KorAP: Find »[drukola/base=criticat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...1996 1997 1998 ...2059 >

51,468 matches

Corola-website/Law/273858_a_275187

de a verifica în timp util dacă sunt respectați de către conducătorii auto timpii de odihnă și repaus, stabiliți de legislația în vigoare, și nici nu are posibilitatea de a formula acțiune în regres împotriva acestora în vederea recuperării prejudiciului, întrucât prevederile criticate îi atribuie acesteia, în exclusivitate, calitatea de contravenient. 7. De asemenea, menționează că răspunderea contravențională stabilită de legiuitor prin prevederile criticate în sarcina utilizatorului este asemănătoare răspunderii civile delictuale, respectiv răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor, aspect ce contravine dispozițiilor de

DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273858_a_275187]
context menționează că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, sancțiunile contravenționale sunt încadrate în sfera "acuzațiilor în materie penală" (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 21 septembrie 2006, pronunțată în Cauza Maszni împotriva României). Susține că prevederile criticate conduc la încălcarea prezumției de nevinovăție, întrucât instituie o prezumție nerezonabilă de răspundere pentru utilizatorul vehiculului, menționat în certificatul de înmatriculare al acestuia la data constatării și aplicării sancțiunii contravenționale, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. 8. Judecătoria

DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273858_a_275187]
neîntemeiată. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273858_a_275187]
6.000 lei - faptele prevăzute la alin. (2) pct. 1-11 și 16, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier, și faptele prevăzute la alin. (2) pct. 12-15 și 17, aplicabilă conducătorului auto;"; - Art. 8 alin. (1), la care fac referire prevederile criticate și au incidență în cauză, au următorul cuprins: "(1) Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR

DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273858_a_275187]
prezentei excepții de neconstituționalitate pornește de la faptul că, în anumite situații, sancțiunea amenzii se aplică față de întreprindere sau față de operatorul de transport rutier pentru fapte săvârșite în mod direct și nemijlocit de către conducătorul auto. 17. Curtea constată că textul legal criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 114 din 9 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2012

DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273858_a_275187]
Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz. Ca atare nu se poate reține susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că nu sunt legiferate norme legale care să prevadă că actul normativ din care fac parte dispozițiile criticate se completează cu dispoziții privind regulile comune în materie. 21. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa contrarietate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 cu cele ale art. 15

DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273858_a_275187]
Corola-website/Law/273856_a_275185

sancțiune se încalcă grav dreptul la muncă și, totodată, la subzistență al avocatului afectat de această măsură, care se află astfel în imposibilitatea de ași desfășura profesia pentru care este calificat. 6. Din perspectiva autorilor excepției de neconstituționalitate soluția legislativă criticată încalcă și principiul egalității, consacrat de art. 16 din Constituție, prin instituirea unei discriminări, în primul rând, între avocați față de aplicarea legii, în interiorul profesiei, precum și, în al doilea rând, o discriminare a cetățenilor avocați față de toți cetățenii României. 7. Totodată

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
consacrat de art. 16 din Constituție, prin instituirea unei discriminări, în primul rând, între avocați față de aplicarea legii, în interiorul profesiei, precum și, în al doilea rând, o discriminare a cetățenilor avocați față de toți cetățenii României. 7. Totodată, autorii susțin că prevederile criticate permit Consiliului U.N.B.R., organ de conducere cu rol administrativ, să adopte norme cu putere de lege și, de asemenea, să adauge la lege în mod discreționar, având tendința de a se transforma într-un fel de "stabor în statul

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
instanțe independente de judecată din România, în sensul că nicio persoană fizică - avocat nu poate ataca actele legislative și normative emise de Consiliul U.N.B.R., ceea ce, în opinia autorilor excepției, denotă caracterul total neconstituțional și imprevizibil al textelor de lege criticate. 8. În susținerea criticilor lor, autorii excepției invocă și încălcarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în sfera protecției drepturilor avocaților, sens în care menționează Cauza H. contra Belgiei, Cauza Mateescu contra României, Cauza Morice Olivier contra Franței și altele

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
care menționează Cauza H. contra Belgiei, Cauza Mateescu contra României, Cauza Morice Olivier contra Franței și altele. 9. În opinia Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât "măsurile sancționatorii criticate sunt abuzive și conduc la încălcarea dreptului la muncă și subzistență prin excluderea din profesie, ca efect al suspendării din profesie până la plata contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale, sume ce nu

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, precum și prevederile art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, adoptat de Congresul avocaților în temeiul art. 64 lit. d) din Legea nr. 51/1995 . 19. Prevederile criticate din Legea nr. 51/1995 , republicată, au următorul cuprins: - Art. 28 lit. c): "Calitatea de avocat este suspendată: [..] în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
Avocaților. Contribuția nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaților. Avocații pot face parte și din alte forme de asigurări sociale." 20. Prevederile criticate din Statutul profesiei de avocat au următorul conținut: - Art. 49 alin. (1) lit. c): "Exercițiul profesiei de avocat se suspendă: [...] în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
și până la lichidarea integrală a datoriilor, atrage aplicarea măsurii suspendării calității de avocat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale Statutului profesiei de avocat." 22. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, reglementările criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 9, art. 11 alin. (1) și (2), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21, art. 24, art. 26 alin. (2), art. 36 alin. (1), art. 41

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
prevăzute nu este grevată de niciun viciu de neconstituționalitate. 26. De asemenea, prin Decizia nr. 406 din 14 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 septembrie 2005, Curtea a constatat că soluția legislativă criticată, referitoare la suspendarea din exercitarea profesiei a avocatului care nu achită taxele și contribuțiile prevăzute de lege și de statutul profesiei, nu încalcă nici dispozițiile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocaților (CAA)", inserată în cuprinsul acestui text legal, încalcă "principiul proporționalității și previzibilității conduitei de conformare a avocatului la obligații hazardate și imprevizibile lăsate la îndemâna unor terți (...)". Totodată, autorii excepției apreciază că prin textul criticat este afectat și "dreptul de asociere/alegere a unui sistem de pensii private sau publice și contribuția pe bază de contract de asigurare de pensie în acest sistem privat de pensii CAA." 31. În contextul criticilor formulate, Curtea reține că

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
Corola-website/Law/273451_a_274780

fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 11. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia a criticat prevederile art. 223 alin. (1) lit. d) cu referire la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală din perspectiva unei

DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273451_a_274780]
reglementare. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273451_a_274780]
cameră preliminară sau instanța de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege." 15. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 referitor la Libertatea individuală și art. 24 referitor la Dreptul la apărare. 16. Examinând

DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273451_a_274780]
Corola-website/Law/273478_a_274807

asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 16^1 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273478_a_274807]
a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiției de către instanțele judecătorești din punct de vedere al efectuării expertizei, precum și condițiile de acces în profesia menționată, condiții care trebuie să asigure certitudinea îndeplinirii actului profesional la un standard ridicat. Reglementarea criticată nu face altceva decât să stabilească aceste condiții necesar a fi îndeplinite de persoanele care doresc dobândirea calității de expert judiciar. Faptul că Biroul central pentru expertize tehnice judiciare funcționează în cadrul Ministerului Justiției și îndrumă metodologic activitatea experților demonstrează preocuparea

DECIZIE nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 16^1 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273478_a_274807]
la cererea oricărei persoane, pe când celelalte realizează activități de expertiză în cadrul unui proces civil), astfel încât diferența de tratament juridic aplicat acestora este justificată în mod obiectiv și rațional. 20. Cu privire la invocarea art. 21 din Constituție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate asigură, din punct de vedere normativ, un grad ridicat de profesionalism în întocmirea raportului de expertiză, mijlocul de probă astfel realizat fiind, de principiu, un reper în lămurirea aspectelor de fapt ale cauzei. Raportul de expertiză întocmit de către experții tehnici

DECIZIE nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 16^1 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273478_a_274807]
implementa proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și de a adopta reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Or, textul de lege criticat reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 . În plus, Curtea a observat, având în vedere principiul

DECIZIE nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 16^1 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273478_a_274807]
procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a observat că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege ( Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României

DECIZIE nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 16^1 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273478_a_274807]
Corola-website/Law/273484_a_274813

normele constituționale invocate. Acceptarea provizorie a unei creanțe se bucură de o prezumție relativă de legalitate și nu împiedică apărarea debitorului în cadrul căii de atac a contestației la tabelul preliminar. De altfel, dispozițiile art. 111 din Legea nr. 85/2014 criticate nu fac altceva decât să dea posibilitatea exercitării căii de atac, motiv pentru care nu se poate aprecia că dispozițiile criticate ar fi contrare art. 21 din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin

DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273484_a_274813]