltul s-au risipit. În acest fel, canadienii au pierdut avantajul surprizei și al întunericului, iar germanii au avut timp să se pregătească pentru respingerea atacului. Militarii germani amplasați în poziții defensive bine fortificate au reușit să oprească atacul canadian chiar pe plajă. Imediat după debarcare, soldații s-au găsit blocați în spatele malului înalt, care îi împiedica să mai înainteze. Regimentul Regal Canadian a fost
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
aproximativ 120 de avioane de vânătoare și un număr de bombardiere folosite în lupta împotriva vaselor de suprafață. Deși, la începutul debarcării, răspunsul aviației de vânătoare germane a întârziat, pe parcursul zilei aviatorii germani și-au adus o contribuție importantă la respingerea asaltului aliat. Aviația aliată a avut un succes limitat în misiunea de protejare a forțelor proprii, în principal datorită depărtării de bazele operaționale. Avioanele Spitfire erau practic la limita razei lor de acțiune, unele neavând combustibil decât pentru cinci minute
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
au primit informații detaliate și corecte cu privire la atacuri au fost întărite de declarațiile unor prizonieri de război germani. Maiorul C. E. Page a aflat în timpul interogatoriului unui prizonier german că patru batalioane de mitraliere au fost aduse în regiune anume pentru respingerea unui posibil atac. Mărturiile obținute din timpul interogatoriilor prizonierilor germani și a cetățenilor francezi au fost suficient de numeroase pentru a-i convinge pe canadieni că germanii erau gata cu pregătirile pentru respingerea atacului aliat cu câteva săptămâni mai înainte de
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
au fost aduse în regiune anume pentru respingerea unui posibil atac. Mărturiile obținute din timpul interogatoriilor prizonierilor germani și a cetățenilor francezi au fost suficient de numeroase pentru a-i convinge pe canadieni că germanii erau gata cu pregătirile pentru respingerea atacului aliat cu câteva săptămâni mai înainte de declanșarea operațiunii. Istoricii militari cred în zilele noastre că deși este de presupus că germanii se așteptau la un atac undeva de-a lungul liniei litoralului francez, nu există suficiente dovezi ale preparativelor
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
cu câteva săptămâni mai înainte de declanșarea operațiunii. Istoricii militari cred în zilele noastre că deși este de presupus că germanii se așteptau la un atac undeva de-a lungul liniei litoralului francez, nu există suficiente dovezi ale preparativelor făcute pentru respingerea unei debarcări la Dieppe la o anumită dată. Susținătorii acestui punct de vedere amintesc că au existat subunități canadiene, precum cele de pe Plaja Green, care au debarcat fără să întimpine vreo opoziție. Locotenent-colonelul Merrit a fost unul dintre militarii care
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
ale țării s-au concentrat pe evitarea unui conflict accidental care să ducă la un război cu vecinul din răsărit - Uniunea Sovietică. Doar după moartea lui Piłsudski în 1935, liderii polonezi au reevaluat situația și au decis că planul pentru respingerea unei eventuale invazii germane, datând din deceniul al doilea, (Planul „S””), era depășit și trebuia revizuit. Cu toate acestea, până în 1938, un eventual război în răsărit a fost considerat în continuare amenințarea principală la securitatea Poloniei, majoritatea fortificațiilor fiind construite
Plan Zachód () [Corola-website/Science/330180_a_331509]
-
19 mai 1916, a fost promovat la gradul de Hauptmann (căpitan) și în același an a fost transferat la al 3-lea Regiment de Artilerie din Bavaria din nou. El s-a remarcat în Bătălia de la Arras, în 1917, în respingerea unui atac britanic. Pentru serviciile sale de pe frontul de vest, el a fost decorat cu Crucea de Fier clasa 1 și 2. In 1917 el a fost detașat la statul major, chiar dacă el nu a absolvit Academa Militară din Bavaria
Albert Kesselring () [Corola-website/Science/330211_a_331540]
-
adevăratele norme cetățenești. Acest resentiment ("haine") din partea celei de-a treia sau celei de-a doua generații de tineri cu origini Nord-africane se exprimă prin două atitudini distincte, fiecare din acestea putând genera comportamente radicale. Primul răspuns este constituit de respingerea identității franceze. În această accepțiune, Islamul este folosit ca un "marker" al identității, definind individul ca fiind „ne-francez” sau chiar „anti-francez”. Respingerea identității franceze presupune negarea supremației simbolice a francezilor. Atunci când asemenea reacții culturale sunt radicalizate prin rețelele islamice
Radicalizarea islamică () [Corola-website/Science/329082_a_330411]
-
exprimă prin două atitudini distincte, fiecare din acestea putând genera comportamente radicale. Primul răspuns este constituit de respingerea identității franceze. În această accepțiune, Islamul este folosit ca un "marker" al identității, definind individul ca fiind „ne-francez” sau chiar „anti-francez”. Respingerea identității franceze presupune negarea supremației simbolice a francezilor. Atunci când asemenea reacții culturale sunt radicalizate prin rețelele islamice extremiste, ia naștere o ideologie extremistă. Grupurile radicale islamice trag foloase din predispoziția tinerilor cu origini Nord-africane (în proporție covârșitoare de sex masculin
Radicalizarea islamică () [Corola-website/Science/329082_a_330411]
-
culturale, un semn distinctiv prin care se consideră că femeia musulmană își proclamă loialitatea religioasă și politică. În țări, inclusiv occidentale, în care sunt posibile alte opțiuni, un asemenea act ar putea reprezenta un geste de independență care semnalează o respingere a moravurilor sociale nemusulmane care prevalează. Simbolismul transmis prin purtarea vălului poate fi ambiguu, dar nu poate exista îndoială că femeile musulmane sunt pe cale de a deveni o forță care trebuie recunoscută în viața publică. Chiar și în Arabia Saudită au
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
evident". La rândul său, Jean-Louis Trudel reamrcă faptul că "Brussolo arde granițele dintre natural și artificial, organic și anorganic, animal și uman", apreciind că "că există ceva profund străin minții americane, dar mult mai puțin straniu pentru pentru europeni, în respingerea tehnologiei într-un cadru științific fictiv".
Moartea cu melon () [Corola-website/Science/328593_a_329922]
-
a dus la creșterea prestigiului politic al PPR. În ianurie 1945, PPR și guvernul său provizoriu au primit recunoașterea oficială a lui Stalin. Aliații occidentali au considerat delicată sprijinirea poziției Delegaturii de singur reprezentant oficial al poporului polonez și de respingere a noii granițe polono-sovietice. Mai mult chiar, Stalin a reușit să îi elimine pe reprezentanții guvernului polonez în exil de la negocierile privind viitorul Poloniei. Puterea și coeziunea guvernului în exil a fost distrusă odată ce premierul Stanisław Mikołajczyk, liderul puternicului Partid
Partidul Muncitoresc Polonez () [Corola-website/Science/329443_a_330772]
-
pune în practică viziunea lor asupra Egiptului. În 1954 Nasser îl înlocuiește pe Neguib, acuzându-l că susține organizația Fraților Musulmani, și devine oficial președintele republicii egiptene, proclamată pe 18 iunie 1953. Victoria lui Nasser împotriva lui Neguib a însemnat respingerea definitivă a instituțiilor parlamentare. La sfârșitul anului 1954 toate instituțiile create înainte de lovitura de stat au fost dizolvate. Doi ani mai târziu, pe 10 februarie 1956, o nouă constituție oferă posibilitatea creării unei adunări naționale aleasă prin vot popular. Dar
Regimul lui Nasser () [Corola-website/Science/329449_a_330778]
-
de o parte, lanțul autorităților (isnad sau sanad), pe de altă parte, textul propiu-zis al tradițiilor (matn). Imamul As-safii (elevul lui Malik) a continuat demersul lui Malik în acest sens. S-au emis opinii diferite în legatură cu admiterea sau respingerea consemnării hadiselor, însă epigonii au început să înregistreze, în scris, numeroase relatări despre profet, constituind, astfel, baza pentru elaborarea de lucrări ample în secolul următor. Printre aceștia, sunt menționați, în mod deosebit `Urwa ben al Zubair și Muhammad Bin Muslim
Știința de hadis () [Corola-website/Science/330931_a_332260]
-
de o parte, lanțul autorităților (isnad sau sanad), pe de altă parte, textul propiu-zis al tradițiilor (matn). Imamul As-safii (elevul lui Malik) a continuat demersul lui Malik în acest sens. S-au emis opinii diferite în legatură cu admiterea sau respingerea consemnării hadiselor, însă epigonii au început să înregistreze, în scris, numeroase relatări despre profet, constituind, astfel, baza pentru elaborarea de lucrări ample în secolul următor. Printre aceștia, sunt menționați, în mod deosebit `Urwa ben al Zubair și Muhammad Bin Muslim
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
Pe 4 iulie brigada sa a ajuns pe linia Edineț (Edinița) - Blescenăuți (Hotin), iar la 7 iulie a ocupat zonele aflate la vest de Moghilev, pe malul Nistrului, pe linia Ocnița - Secureni - Clocușna - Corestăuți (Hotin). Au urmat lupte grele pentru respingerea în zonele Leodora și Pădurea Vili (17-20 iulie), apoi la fel de crâncene la Alexandrovca și Odaia (22-23 iulie), după care Brigada 6 Cavalerie a urmărit inamicul în retragere. În plina desfășurare a acțiunilor militare, pe data de 24 iulie, a fost
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
la atacuri grele și erau pe cale de a fi învăluite prin ambele flancuri. Aceste atacuri s-au oprit pe data de 20 ianuarie, odată cu declanșarea și dezvoltarea bătăliei în zona Cârlibabei, în spatele rușilor. Câștigarea luptei de la Cârlibaba, recucerirea localităților și respingerea rușilor au reprezentat un moment cheie, care a oprit avansul armatelor imperiale ruse către Transilvania. Deasemeni, a deschis calea pentru ofensiva austro-ungară care a urmat, ofensivă în care 50.000 de soldați sub comanda generalului von Pflanzer-Baltin au încercat să
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
Belgia, Olanda și Luxemburgul. Până la sfârșitul lunii mai, Olanda și Luxemburgul fuseseră cucerite de germani. De-a lungul deceniului al patrulea, Franța construise o serie de fortificații - Linia Maginot - de-a lungul frontierei cu Germania. Aceste fortificații fuseseră concepute pentru respingerea oricărui atac german în zona frontierei comune și să contracareze un atac asupra Belgiei, care putea fi ajutată de cele mai bune divizii ale forțelor terestre franceze. Strategii francezi considerau că realizarea acestui sistem defensiv avea să ducă la desfășurarea
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]