463 matches
-
care Arvinte îi spusese că de o săptămână, de când lipsea, îi fusese furată de concurență. Unde mai pui că, pe căile naturale de evacuare, ieșise din el cam dublu de cât băgase. Ca să nu mai vorbim de faptul că atunci când, îmboldit de foame, a înghițit niște mici, zgomotele s-au întețit și micii au fost evacuați imediat sub forma unor bile verzi extrem de puturoase. În creier i se strecură ideea, de unde oare, că tot ce mănâncă și bea este otravă curată
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
desprind din sărutul ei, strecurându-mi limba printre dinții ei perfect sculptați, ascuțiți și puternici, dar lăsând-o și pe ea să continue explorarea cerului gurii mele, cu limba ei micuță. Am mușcat-o ușor de limbă, în timp ce ea mă îmboldea cu pumnul să nu mai repet și mă mușca în compensație de buze. Luasem foc amândoi... Instinctiv, am îndepărtat-o de mine și am încercat să merg mai departe, eram, totuși, în centrul orașului, chiar dacă trecătorii erau răzleți la acea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423573709.html [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
Acasa > Cultural > Vizual > GEORGE PETROVAI - TEATRU - TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 808 din 18 martie 2013 Toate Articolele Autorului Actul I (Dimineața vieții) Când tinerețea mă-mboldea, vedeam în om acea ființă ce zeilor porunci le-ar da de și-ar schimba vrerea-n putință. Mă deruta adeseori cu-a sale ifose pieptișe - zvâcniri de gâză-ntemnițată în plasa sorților furișe. Dar ca unealtă grăitoare, n-avea de-
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_te_george_petrovai_1363652501.html [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
de dragă mie, prin locuri pe care le-a vizitat și de unde relatează impresii și chiar ciudățenii, de care altfel, poate, mulți dintre noi nu am fi aflat, și o face într-un mod original care te captivează și te îmboldește să mai citești una și încă una din scrierile ei, și uite-așa te trezești că le-ai „dovedit” pe toate. Gabriela Căluțiu Sonneberg ne-a învățat cu stilul înconfundabil pe care-l abordează, de altfel, în toate materialele publicate
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cum_m_am_inseninat_georgeta_resteman_1350984911.html [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
fântână sau de a vorbi nestingheriți despre aventurile noastre și a pune țara la cale. Noi fetele nu găseam un prilej mai bun decât acela, de a tândăli pe poteca dintre salcâmi cu gălețile pline pe cap și a taini îmboldite de mugurii adolescenței ce creșteau în trupurile și sufletul nostru taine cărora le căutam răspunsuri și rezolvări. Atunci când una dintre noi pleca la apă, în treacăt pe drum, se oprea la porțile prietenelor și le striga. Eu mă opream întâi
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
vise de mărire, ori romantice impulsuri erotice, cu porniri josnice, un individ mereu confruntat de Celălalt, de altul, care vrea să-i ocupe locul, să-l jefuiască și să-l ucidă. Un ins esențialmente imuabil, mereu căutându-și perechea, mereu îmboldit de dorința de-a cuceri și a supune, mereu supus trădărilor și morții. Cartea lui Mihai Murariu este o privire “dinăuntrul spiritului confuz al acelor vremuri și oameni ce se prelungesc în alte haine până în zilele noastre”. Este concluzia, credibilă
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Despre_impenetrabilul_mister_al_istoriei_olimpia_berca_1338970246.html [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
s-a ridicat din fotoliul său, pe care mi-l îmbâcsise cu mirosul salopetei ude, până când nu i-am promis că mă voi duce, avea privirea stranie a unui om tulburat până în adâncul sufletului...” „Așadar, te-ai dus...” l-a îmboldit Hențea să continue, fiindcă Oargă se oprise iarăși din relatare, lăsând impresia că-și evalua posibilitățile unei cât mai convingătoare evocări. „M-am dus, a confirmat el, ușor căzut pe gânduri, dar și-a urmat curând vorba cu însuflețire crescândă
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
vecini. Numai fraza amintită de autoare, scrisă de Emanuil Gojdu, ar putea să ne mobilizeze în a ne apăra valorile: „Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta ca, încă și după moarte, să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul Națiunii.” (Emanuil Gojdu). ...Și în prezent avem „nebuni frumoși” - încearcă să ne convingă autoarea, în articolul „Nevoia de...« Flăcări
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442679082.html [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
și dumneavoastră, au început picioarele să-mi tremure... Adică, vreau să spun că mi-a fost frică, pe urmă... - Nu, nu! Pe urmă ai înțeles la ce pericol uriaș te-ai expus. Ai ieșit din acea tensiune care te-a îmboldit... Da! Te înțeleg perfect. În modul cel mai sincer, m-ai uimit, omule! Nu-mi vine să cred. Ai avut un curaj ieșit din comun. Ai acționat cu un sânge rece de invidiat, Petrică... Toată școala sărea în aer la
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Primejdia_naste_eroi.html [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
mecanism comic” în care aproape fiecare cuvânt e îmbibat de umor. Umorul lui Schor nu este de o singură folosință, ca un banc, terminat odată cu poanta și cu râsetele. Umorul schorian reverberează mult după lectură, te pune pe gânduri. Te îmboldește la meditație. Varietatea procedeelor folosite de Schor pentru producerea umorului și stârnirea râsului merită cercetate mai pe larg decât permite spațiul acestei pagini. M-aș gândi să revin. Merită. Schor e un redutabil inventator de umor. Față de schița umoristică în
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1427466141.html [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
de mânecă pe fericitul care a avut norocul să stea de vorbă cu Dumnezeu, ba chiar îl admonestează pe vinovat că nu i-a relatat despre necazurile comunei, cum le-a crăpat vaca, li s-a sfărâmat gardul. Cumetrele se îmboldesc între ele, spunând : Iuuuuu, cum n-am fost eu în locul tău ... Să-i fi spus ... Acest mod colocvial de discuție la gard cu Dumnezeu , la un pahar de vorbă , la taifas, e frecvent în poeziile lui Sorescu, în toate volumele
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
a reuși în cariera muzicală? Maira LILIESTEDT: Nu știu dacă e vorba de sacrificiu propriu-zis. E multă muncă, e drept. Dar pe măsură ce am crescut, m-am maturizat și am ales călătoria asta muzicală eu însămi, nu pentru că m-ar fi îmboldit altcineva. Pe măsură ce am crescut, vreau să spun, că munca a devenit ceva al meu, ceva ce prețuiesc chiar și atunci când e greu, sau neplăcut, pentru că știu că rezultatele și țelurile muncii acesteia sunt minunate. Dacă vorbim de sacrificiu, ca un
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/dacina_dan_1470232458.html [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
să permită acest ,,joc de cărți”. Cristina Mihaela Barbu a găsit soluția, grație faptului că - în procesul rememorării, al recursului la amintiri de la diferite vârste -, de la o secvență la alta, poți face saltul în timp și în spațiu, oriunde te îmboldește inspirația. Acest prim capitol se încheie așa: ,,E dimineață! Am terminat cea de-a doua țigară, arunc chiștocul în cutia goală de cafea și mă las cu nesaț în brațele zilei care va urma. Mă numesc Taina și povestea ce
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
oferă informații autobiografice despre experiența cutremurătoare pe care a trăit-o în închisoare, ceea ce l-a îndemnat să scrie mai târziu „Jurnalul fericirii”, precum și peripețiile prin care a fost nevoit să treacă din pricina acestui manuscris. „Se cuvine să-ți mărturisesc: îmboldit de bunul și dragul meu răposat prieten Dinu Pillat, am scris, în 1969 - 1971, o relatare a trecerii mele de la iudaism la creștinism și a procesului „lotului intelectualilor mistico-legionari” din care m-am pomenit a face parte. Relatarea a luat
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
Hristos este întărit de harul lui Dumnezeu potrivit capacității lui de a primi: „Această sfântă taină este lumină pentru cei care odată s-au curățit. Curățire pentru cei care acum au de gând să se spele de păcate, ungere care îmboldește pe cei ce vor să lupte contra duhului rău și a patimilor” . Cealaltă atitudine pe care o întâlnim în spațiul ortodox de astăzi este cea a desei împărtășiri, fiind îmbrățișată în special de comunitățile ortodoxe din Occident. După cum se poate
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
sunt otrăvite de perfida gelozie, motiv dominant și trăsătură definitorie pentru firea eroinei. Dar și gelozia, pusă, în text, ironic, pe seamă lui Duende (“spiriduș”, în spaniolă), se include în dinamica, în dialectica frenetică a iubirii acesteia unice: „- Iar te îmboldește Duende? Chiar face cu tine ce vrea, Celosa? - Eu nu-l văd, că l-aș alunga cu pietre! - Ești teribil de bănuitoare. Destinde-te! Dă la o parte stresul, că reduce orice apetit. - Crezi că stresul e un pericol pentru
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
Este, dacă vreți, exprimată într-un rezumat concret și obiectiv, o lecție de viață pe care o împărtășesc în totalitate și despre care pot afirma, cu tărie, că trebuie însușită și tratată ca atare... Am mers la această întâlnire neașteptată, îmboldit de dorința de a cunoaște această doamnă al cărei portret, creat din puținele mele amintiri și din datele culese de pe internet, îl creionez și vi-l prezint din respect și recunoștință pentru domnia sa. Mă simțeam, ca și acum, onorat și
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1464126658.html [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
creat din puținele mele amintiri și din datele culese de pe internet, îl creionez și vi-l prezint din respect și recunoștință pentru domnia sa. Mă simțeam, ca și acum, onorat și, în aceeași măsură, emoționat. În același timp, destul de important, eram îmboldit de curiozitatea de a vedea, atât cât se poate în acele împrejurări, sediul Bibliotecii Naționale, adică acel edificiu de cultură pe care nu speram să-l cunosc vreodată. Pe de altă parte, eram nerăbdător să întâlnesc o mică parte dintre
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1464126658.html [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
-ntr-o jumătate de oră era în Culme, unde a găsit calul înfășurat de-un tufan. L-a desfăcut în grabă și, făcând colac funia pe care a prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat drumul prin pădurea de goruni. Cum vremea era atât de urâtă, că niciun câine nu te îndurai
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
pricina. Deși, după câte știam, el nu-i făcuse niciodată vreo scenă până atunci. Auzind eu, așadar, muzica aceea, îmi spusesem că pe tânte Aurore o apucase desigur o teribilă plictiseală din moment ce pornise totuși gramofonul și pe loc mă simțisem îmboldit să-i bat la ușă sub pretextul că nu puteam rezista nici eu tentației de a-l reasculta pe Suppé. Nu mi se răspunsese, probabil sunetul muzicii acoperea bătaia mea nu îndeajuns de puternică, totuși intrasem, neputându-mi imagina că
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfat_de_taina.html [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
mai mult la nevastă-sa, Lenuța, că doar ei îi spuneau vecinele în bloc „Vișinica” și tot ea era cea care se parfuma atât de gospodărește, de mirosea în jurul ei ca-ntr-o drogherie ... Și-apoi, oricât l-ar fi îmboldit orgoliul lui de bărbat, să utilizeze o variantă mai masculină, nu i se părea deloc inspirat să-și numească bodega, „La ... Citește mai mult E aproape ora zece, iar prin micuța bodegă de cartier, botezată, mai în glumă, mai în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
mai mult la nevastă-sa, Lenuța, că doar ei îi spuneau vecinele în bloc „Vișinica” și tot ea era cea care se parfuma atât de gospodărește, de mirosea în jurul ei ca-ntr-o drogherie ... Și-apoi, oricât l-ar fi îmboldit orgoliul lui de bărbat, să utilizeze o variantă mai masculină, nu i se părea deloc inspirat să-și numească bodega, „La ... XI. LIVIU GOGU, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 227 din 15 august 2011. -M-am născut la data
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
de pildă, curajul de-a spune adevărul gol-goluț, cu toate consecințele ce decurg dintr-un atare act temerar, sau curajul de-a protesta împotriva nedreptății individuale, îndeosebi împotriva celei colective), pe când tupeul doldora de impertinență este generat de egoism și îmboldit de goana după comorile pe care le mănâncă moliile și le fură hoții, adică exact ceea ce se întâmplă la tot pasul în atât de distorsionata societate românească postdecembristă. --------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 18 februarie 2017 Referință Bibliografică: George PETROVAI - TOT
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1487579888.html [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
se împleti cu ah-urile de uimire înăbușite cu mîna la gură de ceilalți corpsmani, care priviră cu un interes mai mult decît obișnuit cum cămilarii închingau cămiloiul cu curele de piele încătărămate în aramă, cum îl loveau și-l îmboldeau cu bastoanele să intre pe unde ieșise. Între timp, un medic prinse cu o clemă ciotul rănitului și tîrî afară trupul inert. „Asta-i prima voastră lecție despre cămilele de luptă”, tună răgușit Colonelul. „Nu ridicați niciodată mîna spre ele
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
obiecții să mă aștepte, imediat ce opriserăm în dreptul Casei de cultură îmi spusesem că puteam renunța la serviciile lui, dar mă gândisem cu duioșie la porția de hrană a bietului Corvin, îmi rămăseseră în minte cuvintele cu care stăpânul său îl îmboldise la plecarea din fața gării: Dii, moșnege, astăzi se pare că vei avea și tu ce să mănânci!... Apoi mai era și pâcla aceea neobișnuită, care nu-mi îngăduia să mă simt în largul meu, încât prezența cuiva îmi era necesară
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_2_dan_florita_seracin_1336403047.html [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]