3,716 matches
-
ordine e așadar conștiința amorală ("gratuitatea" gidiană se află în vecinătate), care deschide, precum un sesam, tărîmurile oricît de diversificate ale artei moderne... Nietzsche definea Răul ca fiind "o rămășiță învechită din ceea ce era găsit bun odinioară - atavismul unui ideal îmbătrînit". Astfel ne putem explica interesul susținut al autoarei Logodnicului pentru încălcările eugeniei, pentru exemplarele umane tarate ca urmare a unei eredități nefavorabile. Nu este oare aceasta o răsfrîngere a păcatului originar? Transcendența exclusă se răzbună parcă, modelînd teze medicale și
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
secrete, în casele umbroase treceai pragul către odinioară și te împiedicai de cuvântul ca un manșon al unei vizitatoare din viitor. "Acum știu să merg, dar nu mai știu să învăț să merg". Covoare bătute în ritmuri neeuropene cuibăreau timpul îmbătrânind. (M-am gândit de multe ori că alungarea covoarelor din casele noastre, de pe noile parchete laminate, șterse rapid cu mopul, marchează adevărata trecere dintre Europa încă legată de Orient și Europa rațiunii, clara, "întinerita" prin distrugere Europă. Am scris, cândva
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
această înfricoșătoare „încrengătură de trosnete” (serenadă). Totul este abstract, dar întrucâtva reprezentabil, în poemele lui M. Ivănescu. În Lumină iernatică, la o afirmație neliniștitoare a Ei (cândva - nici măcar de actualitate) că eventuala ninsoare din acea zi ar face-o să îmbătrânească cu o mie de ani, eul liric - în loc să se resemneze cu constatarea că femeile spun multe extravaganțe - reacționează cu o rituală îngrijorare: „pe o roată/ de spaimă încet rotitoare, eu mă roteam/ în jurul ei în timpul meu, indiferent/ întors cu fața
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
mi-e viața goală Azi par liber dar șunt mort Abia trupul mi-l mai port Spre oră finală. Bem, dansăm fara-ncetare E un cerc, e o stagnare Locu-i mort că Raiul și pustiu Doamna mea cea inserata A îmbătrînit deodată Dă-i fardata trist și fistichiu. Ridic paharul și închin Pentru secretul cel divin Ce se transmite doar din tata-n fiu. Și șunt de două ori nebun: Pentru Christ, pastorul bun Și pentru diavolul cu calea lui banală
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
marfă de pachet incompatibilă cu stilul proletar de altădată, abandonat, mă apropii de poetul Dan Deșliu, dizident, căit, îi întind mâna și îl întreb ce mai faci, bătrâne? și nu era o vorbă doar de complezență, era, cu adevărat, foarte îmbătrânit cu toate că repede în mișcări... Paul Georgescu, mort 26-27 septembrie 1989, îngropat în 28 septembrie la Străulești. La moartea unui autor atât de caustic vin aproape toate personajele sale batjocorite să asiste la maximum și zic nerăbdare, groparii, cu soarele puternic
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
lasă amprenta, mă amuză ciudat. Peste drum, o școală cu rumoarea specifică din recreații. Și tot peste drum un bloculeț cu electrice la parter, clădire străveche cu ficuși și cu lemnul câinelui aclimatizate în balcoanele înguste, cu locatari care au îmbătrânit de zeci de ani împreună primind de jos în sus clipitul perpetuu roș-albastru de zi și noapte, fără să se defecteze vreodată în 50 de ani, al firmei fluorescente... Și iată cum, fără să bag de seamă, textul meu riscă
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
Pătrunsă de vocea chilimbarului care lucește perseverent în diapazonul cu tinitus exersat a percepe un ton slab al unei lovituri de vânt el însuși o jucărie distrusă cu oase dintr-un schelet ușor carcasă de pasăre, bumbac apretat un copil îmbătrânit din vertebra în colți cu gură de lapte căutând disperat pieptul închis Gâtul alb cu pete al unui porumbel gângurindu-și depărtarea. Cerul din incubator Femeile pline de dor Fătul care a murit Stând în rotunda membrană din deschizătura vaginului
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]
-
o doreau sau ar fi fost cazul să o dorească. O asemenea harnică asistentă a declarat mai bine de două duzini de bătrâni trimiși dincolo. Deocamdată, problema este în mâinile justiției și se dezbate public. Vom vedea... Oricum, populația Europei îmbătrânește și, indelebil semn că Europei aparținem, și populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea e că, și așa, tot bătrânii
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
au schimbat, sînt cu mult mai tineri decît atunci cînd aveam noi vîrsta lor și, pe de altă parte, oamenii de vîrsta mea sînt, cu toții, mult mai bătrîni decît mine. Zilele trecute am întîlnit o veche cunoștință. Așa de rău îmbătrînise că nici nu m-a recunoscut. Azi dimineață mă gîndeam la toate astea în timp ce-mi făceam toaleta și îmi spuneam că nici oglinzile nu mai sînt așa de bune ca altădată. Tare-s ciudate toate... Brumar 2000"
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
ar avea ochii cam apropiați. - Nu e înaltă, nici scundă. Cam de un metru cincizeci și opt. Destul de îngustă în șolduri, dar destul de lată, zic eu, ca să facă copii. Una peste alta, sunt mulțumit. Poate că atunci cînd o să mai îmbătrînească are să-i crească păr din bărbie, dar acum abia a împlinit optsprezece ani. Or, e rău cu rău, dar mai rău fără rău. Am așteptat prea mult cu însurătoarea. Șolduri înguste! Ai vrea tu, își zise Nazneen cu gîndul la
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
de pensie, vă mai amintiți de păcatele tinereții, mai faceți un jogging sub clar de lună... Strănepoata răzeșilor a înțeles din ,jogging" ce-a putut, așa că s-a ridicat rapid din fața televizorului spunându-i Claustrinei cu mare năduf: -Mai bine îmbătrâneai fată decât să te măriți cu păgânu'! Evident, ,păgânul" era Haralampy care, cu un zâmbet sardonic, tocmai ducea clondirul cu ,bistrițeană" la gură. -...Însă nu aceasta este problema, continuă el, ci faptul că în noua orânduire telesclavagistă, la noi se
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
și parcuri, redacții, redactori. Și tender is the night, cu renunțările ei neexplicate, cu epilogul amărui, nu, în nici un caz acru, cînd foste cunoștințe, lîngă care ai trăit, îți spun, din timp în timp, că te citesc. Și tu taci, îmbătrînind fără soluții, taci lîngă ele. Ei, și mingea lovită cu bocancul ajunge-n pasa lui Camil, pe care un copil de șapte ani (cînd apar Sonatine-le vor fi trecut fix 50 de la acea scrisoare - imaginată? trimisă de-a binelea
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
de uneltele/ vîntului născut în violoncelul cu corzi de infinit/ acolo simbolurile își arată învelișul transparent// acolo nu există bîte steaguri himene sfîșiate// acolo moartea este arhitectură muzicală/ o nesfîrșită trenă de miresme rare" (ibidem). Să fie "arta de-a îmbătrîni", specificată de poet, arta de-a "visa frumos"? La început de mileniu, Petre Stoica face figura unui clasic al poeziei românești din a doua, atît de bulversata, jumătate a secolului XX.
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
mai devreme sau mai târziu, în ghearele morții. Nici un muritor nu a ratat întâlnirea finală. De aceea, eul liric ajunge să se declare învins și pe cale rațională, ceea ce nu poate decât să augmenteze deriva sa existențială: "iar dacă și apa îmbătrânește/ în metauniversurile care ne umilesc/ eternitatea mea se evaporă/ la limita termodinamică a cunoașterii// altfel porii rămân insensibili/ la frigul cosmic în care ațipea/ șarpele timpului pe când/ zice-se/ preceda materia// și chiar de mă revolt/ tot pe o cădre
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
subiecții au sentimentul de veselie ce precede manifestarea fizică a râsului. Astfel, neutralizarea rivalității binoculare nu este produsul mișcării cauzate de râs, ci este cauzată de schimbările produse la nivelul minții. Percepția timpului este extrem de influențabilă Psihologii susțin că, pe măsură ce îmbătrânim, avem senzația că timpul trece mai repede. O posibilă explicație o reprezintă faptul că experiențele ce includ multe detalii necunoscute par a dura mai mult timp. Când suntem tineri, cele mai multe amănunte sunt noi, astfel că experiențele par a dura mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
bun din lume și fără ea nu putem trăi că respirăm că inspirăm că expirăm cum se aude la radio vocea speakerului prin aer cum se vede la tv prin eter dar tatăl meu nu putea nici înțelege cum de îmbătrânim tatăl meu era medicul tuturor acestor îmbolnăviri și nu credea vreodată c-o să murim. Aș fi vrut să-i zic și bunicului meu toate astea.
Tatăl meu era și el poet by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/4446_a_5771]
-
Ciprian Macesaru *** îmbătrânesc și-n jurul meu sunt tot mai multe femei frumoase. îmbătrânesc și visurile mele suferă de reumatism. îmi scriu scrisori lungi și vesele la care îmi permit să nu răspund niciodată. *** plămânii mei au pierdut amintirea strigătului. vecinii îmi bat
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
Ciprian Macesaru *** îmbătrânesc și-n jurul meu sunt tot mai multe femei frumoase. îmbătrânesc și visurile mele suferă de reumatism. îmi scriu scrisori lungi și vesele la care îmi permit să nu răspund niciodată. *** plămânii mei au pierdut amintirea strigătului. vecinii îmi bat în calorifere, îi deranjez, nu le place liniștea mea. *** am scris
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
Aici, să mă închin. Unei flori de nufăr. Dar în oglinda apei e privirea unei fete. Eu o sărut și murim de râs; e frumoasă, și n-o mai văd niciodată. Sau altfel: mă ocolește, pe podu-arcuit, e toamnă, și-mbătrânește și ea, pe-o bancă. Să mă închin, lunii, din lunetă. DÂMBOVIȚA Nici vorbă, de-un raid pe chei. Dinspre hotelul „7 noiembrie” unde-ai stat sechestrat 7 zile în timpul Viscolului, s-o iei în jos, ocolind, prin Șelari, excortat
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]
-
Horia Gârbea tîmplarul îl știi ții minte cum bătea el cuiele în coșciuge din două lovituri cu dosul teslei intra tot cuiul nu-l mai scotea nici dumnezeu îl știi pe tîmplar ei a îmbătrînit de nu-l mai cunoști abia se mai tîrăște pînă la cîrciuma lui vasile abia mai ridică paharul albăstrui cu fundul gros pînă bea cinzeci trece ora și aprinsul unei țigări durează pînă mîine îl știi pe gropar știi cum
Trecutul – o sărbătoare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/5534_a_6859]
-
unei țigări durează pînă mîine îl știi pe gropar știi cum săpa ca un excavator ce gropi făcea late adînci abia îl mai vedeai din ele dădea de apă plutea mortul în sicriu ca într-o bărcuță ei bine a îmbătrînit dacă pleacă spre cîrciuma lui vasile la prînz ajunge către seară și dacă bea o sută adoarme dar pe bietul popă îl știi ții minte cum prohodea cu viteza sunetului cum învîrtea cădelnița peste mort ca pe ciocanul de la stadion
Trecutul – o sărbătoare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/5534_a_6859]
-
Aurel Pantea *** Azi m-a văzut cel cu totul altcineva, mi s-a părut că așa este el azi: îmbătrînește, curînd nu se va opune, va fi o tristețe să-l înving, nu mai poate fi vorba de un război, s-a oprit o femeie lîngă mine, nu știa că îl poartă, cerea ceva de la o fată, la un magazin
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
ea, sînt sigur că în ea nu mai are putere partea întunecată *** Am exersat mult, am obosit să-i privesc pe toți ca pe niște victime, sînt insul din serile în care nu mai există nici o soluție, cînd intențiile au îmbătrînit dintr-o dată, ca amantele din alte vremi, și stăm în timpul vînăt, e vremea putrezirii codurilor, fața ta se varsă în fața mea, complotăm, iar victima comploturilor crește, sparge toate geamurile, debordează, vorbește în limbajele noastre, ne spune poveștile, viețile noastre se
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
că-l uită ca să afle ce-i poate gura Buna noastră gospodină sub soarele sclifosit de octombrie moartea se dezmorțește clipește de câteva ori apoi se ridică în capul oaselor și se privește într-o oglinjoară de mână a mai îmbătrânit puțin i-au apărut câteva puncte negre și parcă i-a încolțit nițel mustăcioara gâsca s-a așezat cu labele la coada ochilor ei și n-o să-și mai ia vreodată zborul de-acolo se pipăie i-a crescut gușa
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]
-
lipsit vindecă rana laptelui ei supurînd peste lume ca noaptea cerul înstelat sînge sînge îndurerat Asfințește. Cer copt vișiniu. Tu fără nici un motiv fă ce ți-am cerut. Pur și simplu. Așa cum ai făcut lumea Si ridică blestemul sub care îmbătrînim din prima zi dă-le viilor mei viață dă-le morților mei un pămînt ușor ușor Așa. Pur și simplu CÎNTEC DE LEAGĂN Noi n-am fost scăldați în sînge negru ca Siegfried Dar pe noi nu degeaba mama ne-
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]