1,557 matches
-
cu un nor pe care pleoapa l-a strâns în pumnul ei, ca să ne spună ce te doare În fiecare geană atârnă uimirea ta, neîmplinirea și surâsul amar fâșâitul codrului mângâiat de ploaia din care-și trage sufletul inima rotunjind, îmblânzind și strecurând sclavia pe un inelar pe care se răzvrătește copilăria înghițindu-și cratima Am cerșit bogățiile vieții pentru a ți le dărui neîncetat în fiecare clipă, dansând iubirea pe acorduri sărate strânse din lacrimile tale văzute doar de mine
AM DRESAT FLUTURI PENTRU TINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442865080.html [Corola-blog/BlogPost/373779_a_375108]
-
să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să ... Citește mai mult Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat?trece turbat peste noi rănindu-nearipile de cocori rătăciți șistingheri,ne spulberă și ultimul visînmugurit în noaptea
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
rezultatele la evaluările predictive, de progres și sumative . Prin aplicarea interdisciplinarității se pot stopa actele de bullying (violență), pot de asemenea scădea numărul incidentelor cauzate de comportamentele neadecvate, manifestările negative, de “lehamite faustică”, privind materia ce urmează a fi predată , îmblânzită de cele două categorii de dresori: magistri și discipoli. Și micile răscoale juvenile ce uneori pot arde mocnit, pot fi reduse. Specialiștii în domeniu, ca Daniel Goleman, vorbesc chiar de îndreptatea conduitele tari, deși într-o primă fază , haosul naiv
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
dau mărturie despre Părintele Nicolae. Ioan Pintea amintește despre scrierile sale: „Părintele Nicolae a plecat în pustia înverzită a Rohiei, cum ne plăcea să o numim, nu pentru ca să se sălbăticească, și aici îl citez pe sfântul Efrem Sirul, ci ca să îmblânzească sălbăticia acestei lumi. Nu era la Rohia într-o închisoare gândită, judecată omenește. Poate că era o „închisoare” monahală, în sensul că era un loc de claustrare, de liniște desăvârșită, un loc care nu permite să ieși din niște reguli
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Iubirea umple ochii bucuriei cu o lumină nemaiîntâlnită, dă aripi de poveste duioșiei și dintr-o oră face o clipită. Are puterea să întoarne drumul și orișice furtună s-o-mblânzească. Pe-acolo pe-unde-și lasă ea parfumul începe și pustiul să-nverzească. Iubirea ’nalță,vindecă, hrănește și-oricărui gest îi dă însemnătate. Oricâtă-am dărui tot prisosește și-oricât primim n-avem pe săturate... Referință Bibliografică: Gândul de azi / Aura Popa
GÂNDUL DE AZI de AURA POPA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aura_popa_1492016571.html [Corola-blog/BlogPost/380576_a_381905]
-
se prezintă cu un grupaj admirabil de poeme sacre, mărturii de credință și gesturi de bunăvoire. Ea aduce „Mântuitorului Slavă!” - prin condeiul său destoinic, neprecupețindu-și cuvintele atunci când e vorba despre Dumnezeu. Poemele ei sunt „clipe de Lumină” care ne îmblânzesc ființa. Legătura tainică dintre trup și suflet este considerată de autoare drept o „Îmbinare divină”. Poemele Ioanei Stuparu sunt strigăte tainice către Dumnezeu și către sfinți, dar mai cu seamă către Maica turturor sfinților. Elena Trifan - neobosită lucrătoare în ogorul
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
nesfârșită a Universului în miezul istoriei teatrului românesc cu scopul de a naște o vie și uniformă țesătură de lumină spirituală, acolo unde întunericul stăpânește în mod nestingherit spațiul, timpul, oamenii, tot... Căutând cu pasiune a metamorfoza în vulcanismul deloc îmblânzit de trecerea vremii al ilustrei sale arte ceea ce cu sensibilitate și delicatețe sufletească formula cu ani în urmă Dan Mizrahy, TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ a dat la iveală în permanență acea fascinantă „lume a visurilor colorată de sunete”, după spusele marelui pianist
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
acest sens, voi supune atenției o istorioară: “Seară fiind, starețul unei mănăstiri îl întreabă pe un călugăr: - Ce ai lucrat astăzi?, la care monahul cufundat în gânduri îi răspunde cu o voce blândă: - Eheeei! Am lucrat destul, în plus, am îmblânzit doi șoimi, am condus doi cerbi, am înfrânat doi ulii, am răpus un vierme, m-am luptat cu un urs și am îngrijit de un bolnav. Impresionat de cele auzite, starețul îi spune: - Ce tot vorbești omule, noi nu avem
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
Impresionat de cele auzite, starețul îi spune: - Ce tot vorbești omule, noi nu avem astfel de animale în mănăstire? Și după câteva clipe de tăcere, monahul continuă cu o voce domoală: Șoimii sunt ochii mei. Mult mă chinui să-i îmblânzesc, pentru a nu privi în toate părțile, ca nu cumva să mă ducă în ispită. Cerbii sunt picioarele mele; trebuie să am permanent grija lor, să le conduc pentru a nu mă duce la păcat. Ulii sunt mâinile mele, pe
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-e dor de Zmeul Zmeilor. Și de Muma Pădurii mi-e dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Chiar și-ntre lumi, cu gându-s tot la tine. Ce dacă-n juru-mi umbrele roiesc Și zdrențuiesc seninul pe coline. Cu un surâs prăpăstii îmblânzesc Și-mi leg de vântul stărilor o clipă Care-nspre cerul tău mă va purta Să-ți fiu aripă, să îmi fi aripă În zborul către soare... Vor conta Nuanțele de ger din ochii serii Dar nu-ntr-atât cât să
AICI, ACOLO, ORIUNDE, ORICÂND... de AURA POPA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1396355395.html [Corola-blog/BlogPost/354117_a_355446]
-
Aș vrea să iubesc, și nu pot... Rănit zace sufletu-n mine. Zilele-mi par ca de plumb, Inima nu mă mai ține. Aș vrea să iubesc, cum iubeam, Sălbatic și fără regrete, Când visele se răzvrăteau, Iar noi le-mblânzeam pe-ndelete. Aș vrea să iubesc, dacă-ai ști... Atâta căldură-i în mine... Și-atâta ardoare și dor, Și-atâta pustiu... fără tine. BLESTEM E un blestem să te iubesc pe tine Și nopțile să le ascult plecând, S-aștept
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
oameni... „Haide omule/ Călătorule/ Tu, grăbitule,/ Poate te oprești/ Să te odihnești?/ Un cântec s-auzi,/ În suflet s-ascunzi/ Dorul de lumină,/ Dor de vreem bună...” Și continuă: „Bătrânii noștru credeau în puterea cântecului. Spuneau că prin cântec, poți îmblânzi și fiarele. De unde vine puterea cântecului? Dar puterea celui care cântă? Vă invit să uitați de doruri și dureri, să vă opriți o clipă și să ascultați... poate găsiți răspunsul. Vă vor ajuta, din vremi și peste vremi, oamenii care
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Curge slova sfioasă atinsă de jar / Și un vers se prelinge pe cană / Un suspin rătăcit răstignit în zadar / Pe o cruce zidită-ntr-o rană // Spală slova păgâne sudalme de șanț / Rotunjit peste ele stă cerul / Și duioase chemări îmblânzite de lanț / Doar năluci să le afle misterul” (Slova). Iubirea este, în accepțiunea poetei, darul suprem oferit de Dumnezeu, este focul din potir care poate fi molcom sau întețit, care poate fi stins și din nou reaprins din propria cenușă
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
și-altfel măcar un vis. Ștergând din gânduri orișice-ntrebare, Să înfruntam în doi, în câmp deschis Iubirea asta mare...tot mai mare Care creștea în noi și ne-aprindea În ochi atât senin și strălucire Că orișice furtună se-mblânzea Și se oprea un timp din hărțuire. Dansam în ploaie. Te strigam râzând Pe numele de cântec ce zvâcnește În partituri de dor s-alergi vibrând Spre șansa de-a-nflori într-o poveste... Referință Bibliografică: Dansam în ploaie / Aura Popa
DANSAM ÎN PLOAIE de AURA POPA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1401163229.html [Corola-blog/BlogPost/350575_a_351904]
-
vie! ( Fulgeră, tună și trăznește puternic. ). VEZINAS Mare îți este puterea, mania și iertarea, Slăvit zeu ce ne stăpânești zarea! De am fost nevrednici o clipă, te-ndură. Vom di de-acum înainte cu mai multă măsură. VRACIUL Nu e îmblânzit zeul, decât sacrificându-I pe toți bărbații, Sau cu dușmanii să ne avem ca frații!? Din ce rămâne, un alt neam curat va răsări Care în veci trădarea n-o va ști. TEHOMIR Înlături, altfel te sfarm, cobe, te-ai
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Motrici. El este omul identificat cu profesia dragă, de la care preluăm aripile pentru libertatea zborului, învățând fericirea de a viețui cu rost. Deschizând ușile Palatului cu prieteni... Caut să deschid ușile Palatului cu prieteni Pentru a face lumea mai bună Îmblânzind răul ce călătorește Nestingherit printre noi. (Mircea Motrici) Ideea de a-i deschide „ușile Palatului cu prieteni” și la Cernăuți a venit de la președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, Nicolae Toma, la 16 mai la Udești, la comemorarea
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Nu mă privi așa ca și cum drumul n-ar exista și dacă n-aș mai fi. Atât de-aproape ești că simt parfumul gândului tău ce astăzi ar jertfi orice surâs ca să-mblânzească clipa acestui val, ce ne-a găsit citind o mare printre rânduri, sub aripa unui destin potrivnic dar cu jind de a ne ști lumina pe-ndelete. Mai lasă-mă un timp și nu privi cum îmi așază noaptea stele-n
MAI LASĂ-MI TIMP de AURA POPA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1424458321.html [Corola-blog/BlogPost/377109_a_378438]
-
în cel mai firesc mod laolaltă cu elementele naturii înconjurătoare, cu lumina, pe care o răstoarnă, cu viața, o sferă ce se rostogolește continuu. În poemele sale, „lumina înflorește/Altfel lumina este o ucigătoare săgeată/Aerul o prinde și o îmblânzește/ Aerul face lumina înceată.” În viziunea sa totul este iubire, totul se rostogolește sferic, elementele naturii aflându-se într-o continuă iubire. Din poezia sa exultă bunătate, omenie, profundă înțelegere a naturii umane ca parte a universului, dar și bucuria
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Revista_regatul_cuvantului_angajata_i_marian_malciu_1348768252.html [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]
-
a ales să iubească lumea, măsurând-o în cuvinte. Uite, așa, o iei din aproape în aproape, din cuvânt în cuvânt, până descoperi că totul din jur îți aparține. Dai nume lucrurilor din preajmă, spui florilor pe numele lor intime, îmblânzești orice fiară cu un cuvânt pe care îl trezești din visarea lui. Între gând și iriși Un perete mut În cameră toarce Timpul cu-mprumut Prin crengile verii Năzuințe-n pârg Stau la soare norii Teii strigă-n târg Ies
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului 1. Când te minunezi de un piesaj, nu te exclude din el: fără tine (receptorul), peisajul nici n-ar exista. 2. Pentru faptele
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1464868054.html [Corola-blog/BlogPost/378823_a_380152]
-
săteanului. Iar săteanul... n-are timp de reproș. 7. Dacă aș fi pictor, aș personifica timpul într-un bărbat cu vârstă matusalemică, purtând în mâini uneltele sculptorului. (Foto: Portret de bătrân - ARTISTICDECO) Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul VI, 02 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1464868054.html [Corola-blog/BlogPost/378823_a_380152]
-
Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului Arzând ca o torță Departe de trupul tău pe malul mării Mă simt ca Orfeu rătăcitor pe ape Și nici o liră nu vibrează pe coarda zării Să mă îmblânzească simțindu-te aproape. Nu-ți mai simt căpșunile buzelor deșarte Și nici sânii piersice coapte, Marea sublimă la picioare mă desparte De tine și-n scoici mi-aduce șoapte. Mă simt un vârtej de flăcări pustiit Și-aș vrea din
ARZÂND CA O TORŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Arzand_ca_o_torta.html [Corola-blog/BlogPost/373129_a_374458]
-
Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi frunțile, nu poți să nu le remarci chipurile îmblânzite în lumina galbenă a lumânărilor. Ochii lucesc intens și se îndreaptă toți, ca la comandă, spre Părintele Nicolae Bordașiu. Este primit cu mare drag în mijlocul lor, îi sorb fiecare cuvânt și îi sărută dreapta când trece prin dreptul lor. Preotul
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
continuă să fie un animal carnivor, dar și dacă este vegetarian, sau ține „dietă”, nu înseamnă că instinctul de supraviețuire sau acela de a musca din pizma și gratuit din răutate s-au stins în negura istoriei, sau s-au îmblânzit prin cultură și civilizație. Și apoi nu a ajuns omul așa de inocent și fără de pofta de vărsare de sânge în vârful piramidei gastronomice. Postul de care vorbește sfanțul trebuie să fie înțeles deci în conjunctură religioasă, ca o virtute
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]