51,082 matches
-
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 891 hectare. Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică continentală și panonică a Câmpiei Crișurilor) în lunca Crișului Negru , arie protejată (râuri, mlaștini, turbării, lacuri, lunci aluviale, pajiști și păduri de foioase) ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
care Bach a folosit-o de cinci ori în lucrarea sa, "Patimile după Matei". Muzica reprezintă o exprimare sofisticată a tehnicii de parodiere, prin care o muzică existentă este adaptată pentru un alt scop. Bach a preluat majoritatea corurilor și ariilor din lucrări care au fost compuse înainte. Mare parte din această muzică era "seculară", adică scrisă pentru omagierea persoanelor regale sau al altor personalități locale importante, nefiind destinate pentru a fi interpretate în biserică. Aceste cantate seculare care formează baza
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
destinate pentru a fi interpretate în biserică. Aceste cantate seculare care formează baza "Oratoriului de Crăciun" sunt: Pe lângă aceste surse, s-a crezut că a șasea cantată a fost preluată integral dintr-o sonată de biserică acum pierdută, BWV 248a. Aria trio din partea a cincea "Ach, wenn wird die Zeit erscheinen?" se crede că a fost preluată dintr-o altă sursă pierdută iar corul din aceeași parte, "Wo ist der neugeborne König", este preluat din "Patimile după Matei", BWV 247 (1731
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Mureș. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (în apropierea limitei teritoriale cu județul Cluj), lângă drumul județean DJ151, care leagă localitatea Roșiori
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Mureș. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (în apropierea limitei teritoriale cu județul Cluj), lângă drumul județean DJ151, care leagă localitatea Roșiori de Zăpodea. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr.
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
în centrul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Mureș. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (în apropierea limitei teritoriale cu județul Cluj), lângă drumul județean DJ151, care leagă localitatea Roșiori de Zăpodea. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
județului Mureș (în apropierea limitei teritoriale cu județul Cluj), lângă drumul județean DJ151, care leagă localitatea Roșiori de Zăpodea. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.209 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Sărmașului
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.209 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Sărmașului (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni și păduri de foioase) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul țării, pe teritoriile administrative al județelor Brăila și Ialomița. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Brăila și cea nord-estică al județului Ialomița și este străbătută de drumul județean DJ211
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul țării, pe teritoriile administrative al județelor Brăila și Ialomița. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Brăila și cea nord-estică al județului Ialomița și este străbătută de drumul județean DJ211, care leagă municipiul Slobozia de satul Zăvoaia. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
administrative al județelor Brăila și Ialomița. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Brăila și cea nord-estică al județului Ialomița și este străbătută de drumul județean DJ211, care leagă municipiul Slobozia de satul Zăvoaia. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
cea nord-estică al județului Ialomița și este străbătută de drumul județean DJ211, care leagă municipiul Slobozia de satul Zăvoaia. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.981 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri ("Tătaru
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.981 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri ("Tătaru, Plașcu" și "Chioibășeșeti") mlaștini, turbării, terenuri arabile și păduri de foioase; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI), situată în județul Albă, pe teritoriul administrativ al comunei Mirăslău. Aria naturală se află în extremitatea central-nordică a județului Albă (aproape de limita teritorială cu județul Cluj), pe teritoriul nord-estic al satului Mirăslău, în apropiere
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI), situată în județul Albă, pe teritoriul administrativ al comunei Mirăslău. Aria naturală se află în extremitatea central-nordică a județului Albă (aproape de limita teritorială cu județul Cluj), pe teritoriul nord-estic al satului Mirăslău, în apropiere de drumul național DN1, care leagă municipiul Aiud de orașul Câmpia Turzii. Zona a fost declarată sit de
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
satului Mirăslău, în apropiere de drumul național DN1, care leagă municipiul Aiud de orașul Câmpia Turzii. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 56 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă împădurita (încadrată în bioregiune continentală) în "Dealurile Aiudului
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 56 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă împădurita (încadrată în bioregiune continentală) în "Dealurile Aiudului" (în lunca Mureșului) ce adăpostește exemplare arboricole de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
bioregiune continentală) în "Dealurile Aiudului" (în lunca Mureșului) ce adăpostește exemplare arboricole de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Bihor (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria) și este străbătută de drumul național DN19, care
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Bihor (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria) și este străbătută de drumul național DN19, care leagă municipiul Oradea de orașul Valea lui Mihai. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
al județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Bihor (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria) și este străbătută de drumul național DN19, care leagă municipiul Oradea de orașul Valea lui Mihai. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
graniță cu Ungaria) și este străbătută de drumul național DN19, care leagă municipiul Oradea de orașul Valea lui Mihai. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5.286 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică panonică) reprezintă o zonă naturală în lunca râului Barcău
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5.286 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică panonică) reprezintă o zonă naturală în lunca râului Barcău (cursuri de ape, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni și pâlcuri de salcâm) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
Tachybaptus ruficollis") sau mierlă ("Turdus merula") . În arealul sitului este semnalată prezența genetei-cu-pete-mici ("Genetta genetta"), un mamifer carnivor aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea central-vestică a județului Bihor (de Oradea până la limita de graniță cu Ungaria), pe teritoriile administrative ale comunelor Girișu de Criș, Sântandrei și Toboliu și pe cel al municipiului Oradea; în imediata apropiere a drumului național
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]