49 matches
-
printre altele ”..."Dansul interzis"este o excelentă traducere a d-nei Betty Kirchmajer-Donca, scriitura domniei sale dovedește mult talent...”, iar d-l Bernard Houliat mi-a lansat deja și alte invitații la acțiuni de acest fel, și nu numai. Surpriza, care a îmbucurat-o pe Rachel, a fost aceea că, în toiul unei acțiuni, i-am înmânat două manuscrise ale altor două romane ce-i aparțin: „Mordechai Anielevicz” și „De ce doare?” și un CD cu imagini, ecouri mediatice, fotografii din timpul primului său
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
trăirii în comuniune cu bolnavul, medicul tip robot rămâne într-o detașare mașinală și nu arată decât statuia omului în halat alb, fără a reprezenta pe omul din medic, pe vindecătorul sufletesc și corporal. Sufletul din medic, omul din medic, îmbucurând sufletul în eșuare este esențialul vindecător! Drama suferinței umane există de la geneza lumii, izbăvirea umană există în frumusețea lumii! De aceea, grația cea mai desăvârșită a medicului e frumusețea, iar frumusețea e cea mai simplă formă a umanului, omenescul în
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
te știu Când tu îl pierzi pe-al tău să mă citești Îl câștigi de fapt, căci mi te dăruiești Și de aste vorbe să-ți spună ar putea Cât de mult ești devenirea mea Nimic nu m-ar putea îmbucura Pentru că nu se va termina. Tot ce să-ți spun aș putea E că TU mereu m-ai inspiră Și că nimic nu m-ar putea opri Până la moarte a te iubi. Referință Bibliografica: AMITIE / Emy Lys : Confluente Literare, ISSN
AMITIE de EMY LYS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/345637_a_346966]
-
te știu Când tu îl pierzi pe-al tău să mă citești Îl câștigi de fapt, căci mi te dăruiești Și de aste vorbe să-ți spună ar putea Cât de mult ești devenirea mea Nimic nu m-ar putea îmbucura Pentru că nu se va termina. Tot ce să-ți spun aș putea ... Citește mai mult AMITIEEn perdant mon temps à ț’ écrire,ce temps je le gagne en plaisir...quand tu perds le tien à me lire,tu en gagnes
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346191_a_347520]
-
social, respectiv profesional, cultural, religios și alte domenii din societate. E atât de greu? Nu! Ar trebui să ne autoanalizăm să vedem cât egoism avem, dacă ne respectăm cu adevărat semenii, le admirăm și recunoaștem talentele și meritele, dacă ne îmbucură succesul unora sau ne întristează. Suntem, oare, destul de goi de noi înșine ca să putem privim pe cei din jur cu ochi buni și binevoitori? Putem avea o vorbă bună pentru oricine, avem destulă empatie pentru semenii noștri? Toate acestea nu
DESPRE MUNCA ÎN ECHIPĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359099_a_360428]
-
că toți ciobănii mulg câte două galeți și dumneata abia umpli una. - Păi așeee, băăă, așeee! - Nu puteti mulge? - Nu pot pe dracu... Da la ahăștia, daca umpli găleată naintea lor, li-i ciuda, c-așe-s nărozi. Can umplu iei, să-mbucură. Și, pan la urmă, dă-i dracu, tot iei să tinuie! - Păi da, dar am văzut că, între ei, se râd de dumneata... - Lasă-i, băăă, să să râdă! Ori crezi că de la râs li să umflă manile? Nu, băăă
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
șî să mânce liniștită, zdiară cu iarba-n gură. Atuncea zdiară șî hele oi șî vedie ciobanu ș-o-ntoarn-afară șî-i măi trage ș-o boată pe cârcă. Io-nțaleg că ai sufletu bun șî vrei să fii de agiutori șî să-mbucuri pe toț, da să știi că are să fie vai de inima te. La lume nu-i trăbuie nice agiutoriu tău, nice bucuria te. Lumea-i o vorbă goală. Îi ca o baltă sacă. N-o stâmpără de apă ceriu sanin
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
ploaia șî vremea ra o pot stâmpara. Dzâce lumea că omu de treabă la nevoie să cunoaște. Da nu-i așe. Că la nacaz te poate agiuta fiștecare, că nu-i cad mânile. Da de-mbucurat cu tinie nu să poate-mbucura fiecini. De lemnu-aprins cu foc nu să-mbucură fără numa lemnu uscat, că doauă lemne uscate fac on foc măi mare. Da lemnu ud plânge de focu tău, că fierbe apa-n iel șî-l opăre la inimă șî să
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
lumea că omu de treabă la nevoie să cunoaște. Da nu-i așe. Că la nacaz te poate agiuta fiștecare, că nu-i cad mânile. Da de-mbucurat cu tinie nu să poate-mbucura fiecini. De lemnu-aprins cu foc nu să-mbucură fără numa lemnu uscat, că doauă lemne uscate fac on foc măi mare. Da lemnu ud plânge de focu tău, că fierbe apa-n iel șî-l opăre la inimă șî să stăciună șî numa scoate fum. Nu-ț da
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
eu. Poate e o mamă singură, și simt că mă podidesc lacrimi și-amintiri. - Ioana, de ce nu lași tu pastă iarnă pruncii la noi? - Da` cum să-i las, nănuță? Numa pa ei îi am și numa cu ei mă-mbucur. Citește mai mult Fulgi și amintiriE prima ninsoare zdravăna din iarnă această și stau și privesc prin geamul balconului cum totul se acoperă în alb. Peste drum de blocul meu e un loc unde lumea stă la ”ocazie”. O mamă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
eu. Poate e o mamă singură, și simt că mă podidesc lacrimi și-amintiri.- Ioana, de ce nu lași tu pastă iarnă pruncii la noi? Da` cum să-i las, nănuță? Numa pa ei îi am și numa cu ei mă-mbucur.... X. GUSTUL MARO AL EVADĂRII, de Monica Bokor, publicat în Ediția nr. 1116 din 20 ianuarie 2014. Gustul maro al evadării O liniște-amară sună pe drum, Afară e proaspăt ... În suflet e fum. Bate la poarta durerea tăcând, Alerg peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
O venighe! dodulare mandeosu". Atuncea strigă Bașa fierarilor: " Așune more " Ora more Porgație, " Mai scurta din predicație, Nu o face mare, Că ni-i grabă tare". Atuncea-ncepu popa Mătrăgună, Cel de viță bună, A cuvânta, Pe țigani a-i îmbucura: Voiu să vă spun bucatele Din care vor fi paștele". Țiganii ziseră: " Bucuros " Popa nost". Și începu a zice: - " Mergeți și strângeți Din istălauă prescuri multe " De iepe curte; " Nu sunt scumpe " Ci sunt bucate, " Curat 310 {EminescuOpVI 311} În
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frumos și e scump și n-ai bani, Raluca, 5 ani), așadar vin și zic, măi Nuți, mai citește și alte cărți, mai ușoare. Mai clasice, mai cu oi, cu iarbă, cu Miron Costin, unde limba română mult se mai Îmbucură și odată cu ea și cela ce-o folosește. Că nime mai bine și mai pre scurt toată desfătarea limbii n’au cuprins, iubite cetitoriule, decît acela vornic CV Tudoriu cu jupânița Florica Mitroi (o doamnă) ce la dânsu-i face lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu mă întrebați, știu să răspund, dacă mă întrebați, nu știu. Dar cea mai cunoscută definiție a frumuseții aparține sfântului Toma de Aquino: Pulchrum est qui visum placet (frumos este ceea ce văzut fiind, îți produce plăcere, atrage, te încântă, te îmbucură). Cu alte cuvinte, frumusețea este sărbătoarea ochiului - după expresia lui E. Delacroix 84. Când avem în vedere aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
accepte orice ofertă de încadrare la vreun șantier, atelier, brutării sau altfel de oferte, numai a-și câștiga existența. Reîntors la nenea Păun și tanti Zoița, primește vestea că se poate încadra la Șantierul naval Galați. Această veste l-a îmbucurat foarte mult și, chiar a doua zi și-a pregătit actele pentru a se prezenta la încadrare. Șantierul avea nevoie de forță de muncă disciplinată și calificată în domeniul construcțiilor navale. I s-au făcut formele de încadrare și repartizare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu mă întrebați, știu să răspund, dacă mă întrebați, nu știu. Dar cea mai cunoscută definiție a frumuseții aparține sfântului Toma de Aquino: Pulchrum est qui visum placet (frumos este ceea ce văzut fiind, îți produce plăcere, atrage, te încântă, te îmbucură). Cu alte cuvinte, frumusețea este sărbătoarea ochiului - după expresia lui E. Delacroix 84. Când avem în vedere aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu mă întrebați, știu să răspund, dacă mă întrebați, nu știu. Dar cea mai cunoscută definiție a frumuseții aparține sfântului Toma de Aquino: Pulchrum est qui visum placet (frumos este ceea ce văzut fiind, îți produce plăcere, atrage, te încântă, te îmbucură). Cu alte cuvinte, frumusețea este sărbătoarea ochiului - după expresia lui E. Delacroix 84. Când avem în vedere aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de a se exprima deoarece, dacă sunt cu adevărat un grup, Petru ar fi trebuit să spună: „Să mergem să pescuim”. Spunând: „Mă duc să pescuiesc”, și așteptând răspunsul: „Mergem și noi cu tine” (răspuns care cu siguranță l-a îmbucurat mult), se vede că începe să recâștige, în mod gradual, o influență pe care o pierduse. Ne aflăm în momentul dificil al reconstruirii comunității. Dar de ce povestește Ioan aceste lucruri? Nu este nimic ieșit din comun faptul că pescarii merg
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
i-am făcut de a-l suprima, căci dacă ar fi putut el să-mi facă mie aceeași îndatorire n-ar fi stat un moment la îndoială. Așa-i în lume. Care pe care. Apoi, ca să complectez tabloul ce-mi îmbucura ochii în acea încântătoare dimineață, voi zice că atunci eram tocmai în epoca când pădurele răsfrângeau toată gama coloarelor de la roș stacoșiu pănă la galbănul de aur; se auzea prin fânațe sunetul coasei, muzică melancolică, prevestitoare zilelor de toamnă; aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
țiganul cela m-a întors cu gândul într-o clipă cine știe unde peste șapte hotare. El parcă mi-a adus un aer de răcoare de-acasă, un surâs de la locurile unde m-am născut, o urare prietinească de la tot ce-a îmbucurat odinioară ochii copilăriei mele. Și doar nu era așa de mult de când plecasem din țară. Abia se împlinise o lună. Cu toate aceste, atâta loc calcat, atâtea țări străbătute, atâtea lucruri văzute, atâtea rase de oameni întâlnite, mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nume, dat Sf. Fecioare, de Maică a lui Dumnezeu. În veacul al XV-lea, sfânta Biserică a adăugat aceste cuvinte la Salutarea îngerească ce până atunci era formată numai din cuvintele îngerului și ale Sf. Elisabeta. Însă, ceea ce trebuie să îmbucure pe orice creștin, este faptul, că Sfânta Maria nu e numai Maica lui Dumnezeu, ci e și Maica noastră. Prea bunul nostru Mântuitor Isus Cristos, înălțându-se la cer, nu ne-a lăsat orfani, ci ne-a dat de mamă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
O, răspuns de umilință și de credință! Sf. Treime se bucură și plecându-se către ea cu un gest de dragoste. O aude și o ascultă. Pentru această clipă au fost făcute toate veacurile. De când era așteptată această clipă, care îmbucură și secolele care vin? Și câte vor trece sub împărăția ei de farmec. Dar însăși veșnicia a așteptat acest moment, în care Fecioara zicând „fiat” al ei, a devenit o mamă și când Cuvântul lui Dumnezeu a devenit fiul ei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
va fi posibil. Când credeți c-ar putea fi lansarea? Scrieți-mi la București. Dlui Costică spuneți-i că vreau să-l Îmbrățișez pentru sufletul mare - Într-o epocă, absolut, de pitici. Ce sens poate avea viața dacă nu-i Îmbucurată de raza spiritului? Adevărat c-a Înviat, și mult, sau cât se poate, sănătate și Îmbrățișări! Ion Olteanu P.S. Ce-i cu validarea la Un. Scriitorilor? 708 OMĂT, Gabriela 1 București, 2 iunie 2001 Stimate domnule Eugen Dimitriu, și eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
verbului: "elábrándozik" „a sta în visare”, "elbámészkodik" „a se uita cu gura căscată”, "eltöpreng" „a sta pe gânduri”. Prefixul poate marca și moduri de acțiune, de exemplu începutul ei ("hozzálát" „a se apuca de”), caracterul său momentan ("megörül" „a se îmbucura”), intensitatea sa ("kidíszít" „a împodobi total”), caracterul său exagerat ("túlérik" „a se răscoace”). Prin sufixe adăugate unor verbe se pot exprima moduri de acțiune precum frecvența ("lép" „a păși, a face un pas” vs. "lépeget „a face pași”), "eszik" „a
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]