49,948 matches
-
au datorat versatilității și complexității performanțelor sale, reliefate pe deplin în roluri memorabile - deopotrivă pe scenă și în cinematografie - care nu mai pot fi percepute altfel decât așa cum le-a imaginat maestrul. Din toate aceste considerente, se poate spune că marele public i-a stabilit lui Radu Beligan o notorietate intangibilă și un loc distinct în Panteonul valorilor culturii naționale. De ce ne grăbim? Reluând în mod nefericit un obicei demolator, constatăm că în momentele în care Radu Beligan era purtat pe
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
agită de mai multă vreme - în intervențiile sale publice - numele lui Evanghelie Zappa, născut la Labova (Epir) în 1800 și dispărut, în 1865, în România (la Broșteni - Ialomița, acolo unde făcuse avere și se naturalizase). Un nume puțin cunoscut de marele public, azi, ca să nu spun total uitat, dar cunoscut și venerat în mediul academic român și elen, pentru că - în ceea ce privește pe români - numitul Zappa a fost cel dintâi și cel mai important donator al Societății Literare Române (1866), întâia denumire cu
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
a făcut excepție nici seria de discuții recente între reprezentantul Comisiei Europene, vicepreședintele Maros Sefcovic, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pe tema gazoductului TAP. Mai exact, o dată în plus, Bruxelles-ul încearcă să repună pe agenda de priorități alimentarea din Marea Caspică, prin intermediul furnizorului azer. Părțile implicate au căzut de acord, din nou, că este nevoie să fie susținută finalizarea celor 3.500 km de conducte, în valoare de circa 40 miliarde de dolari, care să micșoreze cota de pește 30
Cine dirijează energia Europei () [Corola-website/Journalistic/296332_a_297661]
-
cercuri majestuoase” - Commonwealth, lumea limbii engleze și Europa unită - demnitarul arăta că „Guvernul britanic nu se poate angaja în intrarea în Uniunea Europeană fără acordul membrilor Commonwealth”. Era prima linie de demarcație pe care viziunea lui Churchill o proiecta în relația Marea Britanie-UE. Au urmat și altele, argumentate cu „asocierea noastră frățească cu Statele Unite ale Americii” sau cu dificultățile cedării de suveranitate. Sunt, toate acestea, dovezile faptului că primul ministru al Marii Britanii era mult mai mult decât un politician de calibru; a
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
contribuie la promovarea culturii naționale. Este cu atât mai remarcabil cu cât într-o lume în care sentimentele naționale au tendința de a se estompa, tinerii duc mai departe sensul profund al unui moment fără egal, definitoriu pentru poporul român: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
dea forță unui produs turistic inclus în acest obiectiv al nostru. Lipsește sprijinul autorităților centrale pentru dezvoltarea durabilă a unui capital turistisc unic în Europa. Este absent cadrul legislativ necesar pentru a schimba condițiile în care evoluează acest ecosistem turistic. Marea „strategie” de stat este încercarea de a obține un câștig minim prin nevalorificarea la maxim a unui patrimoniu național, care are nevoie de investiții solide, durabile, de imaginație managerială pentru conservarea și dezvoltarea unei zone cu adevărat reprezentative pentru ceea ce
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
mai mult decât binemeritate mari orchestre ale lumii. Au concertat „Israel Philarmonic Orchestra”, sub bagheta lui Zubin Mehta, un dirijor uriaș, „Berliner Philarmoniker”, dirijată de sir Simon Rattle, „Staatskapelle Dresden”, condusă de Christian Theleman și avându-l ca solist pe marele Yefim Bronfman, „San Francisco Simphony”, cu Michael Tilson Thomas, „London Symphony Orchestra”, cu maestrul Ion Marin la pupitru, „Sankt Petersburg Philarmonic Orchestra”, dirijată de Yuri Temirkhanov, cu Elisabeta Leonskaja la pian. La această impresionantă prezență se adaugă „Bayerische Staatsoper”, „Wiener
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
și mijlocii din Europa centrală și de sud - est. Pe parcursul carierei sale de excepție, omul de stat român s-a deplasat în numeroase rânduri în capitalele marilor țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de frunte în galeria marilor diplomați români se află, fără îndoială, Nicolae Titulescu (1882-1941). În perioada 1928-1936, a fost de mai multe ori ministru de Externe al României, iar începând cu anul 1921 a fost ca delegat țării noastre la „Liga Națiunilor” (predecesoare a ONU
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
Starea lumii este acum una de agitație, neliniște și tensiune. Un climat aparent deloc propice coexistentei, înțelegerii și conlucrării marilor și micilor state. Cum să speri astăzi la dialog, la armonizarea pozițiilor, la compromisuri rezonabile și afaceri reciproc avantajoase când încordarea și încrâncenarea, ponegrirea și înfierarea, boicotul și sancțiunile au intrat în banalul cotidian (chiar dacă Statele Unite au operat două deschideri
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
lui Mihail Sebastian, „Jocul de-a vacanța”, care pune în lumină deopotrivă sentimentul de libertate al timpului liber și efemerul, uneori chiar înșelător, al acestei iluzorii evadări din cotidian. Ar trebui probabil să adaug un alt factor: medicii constată că marea face foarte rău tuberculozei pulmonare și că doar aerul tare de munte poate ajuta vindecarea. În noiembrie 1924 apare romanul ilustru al acestei descoperiri, „Muntele vrăjit”, al lui Thomas Mann, care atestă o nouă viziune a muntelui în perioada interbelică
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
Este vorba, spun experții americani (susținuți în estimări de specialiștii ruși), despre aproximativ 90 de miliarde de barili de petrol, două trilioane de metri cubi de gaz natural și circa 44 miliarde de metri cubi gaze lichefiate, majoritatea în largul mării. Nu este de mirare, în aceste condiții, că statele care se învecinează cu aceste comori sunt în plină competiție și fac tot felul de demersuri - locale și internaționale - pentru a-și extinde dominația în zonă. Situația actuală arată că nici un
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
mile marine la care le dă dreptul legea internațională, iar pe de altă parte extinderea suveranității cât mai adânc în jurul Polului Nord. Cu excepția (notabilă!) a SUA, toate celelalte state și-au cerut dreptul de a-și prelungi zona atribuită prin Legea Mărilor. În „bătălia” pentru resursele acestui spațiu în care trăiesc circa patru milioane de oameni „aparținând unui număr de 30 de grupuri etnice, guvernați de opt națiuni”, după cum arată „RT News”, sunt folosite toate mijloacele menite să asigure unui stat sau
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
grav pe medicul român, profesor de Fiziologie la facultatea bucureșteană de Medicină, decedat la un deceniu după ce, în 1921, își publicase descoperirea. Reeditarea acestei cărți - anchetă a lui Carol Roman - însoțită de imagini ale prețioaselor scrisori, autografe și manuscrise ale marilor săi corespondenți - îmi pare cu atât mai necesară cu cât astăzi toți aceștia au plecat dintre noi. Generațiile actuale au aici oglinda în care s-au privit celebritățile științei mondiale. Cei care, poate, aidoma româno - americanului Palade, puteau să spună
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
populară de la Blaj, unde „s-a născut libertatea și măreția românilor”. În 1852, bolnav, pleacă la Galați, încercând să-și revadă familia, dar nu i se permite să debarce și, urmând prescripția medicilor, care în acea vreme credeau că proximitatea mării face bine bolnavilor de plămâni, cărora astfel le grăbeau sfârșitul, se duce la Palermo, unde moare în noiembrie 1852, la 33 de ani. Ca și în cazul lui Eminescu, sfârșitul tragic și prematur al acestei mari conștiințe revoluționare care a
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
sute de mii de cetățeni ai statului român, unii deja naturalizați dincolo de Pirinei și care practică ocupații din cele mai diverse, de la „căpșunari” până la înalți specialiști în instituții universitare sau de altă natură. Oricum, din Italia la Atlantic, pe malurile Mării Mediterane, sutele și sutele de mii de români stabiliți acolo, vremelnic s-au definitiv, constituie o realitate a tuturor statelor implicate și, în fond, a Europei în curs de integrare definitivă și ireversibilă.
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Arma numită propagandă este folosită de multe secole. Dacă în trecut era un instrument al puterii politice, în acest joc au intrat în ultimele decenii și celelalte... puteri - marea finanță și corporațiile. Cum arată propaganda mileniului trei? Ca un adevărat război. Camuflată deseori în spatele unor declarații oficiale pompoase, propaganda domnește în toate punctele cardinale. Marilor puteri care utilizează acest tip de manipulare li s-au alăturat și tot felul
Propaganda în mileniul trei by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296490_a_297819]
-
a dus însă la interzicerea tuturor „partidelor burgheze” și deci la întreruperea activității politice a PNL. O mare parte a fruntașilor săi au fost închiși, mulți murind în închisorile comuniste - cel mai cunoscut, dar departe de a fi singurul, fiind marele istoric și om politic Gh. Brătianu. Mulți alții au fost forțați să ia calea exilului. Se putea crede atunci că drumul partidelor istorice se încheiase definitiv. Până și Partidul Socialist, care nutrise unele iluzii de colaborare cu comuniștii, s-a
Partidele istorice pe scena politică românească by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296485_a_297814]
-
ruinat în iluzii. „Soare, prieten oriental, tichie de aur a minții mele, mi-e drag să te port de-a lungul, de-a latul, dar, vai, nu mai pot!” oftează chiar el, Kazandzakis, în strania lui „Odissee”, năucitorul călător peste mări, peste țări, în preajma mormântului său din Creta zbâtându-se vechile duhuri, uimite citind epitaful: „Nimic nu visez, de nimic nu mi-e teamă, sunt un om liber”... Mai liber chiar decât fratele său în deziluzii, Panait Istrati, ofticosul prinț al ciulinilor
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
chipul vostru, al tuturor, într-o oglindă cu o mie de chipuri: Poeții greci Poeții greci te duc foarte departe, dincolo de munții supuși Olimpului, din marmoră-și taie superba lor carte scrisă cu sângele negru al timpului. Te duc pe sub mări înotând cu delfinii pe urma vapoarelor, până-n oceane, te-nvață tristul secret al luminii, tragediile toate-ale spiței umane. Știu multe-ntrebări și prea multe răspunsuri ce încă le caută, cu elogii schimbate-n insulte, cu insulte schimbate în laudă. Au
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
cu noi și bustul dictatorului împachetat în hârtie de ziar. Trecea o sticlă de la o gură la alta. Moartea, această pată de naștere, creștea mai mult sau mai puțin repede la fiecare dintre noi. Sus de tot, în munți, albastrul mării se agăța de albastrul cerului. În martie - 79 Sătul de toți cei care îmi aduc cuvinte, cuvinte și nu un limbaj, plec spre insula acoperită de zăpadă. Îndărătnicul nu are cuvinte. Paginile lui albe se întind în toate direcțiile! Dau
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
două, abia ținându-se din creștet până-n tălpi. Degeaba mai aștepți, e chiar aici locul de rupere și despărțire unde nașterea e însemnată. O dungă albastră întretaie orice mișcare, fără scăpare, ca zidul unei cetăți scufundate (întrezărit din cer) apele mării. Ultimele șase poeme ale volumului merită a fi reluate în cele mai exigente selecții ale autorului (firește, pe răspunderea și iluzia sa!). În Ființele dintre nisipuri, revine înaltăpartele (sau pretutindenea!) deșertului: Voi sunteți cele care ne vor urma, ființe dintre
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
călătorie plină de peripeții, printre altele fiind pe punctul să cadă în haremul pașei din Silistra. Prețul fetei fu pe măsură: în total s-au dat 2500 de galbeni, dintre care 1000 tatălui, 500 mamei, iar 1000 hanului tătarilor, mai marele locului. Misionarul italian Niccolo Baresi ne-o descrie astfel: „avea ochi negri, mâini lungi și fine, mijlocul subțire, gura mică, buze nu prea groase, tenul alb, astfel încât părea ... întruchiparea grațiilor”. Cu ea Vasile Vodă a avut trei copii: Stefăniță (ajuns
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
și munteni, care sunt mai buni băutori, și atleții aduși la podul Focșanilor, care ie hotar între Moldova și Muntenia, atâta s-au luptat cu paharul, până ce munteanul și-a dat sufletul înădușit de cătimea de vin peste măsură de mare; moldoveanu ca răsplată pentru această biruință a fost dăruit cu boierie de domnitorul său”. La curtea lui Vasile Lupu, potrivit relatărilor lui Paul de Alep, ospetele se făceau în Divan. Domnul stând în jeț de catifea prinsă cu ținte de
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
din “Traviata” a trecut de pe scenă în grădina, unde toți cei peste 500 de spectatori au ridicat virtuale pahare de șampanie, fredonând în cor “Libiamo ne lieti calici”... A fost, indiscutabil, un pariu câștigat pentru organizatori și o victorie a mării muzici, într-o frumoasă seară la Târgoviște: fosta capitala a Țarii Românești are ambiția de a deveni și una a muzicii!
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
în Comitetul Executiv al ISCM (Internațional Society for Contemporary Music). Autorii poemelor au fost prezentați de Irène Gayraud. Au fost interpretate opus-uri semnate de: François Bousch (Franța): Que nous sommes - versuri: Jacques Rancourt (Quebec/Franța), Victor Alexandru Colțea (România): Marele Îngrozitorul Poem, pentru mezzo- soprana, saxofon și pian - versuri: Ion Cristofor (România), Jean-Luc Darbellay (Elveția): Passants de haute nuit - versuri: Cécile Oumhani (Franța/ Tunisia) și Contre- jour - versuri: Claude Held (Franța), ambele pentru recitator și cor de basset, Dan Dediu
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]