111 matches
-
Acestea pot fi utilizate în studii în sistem static. Hu și al (2006a) au raportat capacitatea mai mare de adsorbție (2103,6 mg g-1) a Acid Green 27 pe nanoparticule, comparativ cu microparticulele de chitosan. Granulele cu grad mare de îmbibare se prepară de obicei astfel: o parte din chitosan (de obicei sub formă de fulgi) se dizolvă în soluție de acid acetic. Soluția obținută se pulverizează (orificiul pulverizatorului cu dimensiunea 0,8 mm) în apă deionizată care conține NaOH și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
adsorbție la echilibru în domeniul studiat. Cantitatea de colorant adsorbit este mai mare în mediu acid decât în mediu bazic. Aceasta se explică considerând viteza de difuzie la nivelul granulelor îmbibate în mediu acid și bazic. În mediu bazic, o îmbibare limitată a granulelor inhibă difuzia coloranților cu o viteză mare. Dintre condițiile reacției de funcționalizare, cu un impact mare asupra adsorbției colorantului, sunt natura chimică a agentului de funcționalizare, dar și gradul de reacție. În general, capacitatea de adsorbție depinde
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
raport optim aldehidă/chitosan pentru adsorbția colorantului, care depinde de modul de operare. Creșterea inițială a adsorbției colorantului a fost atribuită nivelelor scăzute de funcționalizare în precipitate, prevenind formarea aranjamentelor catenare strâns împachetate, fără o reducere semnificativă în capacitatea de îmbibare. Această creștere în adsorbție a fost interpretată ca creștere a hidrofilicității și accesibilității grupărilor de complexare, ca rezultat al distrugerii parțiale a structurii cristaline a polimerului prin funcționalizare în condiții omogene. La grade mari de funcționalizare, precipitatele au capacități de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Această creștere în adsorbție a fost interpretată ca creștere a hidrofilicității și accesibilității grupărilor de complexare, ca rezultat al distrugerii parțiale a structurii cristaline a polimerului prin funcționalizare în condiții omogene. La grade mari de funcționalizare, precipitatele au capacități de îmbibare mai mici și deci accesibilitate mai scăzută, datorită rețelei tridimensionale mai extinse și de asemenea caracterului mai hidrofob cu creșterea conținutului de GLU. Juang și al. (2002b) studiind adsorbția Reactive Red 222 pe granule de chitosan funcționalizat au observat de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
la grade scăzute de substituție, dar scade la creșterea substituției. Acest fenomen este interpretat în termeni de hidrofilicitate crescută, determinată de distrugerea structurii cristaline la densități mici de funcționalizare, respectiv cu scăderea numărului de situsuri active, accesibilitatea și capacitatea de îmbibare a sorbentului prin creșterea nivelului de funcționalizare. Din contră, alți autori (Chiou și Li, 2002) studiind adsorbția Reactive Red 189 pe granule funcționalizate cu EPI au raportat că raportul de funcționalizare nu afectează capacitatea de adsorbție. Un alt studiu a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
polimerilor pot introduce limitări hidrodinamice și colmatarea coloanei, care limitează utilizarea lor la scară largă în coloană. De exemplu, formele sub formă de fulgi sau pulbere se îmbibă și se sfărâmă, spre deosebire de granule, care au un procent mai mic de îmbibare, și nu funcționează ideal în configurațiile în coloană împachetată comune proceselor practice de adsorbție. Pentru a depăși aceste probleme se pot folosi diferite materiale mixte pe bază de chitosan. Astfel, Chang și Juang (2004) au propus adăugarea argilei activate la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
utilizat granule uscate pentru a evalua comportamentul de adsorbție. Se constată că viteza de adsorbție pentru granulele umede este mai mare decât pentru cele uscate și decalajul în atingerea capacității de adsorbție similare este mai mic, datorită timpului necesar pentru îmbibare înainte ca adsorbția să aibă loc. Chang și Juang (2005) au raportat de asemenea că granulele de chitosan mixte îmbibate au în general o capacitate de adsorbție mai mare decât cele uscate, probabil datorită afinității mai mari a apei pentru
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un procent mai mare de desorbție comparativ cu granulele. Scăderea capacității de sorbție de la primul la ultimul ciclu pentru granule este de doar 5%, în timp ce pentru pulberi ajunge la 15%. Acest fapt poate fi atribuit fie gradului mai mare de îmbibare a sorbenților sub formă de pulbere, fie diferenței în distribuția situsurilor active în matrice, care complică eventual procesul de desorbție. Reversibilitatea cantității importante reținute de colorant și ireversibilitatea cantității mici de colorant rămas sugerează că în procesul de adsorbție este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
suspensii diluate și concentrate (C ≥ 10%), acestea din urmă având aspect de paste. Acestea se obțin prin stabilizare cu polimeri liofili, cucantități mici de solvent. Pastele se deosebesc de geluri prin faptul că nu își modifică volumul la uscare sau îmbibare. Ca aplicații practice, pastele pot fi întâlnite în cosmetică și industria farmaceutică (pasta de dinți, creme variate etc.), în construcții (ciment, pasta de var), în industria alimentară (paste făinoase, paste de fructe sau legume etc.), în industria celulozei și hârtiei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este însoțit de o contracție și uneori chiar de o modelare a gelului după forma vasului. Sinereza se intensifică în prezența ionilor, iar cantitățile mari de electrolit pot transforma gelul în coagul. 2. Îmbibarea - reprezintă pătrunderea fazei lichide în porii rețelei gelului, însoțită de umflare. Este un fenomen cunoscut în special la gelurile naturale (lemn, vegetale) dar și la roci - umflarea era folosită în antichitate la sfărâmarea blocurilor de piatră pentru construcții. Îmbibarea poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2. Îmbibarea - reprezintă pătrunderea fazei lichide în porii rețelei gelului, însoțită de umflare. Este un fenomen cunoscut în special la gelurile naturale (lemn, vegetale) dar și la roci - umflarea era folosită în antichitate la sfărâmarea blocurilor de piatră pentru construcții. Îmbibarea poate fi parțială, caracteristică gelurilor corpusculare sau celor care sunt unite prin forțe puternice (de exemplu, îmbibarea gelului de polistiren cu benzen) sau totală, la geluri cu particule unite prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în special la gelurile naturale (lemn, vegetale) dar și la roci - umflarea era folosită în antichitate la sfărâmarea blocurilor de piatră pentru construcții. Îmbibarea poate fi parțială, caracteristică gelurilor corpusculare sau celor care sunt unite prin forțe puternice (de exemplu, îmbibarea gelului de polistiren cu benzen) sau totală, la geluri cu particule unite prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului cu apă). Acest ultim tip de îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de piatră pentru construcții. Îmbibarea poate fi parțială, caracteristică gelurilor corpusculare sau celor care sunt unite prin forțe puternice (de exemplu, îmbibarea gelului de polistiren cu benzen) sau totală, la geluri cu particule unite prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului cu apă). Acest ultim tip de îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile se zbârcesc și formează o membrană bidimensională, fenomen
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau celor care sunt unite prin forțe puternice (de exemplu, îmbibarea gelului de polistiren cu benzen) sau totală, la geluri cu particule unite prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului cu apă). Acest ultim tip de îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile se zbârcesc și formează o membrană bidimensională, fenomen reversibil la adăugarea unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
neglijabilă. Peptizarea crește brusc într-un anumit domeniu de concentrații apoi rămâne relativ constantă, când tot precipitatul a peptizat. Se precizează că peptizatorul este de fapt FeCl3 ce se formează în urma dizolvării parțiale a Fe(OH)3 în HCl. 242 Îmbibarea gelurilor Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
formează în urma dizolvării parțiale a Fe(OH)3 în HCl. 242 Îmbibarea gelurilor Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I. Dacă se notează cu x - cantitatea de lichid absorbit în timpul t de 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I. Dacă se notează cu x - cantitatea de lichid absorbit în timpul t de 1 g de gel uscat și cu A - cantitatea maximă de lichid ce poate fi absorbită, viteza de îmbibare este dată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I. Dacă se notează cu x - cantitatea de lichid absorbit în timpul t de 1 g de gel uscat și cu A - cantitatea maximă de lichid ce poate fi absorbită, viteza de îmbibare este dată de ecuația: dt dx = k ( A - x ) unde k este constanta de viteză. Mărimea A se mai numește și limită de îmbibare. Determinarea vitezei de îmbibare a agar agarului în apă Dispozitivul experimental este compus din : P - o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de gel uscat și cu A - cantitatea maximă de lichid ce poate fi absorbită, viteza de îmbibare este dată de ecuația: dt dx = k ( A - x ) unde k este constanta de viteză. Mărimea A se mai numește și limită de îmbibare. Determinarea vitezei de îmbibare a agar agarului în apă Dispozitivul experimental este compus din : P - o pâlnie din sticlă, acoperită cu un capac prevăzut cu un orificiu; C - cușcă din sârmă suspendată de capacul pâlniei; R - reper; T - tub de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu A - cantitatea maximă de lichid ce poate fi absorbită, viteza de îmbibare este dată de ecuația: dt dx = k ( A - x ) unde k este constanta de viteză. Mărimea A se mai numește și limită de îmbibare. Determinarea vitezei de îmbibare a agar agarului în apă Dispozitivul experimental este compus din : P - o pâlnie din sticlă, acoperită cu un capac prevăzut cu un orificiu; C - cușcă din sârmă suspendată de capacul pâlniei; R - reper; T - tub de cauciuc ce leagă pâlnia
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
citirea inițială. Operația de scoatere a agarului din apă și citirea poziției meniscului trebuie făcută cu rapiditate și atenție, pentru a evita “uscarea “ gelului. Trasând tangente la această curbă se pot calcula diferite valori dx/dt, ce reprezintă vitezele de îmbibare pentru valorile respective ale lui x. Volumul spumei V (ml) 0,5 1 1,5 ...... Timp de existență al spumei Cu ajutorul datelor obținute se trasează dependențele grafice: V = f(t) ; Vmax = f(CAAS) ; t = f(CAAS) . 246 ANEXE ANEXA 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coeficient de corecție k = 0,3-0,8% la numărător. În practică de productie este important calculul necesarului optim de fructe pentru a asigura raportul minim de fruct în produsul finit,care este influențat de modul în care decurge operația de îmbibare a fructului cu sirop de zahăr. Îmbibarea sau însiroparea materiei prime cu zahăr este un fenomen complex de difuzie și osmoza care se poate realiza prin următoarele procedee : 92 concentrarea continuă direct cu zahăr ; -concentrarea continuă în sirop ; -concentrarea discontinua
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
la numărător. În practică de productie este important calculul necesarului optim de fructe pentru a asigura raportul minim de fruct în produsul finit,care este influențat de modul în care decurge operația de îmbibare a fructului cu sirop de zahăr. Îmbibarea sau însiroparea materiei prime cu zahăr este un fenomen complex de difuzie și osmoza care se poate realiza prin următoarele procedee : 92 concentrarea continuă direct cu zahăr ; -concentrarea continuă în sirop ; -concentrarea discontinua direct cu zahăr sau sirop de zahar
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
termodinamică (formarea lor este însoțită de scăderea entalpiei libere (adică ∆G < 0), concentrație constantă în timp, formarea spontană, afinitate între componente; în plus, soluțiile de polimeri au și trăsături specifice, care le deosebesc de soluțiile micromoleculare: dizolvarea este precedată de îmbibare; difuzia macromoleculelor este lentă; au vâscozitate mai mare decât soluțiile micromoleculare; macromoleculele nu trec prin membrane semipermeabile. Aceste proprietăți specifice apar din cauza diferențelor dintre dimensiunile moleculelor solventului și solvitului. Dizolvarea polimerilor este precedată de îmbibare. Îmbibarea (sau umflarea) reprezintă pătrunderea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]