1,512 matches
-
spiritul posac al unui eventual muzeu, încă fidel unor principii îmbătrînite, are în Onisim Colta, sub aparența inofensivă a unui mimetism verificat, unul dintre cei mai radicali factori de perturbare. Un adevărat distrugător de tabuuri și un contemporan greu de îmblînzit. Vasile Tolan Cu o spaimă fundamentală de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract, atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Însă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
condițiile date. E, în fapt, un eseu asupra râsului, scris cu plăcerea de a cita teorii despre râs, cum e cea a lui Bergson și altele. Exact ca în viața reală a lui Gary, și Candid crede că își poate îmblânzi anchetatorii jucându-le în față spectacolul științei lui, lămurindu-i, ca un psiholog, că "râsul e un act de eliberare. Iluzorie, cu consecințe, totuși de eliberare". în dialog cu Sommer face o istorie erudită a râsului, sfârșind prin a crede
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
soare și de stele... Privești spre cel de-alături, sfioasă, și te Desprinzi: „Nu. Lasă-mă! Rămîn”. „Dar cine Mai e și ăsta?!... Iubit?... Deja?!” „El mă-nțelege”. „Dar nu vezi că e mort și putred?! Vino! Pentru tine Am îmblînzit, cîntînd, Suprema Lege...” „Rămîn... Să nu-l atingi!” „De ce?... De ce?” „El mă-nțelege”. „Dar eu... cu ce-i mai bun?!” „El e ca mine”. Acuma & Aici Tot mai ades Natura, împachetată bine, Ne ține loc de mamă, de tată și
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]
-
curat Și zece kilometri imprejurul meu lumea devine un loc mai suportabil Când am înfăptuit toate aceste miracole? Când am atârnat eu - Cel care nu-mi pot stăpâni nici răsuflarea - Atâtea ghirlande de dușmani la gâtul atâtor cimitire? Dumnezeu îmi îmblânzește inima Dumnezeu scoate dracii din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni 2) Dumnezeu își încordează arcul. Săgeata Lui îmi înșfacă haina Și mă plimbă pe cer Dedesuptul meu îngerii saltă acoperișurile clădirilor Ca pe capacele unor bomboniere
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
aproape am fost ucis Mă redescopăr tremurând de furie atunci cînd mișeliile erau îndreptate împotriva mea Și liniștindu-mă că nu putea fi atât de grav Atunci când eu eram cel care-și înfigea sulița în spatele celui de lângă mine Dumnezeu îmi îmblânzește inima Dumnezeu scoate dracii din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni Alunec pe deasupra faptelor mele Văd cum fiecare acțiune a mea se transformă într-un păienjeniș de urmări Întocmai cum un izvor se preschimbă în fluviul Care
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
de microbi câte-o împărăție de viruși Cuvintele Tale, Iehova, Dumnezeul meu, cad printre boturile lor. Vine trupul meu și le paște. Vine mintea mea și le uită. Și cuvintele Tale ajung numai foarte rar la inima mea. Dumnezeu îmi îmblânzește inima Dumnezeu scoate dracii din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni 3) Tu faci totul Și eu nu fac nimic Tu ai totul Și eu nu am nimic Și nici măcar praful în care am început să mă
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
Toți dușmanii mei au fost îndoiți ca niște cuie Și ascunși în nisip Toți cei care m-au trădat dorm adânc în galeria de mină În care praful împletește la barba de praf a unor gardieni geologici Dumnezeul meu îmi îmblânzește inima Dumnezeul meu scoate dracii afară din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni Dumnezeu îmi aprinde mintea Dumnezeu îmi aprinde inima Și dracii care răcneau și băteau din picioare înăuntrul meu Atârnă acum în afară ca niște
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
florile creșteau singure Semințele sălbăticite izbucneau de sub pielea oglinzii Mici monștri care amușinau cu boturile lor cerul; O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi foloseau ca îngeri de companie. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre sud, pe acolo pe unde ieșeau din oraș Învinșii. În coșul de gunoi a aruncat zdreanța unui poem care începea așa: Doamne
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
rol pe furiș va veni să le strângă mai tare bluzița căci era pe când se călătorea cu pielea fedeleș în jurul sentimentelor ca ceștile de porțelan o eleganță amenințătoare le coboară abrupt disonant în poală din ceaiul cu lapte reflexia profilului îmblânzește toropită otrăvuri pursânge și nepresimțind degust voluptuos propria flacără în tot mai puținul acela rămân la fel de mult și încă mi se aprind creierii prea ușor pe catranul un pic acrișor al respirației tale dar cu aripioarele mele eterice ajung până la
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
uită când le vorbești de aproape, agață de tine imagini ca de un perete proaspăt văruit și prind într-o plasă de fluturi trecutul muribund ești foarte aproape dar nu ating decât o parte răpită de gravitația unei vederi care îmblânzește căderile pot să-nfășor apariția ta, însă ea este o imponderabilă printre blocurile-chilii în care se duc lupte multicolore cu marginile lumii, în orașul în care pășești cu îndrăzneală spre chipul ce sparge zid după zid și lovește cu veșnicia
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
tensiuni, ape, magnolii fac parte din traseul inițiatic și emoțional pe care sînt structurate conferințele în serial ale lui George Banu, această privire de dinăuntru a personajului, din intimitatea lui, confortabilă sau nu, plină de anxietăți și de sublim. Se îmblînzește astfel receptarea și se purcede spre înțelegere, fără șabloane, fără obstacole sau frici. Spectatorul este dezinhibat, eliberat de intoxicări și prăfuieli și apoi condus și sedus de complexitatea lumilor din sine și din celălalt. "Celălalt" aici se numește PERSONAJUL. Personaje
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
Britten, sculptura n-a fost aproape niciodată tradusă în muzică. Motivul este evident: volumul și spațiul se transformă greu în sunete, verticalitatea materiei se răstoarnă greu în orizontalitatea curgerii muzicale, atât de greu încât puțini compozitori reușesc cu adevărat să îmblânzească formele sculpturale concrete. Dar Remus Georgescu le-a putut smulge statuilor lui Jecza respirația (căci statuile respiră muzică, o știm de la R.M. Rilke) și a permis publicului să fie și el cuprins de magia formei redată în sunet ca iubire
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
mari actori precum Gary Oldman (Sirius Black) și Emma Thompson (Sybil Trelawney), iar Michael Gambon îl înlocuiește cu brio pe decedatul Richard Harris în rolul profesorului Dumbledore; din film poți afla multe lucruri sublime în (in)utilitatea lor (cum se îmblânzește un hipogrif, cum se înfruntă un Dementor sau cum se transformă un om în vârcolac); decorurile naturale și artificiale, precum și efectele speciale sunt la înălțime; scenele horror sunt la fel de reușite ca în ecranizarea anterioară și, nu în ultimul rând, atmosfera
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
să spun ? Să spun că sînt din nația mare, aliată cu Rusia, sau să spun că sînt o nenorocită de româncă? Trebuie să spun adevărul, mai cu seamă în momentele grave. Și spune : Nu, domnule, sînt româncă." Și ăla se îmblînzește "Ah, săracii români, noi i-am atras în nenorocirea asta. Dar doamnă, dar eu nu mai am nici o autoritate cu soldații." " Da, domnule ofițer, dar dumneata le cunoști limba, spune-le că sînt străină, că"" Și într-adevăr, omul, cu
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
notele informative ale personajului din Orgolii aveau mai mult umor, dar nici cele ale Bucureșteanului nu sînt de lepădat. De exemplu: " Dr. Buzura continuă să afirme că românii sînt cu toții niște lași. Cei mai combativi și revoltați dintre ei, se îmblînzesc repede atunci cînd li se încredințează un post gras' ș...ț Dr. Buzura a declarat că el nu se teme de închisoare, deoarece în închisoare nu poate fi mai rău decît în afara închisorii, cu alte cuvinte el nu are nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
cea mai cultivată femeie din Rusia timpului respectiv" (p. 110). Multă cerneală curge în scrisorile dintre Maria și Antioh pe tema posibilei căsătorii a tânărului diplomat cu Varvara Alekseevna Cerkasski, numită cifrat ,tigroaica", pentru că era greu de prins și de îmblânzit, fiica ministrului de cabinet Cerkasski, ulterior cancelar, numit de asemenea ieroglific ,țestoasa", pentru lentoarea reacțiilor sale. Maria spionează pe toate căile posibile dacă nu cumva ,tigroaica" dorește să se mărite și-i transmite fratelui cu satisfacție preferința Varvarei pentru el
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
ceea ce i-ar reduce șansele de a câștiga cursa pentru președinție, deși se află în posesia unui program de redresare în 31 de puncte. La rugămintea insistentă a sălii a renunțat să-l citească în întregime. Cezar Ivănescu și-a îmblânzit discursul, în raport cu ceea ce promisese cu o seară înainte la o emisiune a OTV, nerenunțând totuși să-l acuze pe N. Manolescu, aberant, de complicitate cu Ion Iliescu la omucidere. în rest, a spus că U.S. este necesară, dar trebuie reorganizată
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
în celulă pe Andreas Baader, căpetenia unui grup terorist. Prin actul de curtoazie și de provocare, tolerat de justiția germană, el a crezut că dă un certificat de credibilitate unor conspiratori dezorientați. Există semne că spre final Sartre s-a îmblânzit, a lepădat armura de cavaler al răzbunării și al soluțiilor radicale. În 1972 când în apele franceze a naufragiat un vas cu refugiați vietnamezi, Sartre n-a mai refuzat să intervină în favoarea prigoniților. Pentru asta trebuia să dezmintă două criterii
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
liricii noastre un sunet nou, sfidând constrângerile socio-istorice și rezistând prin poezie. Insurgentul Cezar Ivănescu, urmaș de drept al lui Labiș (cum se considera) apărea, reamintim, Într-o epocă de restaurare a lirismului. Chiar dacă Își reproșa că s-a lăsat „Îmblânzit”, domesticit etc., ca, debutând, a publicat „două poezii comuniste” (În 1960, rectifica P. Ursache), ca În „Luceafărul’, la rubrică Dintre sute de catarge, invocă lumină zilelor de august („fugărind noaptea de pe coardele inimii mele”; v. Noapte și zile de august
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
la cel mortificat. Cum bine se știe, Întreaga lirica a lui Cezar Ivănescu stă sub metaforă rodirii și obsesia morții, Îndemnînd la exerciții de exorcizare prin repetiție; sau, altfel spus, celebrînd rodirea morții (cf. M. Mincu). Poezia devine terapie (soteriologie), Îmblînzind spaimă de moarte: „Vorbind despre moarte mă simt mai puternic și mai viu”, simțea nevoia să (se) mărturisească poetul. Artistul (tînăr, de regulă), iubindu-si artă și Indurînd „groază”, contemplă rodul pieritor (deci nu increatul), descompunerea, degradarea etc., vegheat de
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
pe pămînt” strecoară sentimentul torturant al destinului tragic. „Eu mă-nvăt să mor” - va spune Poetul (reluînd aici vocea eminesciana), „timpul dus n-o să mai vină/ TÎnăr eu nam să mai fiu”. Observăm Însă că Moartea e personificata, cutremurul extincției se Îmblînzește, trecut printr-o intimizare care seamănă a identificare; spaimă devine extaz. Ființă tragică („De ce cu moartea te-ndrăgesti mereu?”), poetul descoperă că Moartea e chiar Iubita. Spectacolul tinereții, al vieții e permanent amenințat; vitalitatea acestei lirici se autosubminează, Înregistrînd cu finețe
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
și substituiri, refugiat În fabuloasă cetate a Baaadului, așteptînd să coboare noaptea În păcătosu-i trup, Cezar Ivănescu a invocă pe cea cu „rîs frumos”, „Moartea Bună” sau „Mama mea Moartea” că Întîlnire norocoasă. Dar e vorba de un Eros thanatic, Îmblînzind seductiv chinul, răul, teroarea etc. Într-o interminabila căinare și descoperind „transparență desăvîrșită a morții” și, negreșit, precaritatea omenescului, ruină trupului. Bătăios, incomod și imprevizibil ca om, Cezar Ivănescu - poetul știe prea bine că „tot ce-a fost se pierde
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
nu suntem Mai împreună Ca niciodată azi, Dar ochii singuri Te caută în van, Dând roată lumii... De ce când îmi vorbești, Trecând prin gânduri, Ca boarea mării, eu încă mă tângui Că nu aud lumina Vocii tale? Dacă m-ai îmblânzi, Poate aș smulge Din giulgiu amintirea Și mi-aș face Din chipul tău pierdut Poarta de taină, Pe care deschizând-o, Te-aș afla. O undî de fantasme Când tot mai multe drumuri îmi fug de sub picioare, Mă duc în
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
corsete cheamă luna să-și ascută secera de ele, săgeți în urmărirea celui care n-a implorat norul să nu-i aducă furtuni ci doar să fie mai blînde în copilărie așteptam dospirea globurilor cu aburi risipite de tren Eu îmblînzeam și balaurii locomotivei - cu cît se înfuriau mai tare cu atît puterile slăbeau mai mult Mă fascina lumea plină de mister a contururilor estompate prin care nu conteneam să alerg, să sar ca personajele Turnului cu ceas din Berna Glasul
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
s-ar fi produs doar în mintea personajului. El devine un narator neverosimil când avocatul său ia în derâdere mărturia sa precum o glumă proastă. Filmul, ca și cartea, a fost totodată lăudat și criticat, pe de o parte pentru că „îmblânzește" experiența traumatizantă a cărții, pe de altă parte, pentru că reduce din puterea creativă a firului narativ fictiv. Filmul prezintă aceeași viață împânzită de obsesii si are o distribuție de excepție, cu Christian Bale, Jared Leto, Chloe Sevigny și Reese Witherspoon
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]