161 matches
-
Răcătăului din marginea Brașovului. Suim, cu pușca în spinare, cu masca în bandulieră, spre terenul de instrucție, în prima lună de „militărie” din cadrul facultății. Suim gâfâind și cântând „Bella, ciao! Bella, ciao!”, cu gândul că acolo, sus, ne așteaptă aerul îmbălsămat al fânului cosit și priveliștea munților, a pădurilor ca niște maluri verzi și înalte. Privesc în jur: plutonul nostru de pifani s-a rărit de tot, doar câteva fețe șterse și obosite, căci știu că Velea nu mai e, nici
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
care creația sa, respinsă atunci de critică și public, a fost cu adevărat inovatoare. Astăzi ignorăm, în bună măsură, tot ceea ce Ensor a produs, sub pecetea epuizării creatoare și a repetitivității, în ultimele câteva decenii de activitate, atunci când a fost "îmbălsămat" în glorie și titluri onorifice. Retrospectiva pe care Muzeul de Artă Modernă din New York a organizat-o împreună cu Muzeul Orsay, respectă, în principiu, același șablon. Organizatorii au pus un accent mai mare pe anii formativi, încercând să explice explozia de
Colecția de curiozități a lui James Ensor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6673_a_7998]
-
manechinul este în realitate cadavrul mumificat al fiicei patroanei magazinului, Pascuală Esparza. Potrivit zvonurilor, fiica patroanei ar fi murit chiar în ziua nunții ei, după ce a fost mușcată de un păianjen veninos, iar de atunci ea zace în vitrina magazinului, îmbălsămata. Zvonurile legate de originea manechinului au fost alimentate și de o declarație recentă a uneia dintre angajatele magazinului: ”De fiecare dată când mă aflu în apropierea ei încep să tremur. Mă uit la mâinile ei și sunt identice cu ale
La Pascualita, mireasa din Mexic care stă într-o vitrină din anul 1930 () [Corola-journal/Journalistic/65747_a_67072]
-
experții nu sunt de acord cu această ipoteză, deoarece este imposibil ca un cadavru să stea atât de bine conservat o perioadă atât de îndelungată. “Nu are cum să se păstreze atât de bine un cadavru, indiferent de cât de îmbălsămat este. După numai câteva săptămâni de la moarte, pielea se descompune și are un aspect urât”, a declarat un specialist.
La Pascualita, mireasa din Mexic care stă într-o vitrină din anul 1930 () [Corola-journal/Journalistic/65747_a_67072]
-
ana, Elena Badea Cercetătorii francezi au supus analizei rămășițele inimii îmbălsămate a regelui englez Richard Inimă de Leu, după opt secole de la moartea acestuia. Analizele au dezvăluit o procedură de conservare foarte elaborată, inspirată de textele biblice, inima regelui Richard fiind cea mai veche inimă îmbălsămată studiată în Franța, scrie AFP
Inima regelui Richard I, analizată după 800 de ani de la moartea acestuia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64847_a_66172]
-
au supus analizei rămășițele inimii îmbălsămate a regelui englez Richard Inimă de Leu, după opt secole de la moartea acestuia. Analizele au dezvăluit o procedură de conservare foarte elaborată, inspirată de textele biblice, inima regelui Richard fiind cea mai veche inimă îmbălsămată studiată în Franța, scrie AFP, potrivit Antena 3. Probele supuse analizei au constat într-un eșantion de 2 grame, prelevat din cele 800 de grame care reprezentă rămășițele inimii lui Richard I, aflată într-o cutie din plumb descoperită în
Inima regelui Richard I, analizată după 800 de ani de la moartea acestuia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64847_a_66172]
-
golită de sânge, apoi recusută și învelită într-o pânză de in", a declarat cercetătorul Philippe Charlier. "A fost o veritabilă vitejie tehnică" pentru acea epocă - sfârșitul secolului al XII-lea. Potrivit profesorului Charlier, prezența fragmentelor de tămâie în inima îmbălsămată a regelui Richard I, după moartea sa în aprilie 1199, dezvăluie și o anumită "referință creștină", ce sugerează că monarhul se temea că actele sale l-ar putea exclude din Împărăția cerurilor. Conservarea organului a fost necesară întrucât inima a
Inima regelui Richard I, analizată după 800 de ani de la moartea acestuia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64847_a_66172]
-
acestor păduri obișnuiesc a-și dezvăli, câteodată, comorile lor de grații; desfă deci cununa de iederă și de lăuruscă ce încinge fabuloasele tale tâmple, [...] și hai să cercăm dacă aceste unde de cristal răce și curgător mai păstrează încă urmele îmbălsămate ale vreunei nimfe spărioase cu sânuri crude și sălbatice. Păstrându-ș i capul pe umeri, companionul nu este însă ispitit de acest seducător tablou și refuză să se alăture interlocutorului în reveria arcadică: nu-mi plac parfumurile; prin urmare, hărăzesc mai
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
împăcat. Am fost într-un loc unde se adunaseră mai mult de zece persoane gălăgioase care când, din oră în oră, deschideam gura să spun câte ceva tăceau și ascultau politicos. M-am simțit cumva, parcă cu moartea în oase și îmbălsămat. Bulevardul Brătianu, Bălcescu și cum îi mai spune e ca un Rhin în mijlocul orașului, de-a lungul lui. Rar îl traversez. E grozavă pensia, mă tot minunez. Dacă nu vrei să faci nimic - și nu vreau! - nimeni nu are ce
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4632_a_5957]
-
lui este Bucurați-vă de viață! de Yan Lianke (Ed. Allfa, traducere din chineză de Roxana Rîbu, 496 pag.), relatând incredibila aventură a locuitorilor unui sat chinezesc, amenințați de sărăcie și de foamete, care vor să cumpere din Rusia trupul îmbălsămat al lui Lenin și să-l transforme în atracție turistică pe Muntele Minunilor. Vărsătorul se definește prin verbul „a ști”, iar tagma ce transformă verbul în substantivul „știre” este cea a ziariștilor. Imperfecționiștii de Tom Rachman (Ed. Humanitas fiction, trad
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
torsul fusului", poeta face din răsfățații cotoșmani un areopag de Parce (trei, în mitologia greacă, iată-le multiplicate la infinit în "toți motanii"). În "Buruieni", ne investește tăria de arome vegetale, resimțită olfactiv, auditiv și tactil: Sălbatică grădină-i amar îmbălsămata, de buruieni înalte ce cresc cotropitoare, mireasma-i, plămădită'n a soarelui dogoare, rămâne totuși crudă, si-adânc răcoritoare. Din lamura de floare și frunză fură vântul și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
soarelui dogoare, rămâne totuși crudă, si-adânc răcoritoare. Din lamura de floare și frunză fură vântul și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi răcorește cu sărutări curate, și părul mi-l resfira cu mâini îmbălsămate. În ultimele 4 strofe, un alt motiv, din regnul animal, se strecoară în visarea poetica: cel al greierilor, al șopârlelor și al șerpilor. El rămâne secundar, preponderent arătându-se vegetalul: trifoi sălbatic, păpădie, cimbru, nalba, cicoare, izma, mușețel, pelin, mac
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
prestigioase pare adoptat cu folos de Strada ficțiunii, la Editura Allfa. Miza pe Orient se vede într-un roman amplu, Bucurați-vă de viață de Yan Lianke (trad. de Roxana Rîbu): aventura sătenilor din Shouhou, care vor să cumpere trupul îmbălsămat al lui Lenin și să-l prefacă atracție turistică. Clubul de crichet al talibanilor de Tineri N. Murari (trad. Diana Geacăr) descrie prea puțin cunoscutul Afganistan, cu regimul aberant capabil de acțiuni contradictorii: aspiră să intre în elita unui joc
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
ars: - Dumnezeule, uite fotografia ta, și s-a răsucit pe scaun, pentru ca ea să poată privi peste umărul lui. Din ziar, o înfrunta o imagine neclară, parcă pătată de muște, a ei și a lui Peter, arătînd ca două broaște îmbălsămate. Clyde, urmărind cu degetul ceea ce scria dedesubt, a citit: "Grady McNeil, fiica minoră a magnatului Lamond McNeil, și logodnicul ei, Walt Whitman al doilea, într-o conversație intimă la Clubul Atrium. Whitman este nepotul celebrului poet." Scandalos!" o auzea parcă
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
Marius Miheț Mare parte din capitalul de antipatie acumulat de Mircea Cărtărescu se datorează capacității lui de fetișizare. Repede îmbălsămat, scriitorul s-a văzut exilat de receptarea critică, mai abitir în ultimii ani. Astfel că literatura lui a rămas încarcerată într-o permanentă tentație a criticii de a-l situa în mijlocul unuia și aceluiași proiect, reluat în fiece carte nou
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
dedicat celei de-a 84 aniversări a Regelui Mihai. Până în 4 noiembrie, cât va dura circuitul, vizitatorii vor ajunge la Curtea de Argeș (unde este înmormântată Regina Maria), la Alba Iulia (locul încoronării), Sighișoara, Bran (unde a fost păstrată o vreme inima îmbălsămată a suveranei, după ce a fost adusă de la Balcic în urma pierderii Cadrilaterului) și Sinaia (Peleș și Pelișor, reședințe regale). În toată această perioadă, ghid le va fi o actriță de la Teatrul Național din Târgu Mureș, care o va personifica pe Regina
Agenda2005-14-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/283570_a_284899]
-
nici ce face, e încurcat în noduri, nervuri și liane-n fire. Omul din lemn în lume ieșind, părăsind adăpostul lemnos, află despre mersul vieții că, iubind te transformi din fibre, în carne, sânge și os. PĂMÂNTUL SCOICĂ Pământul scoică îmbălsămat cu flori cerești și miez de foc, într-o secundă a-nviat din praf de stele și ferigi ce stau pe loc. Pământul scoică ce devine artă, sinelui interior secvență, este a noastră sfântă cartă, și ai de o respecți, plenară
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
simțea, deși erau duși cu dușii, neclintiți și făr-de suflare, ca Îmbălsămați, nu mai aveau nici un miros de om, nici o miasmă, deși el le simțea prezența nepămînteană, presimțind mai la stînga sa, la picioarele lui Iovan, și trupul nepămîntean și Îmbălsămat al cîinelui păstorului care, cu labele din față Întinse, zăcea lîngă stăpînul său, veghindu-l inert la poarta somnului său letargic. 3. Trupuri Încremenite, membre Înțepenite pe velința răpănoasă, a cărei jilăveală n-o simțea Dionisie, căci se căznea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu universitate: America, Japonia, India și, în mai mică măsură, China. La Universitatea din Annamalainagar, în sudul Indiei, aproape de Madras - după cum povestește cu mult humor - a trebuit să predea învestmîntat în haină sacră și petrecut de mai multe ori cu îmbălsămate cununi de trandafiri. Adesea, trandafirii de la mâneca odăjdiei ștergeau spinii caracterelor algebrice de pe tablă, încît totul s-a cufundat, până la urmă, într-un aburos mister. Adesea, în trenuri, un capabil reprezentant de comerț, cu indiscreția breslei, îl întreabă: - În ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fost divinizarea frumuseții de femeie, A femeiei, ce și astăzi tot frumoasă o revăd. Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri, Te-a văzut și-a visat raiul cu grădini îmbălsămate, Te-a văzut plutind regină printre îngerii din cer Și-a creat pe pânza goală pe Madona Dumnezeie, Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin, Fața pală-n raze blonde, chip de înger, dar femeie, Căci femeia-i prototipul
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
niciun fel de coeziune Nu mai credem nici în propriile noastre forțe sau slăbiciuni Nu ne mai iubim aproapele și nici pe noi înșine Iubirea a dispărut dar nu ura indiferența i-a luat locul Asistăm la moartea aproapelui nostru îmbălsămați în gerul indife renței absolute Nu ne mai impresionează nimic Nici măcar cinismul celorlalți sau al nostru Trăim ca niște cadavre ambulante Comunicăm cu ceilalți doar prin simțuri și cinism Trăim în concubinaj cu propriile noastre neveste Fericirea o abordăm ca
EREZIA IMPOSTURII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350361_a_351690]
-
sunt umbrele mele. Cu ele defilez în fruntea drumurilor altora. Pe ale mele nu mi le mai amintesc. Și nici nu-mi pasă că nu am avut niciodată amintiri. Dar umbrele ce le port în spate au. Au contururile trupurilor îmbălsămate stângaci de cioclii orbi, întâlniți în fiecare stație unde mi-am dormit toate nopțile sîngerate până la epuizarea dimineților. Poartă amintirea venelor despicate în sus de un norocos care a pus punct căcatului ăsta de trăit. Eu-l ce-l port
VIAŢA CA UN JOC DE NOROC de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348194_a_349523]
-
Și la margini de pădure, pe sub bolțile de fagi, Peste tufele de mure, trilul ciocârliei dragi, Toarnă farmece-n simțire, îți mângâie lin auzul Și cobori în amintire, cum treceai tu, ca ursuzul, Prin așa concert în pace, în aer îmbălsămat, Ciocârlia nu mai tace din zori până pe-nserat Și. . .pierduți în simfonia ce te scaldă în fiori, Fluturii, străbat câmpia, un imens covor de flori!. Precum soarele și luna, n-au pereche printre aștri, Tot așa la Dragomirna, trilul ciocârliei
CIOCÂRLIA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365535_a_366864]
-
nu ești acum aceiași toamnă Pe care-o poartă AMINTIREA-N EA, Eu te admir, simțirea-mi se-nfioară, Și lângă Maricica-n acest an, Te-aștept să vii acum a 3-a oară, Pe-acest pământ străin, american!. Parfumul TOAMNEI îmbălsămat, Îl sorb din amintire, Întreg văzduhu-i îmbătat, Cum sunt eu de IUBIRE!. . . =1 SEPTEMBRIE 2001= Azi trebuia să încep un nou an școlar și . . Of, eu mă întâlnesc doar cu tine bătrână doamnă! Referință Bibliografică: PARFUMUL TOAMNEI / Ionel Davidiuc : Confluențe
PARFUMUL TOAMNEI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366772_a_368101]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > SPERANȚA Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pe frunzele gălbui, m-așez s-adorm, Cu piatră inimii îmbălsămata, Ca regii mari pe tronuri care mor De una singură și-aceași floare parfumata. Adorm în puful vieții, cuprins de spaimă, Visez ce e frumos în sufletul sublim Devorator de genii și suspin, Să mor apoi bătrân și fără faima. În
SPERANŢA de COSTI POP în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370451_a_371780]