48 matches
-
avangarda luptei împotriva imperialismului. Sigur, și conjunctura internațională era profund diferită de cea din deceniile precedente și, foarte important, dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiei mediatice a permis subminarea în profunzime a propagandei leniniste, forțând regimurile de această natură fie să se "îmburghezească", voluntar sau involuntar, fie să se radicalizeze. RSR a ales, în virtutea elanului revoluționar al leninismului romantic, a doua variantă. Următoarea întâlnire a CSCE a avut loc la Belgrad, între 1977 și 1978. Valentin Lipatti, ambasadorul RSR la conferință, apreciază că
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
face pentru a le depăși, pentru a putea crea, în timp, un naționalism eliberat de încorsetările oricărei referințe "burgheze". Într-o lume în mare măsură "burgheză", în care chiar și mare parte a regimurile leniniste băteau în retragere și se "îmburghezeau" involuntar, încet și sigur, dezideratul leninismului romantic de a crea un naționalism sterilizat din punct de vedere ideologic și care i-ar fi confirmat suveranitatea internă și mult dorita independență externă nu putea fi mai mult decât o utopie. Probabil
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leniniste: China, Vietnamul, chiar și Coreea de Nord sunt conduse și astăzi de către partide comuniste, prima începând să devină chiar mai eficientă economic decât regimurile capitaliste, confruntate cu o intensă criză economică, socială și morală. Așa cum am menționat deja, leninismul sistemic se "îmburghezise" parțial prin renunțarea la dimensiunea ideologică a conflictului cu lumea capitalistă, preferându-i în schimb stabilitatea politică și geopoltică din care considera că putea extrage beneficii mult mai mari. Fără a dezaproba utilitatea practică a raționamentului, se poate afirma că
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe izolarea agresivă față de populație și chiar de majoritatea membrilor de partid, suspectați la rândul lor, mai mult sau mai puțin corect, de simpatii "mic-burgheze". Avem de-a face deci cu patru stadii de isulare represivă: primul, în raport cu periferia partidului "îmburghezit"; al doilea, în raport cu populația pe care o asalta ideologic, propagandistic și polițienesc; al treilea, în raport cu "lagărul socialist", supus la rândul său unui proces de "îmburghezire" în progresie geometrică și, în sfârșit, al patrulea, în raport cu eternul inamic, lumea non-leninistă. Relațiile româno-sovietice
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
diferită de cea "verticală", clasică, bazată pe state. Leninismul, în schimb, afirmă statul, pe lângă clasă, ca fiind un element cel puțin la fel de important (Kubálková, Cruickshank: 1980, 93-94; vezi și Lenin: 1945). Cu timpul, pe măsură ce regimurile leniniste au început să se "îmburghezească", statul a devenit chiar mai important decât clasa. Modelul leninist de analiză internațională identificat de către Kubálková și Cruickshank poate fi găsit și într-una din puținele lucrări de teorie internațională apărute în România socialistă. Este vorba de Dilectica politicii internaționale
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
identitate ideologică distinctă (Lynch: 1989, 31). Cu alte cuvinte, realismul omogenizează actorii internaționali, luând în considerare doar comportamentul lor extern în anumite conjuncturi și clasificându-l conform unor formule rigide și lipsite de flexibilitate interpretativă. Dacă celelalte regimuri leniniste se "îmburghezeau" lăsând garda ideologică jos în fața vechiului "dușman de clasă", leninismul romantic s-a "îmburghezit" la rândul său, dar din cu totul alte motive. Mai exact, cum am menționat într-un capitol anterior, datorită naționalismului constitutiv, a "patriotismului revoluționar socialist" care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în considerare doar comportamentul lor extern în anumite conjuncturi și clasificându-l conform unor formule rigide și lipsite de flexibilitate interpretativă. Dacă celelalte regimuri leniniste se "îmburghezeau" lăsând garda ideologică jos în fața vechiului "dușman de clasă", leninismul romantic s-a "îmburghezit" la rândul său, dar din cu totul alte motive. Mai exact, cum am menționat într-un capitol anterior, datorită naționalismului constitutiv, a "patriotismului revoluționar socialist" care îl structura. Deși diferit conceptual de naționalismul "burghez", "șovin" și "agresiv", naționalismul romantic leninist
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai reprezenta o opțiune, cel puțin nu în această formă, pentru leninismul romantic. Dar, dacă leninismul sistemic și, în mai mare măsură, leninismul post-bolșevic, de exemplu, au sucombat în fața "burgheziei" renunțând la ambiția revoluționară permanentă definitorie pentru leninismul "viu" și "îmburghezindu-se" până la dispariție leninismul romantic a devenit tot mai revoluționar pentru a face față fluxului ideologic burghez din anii '70 și '80. Problema a constat însă în faptul că militantismul revoluționar al leninismului romantic nu a însemnat altceva decât o
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
violente și a "xenofobiei" (Shafir: 1989a, 3) care, până la urmă au fost transferate de populație asupra sa, nu asupra altor națiuni sau grupuri etnice, așa cum spera regimul să se întâmple. S-ar putea afirma deci că leninismul romantic s-a "îmburghezit" inconștient, exacerbând fondul "burghez" rezidual din cadrul naționalismului pe care îl profesa pentru a compensa insecuritatea datorată instabilități politice accelerate pe care o experimenta. Gestul i-a fost în cele din urmă fatal. Pe de altă parte, așa cum vom vedea în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe bani buni, vorbesc de liderii de sindicat, s-au transformat din dulăi de maidan în cățeluși de salon, au mârâit ceva la întâlnirea cu președintele, și au promis ceva proteste. Ce s-a întâmplat de fapt? Liderii s-au îmburghezit, au afaceri, au relații cu capitaliștii, au devenit aristocrați după avere și săraci după vorbe. Ceea ce nu s-a spus și ar fi trebuit să se spună este că Traian Băsescu, ca reprezentant al capitalismului dâmbovițean, nu putea lua alte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sentimentele lui față de Rusia. Care vor dura cît va trăi. "Monarhia națională a Germaniei", scria el în 1915, "încearcă să achiziționeze cît mai mulți sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante". Vorbind despre socialismul german, Iorga considera că muncitorul german era îmburghezit; ca "boier" ce era, standardul lui ridicat de viață avea nevoie de truda sclavilor. Așa încît muncitorul german era împotriva "raselor inferioare", de care avea nevoie doar în calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
abia acum, după ce au murit atâția tineri și după ce ni s-a spus că la noi comunismul nu mai este posibil, începem să recondiționăm vechile structuri pe ușa din dos. Noroc că ziariștii disidenți de la România liberă nu s-au îmburghezit după revoluție și nu s-au clintit de la datoria lor. Și noroc cu orașul martir Timișoara în care lumea s-a purificat prin moarte și n-a mai acceptat să înceapă de la capăt ce-a fost. Timișoara a rămas mai
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu alte cuvine, traduce complexitatea personalității, efortul individului de a Înțelege și a-și explicita contextul. „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului”, afirma ritos poeta. Dacă nu-ți mai conservi și cultivi coeficientul de vulnerabilitate, atât cât Îl ai, „dacă te Îmburghezești”, atunci „intră În tine altcineva”, persoana ta se decolorează și se Îmbățoșează. Vulnerabilitatea interioară, exprimată prin curiozitate și uimire, prin dispoziția de a asculta pe ceilalți, chiar dacă viața ți-e bine așezată social și profesional, te apără de ritualism, de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nici în Dumnezeu", ajunge în sfârșit să creadă "în ea", "în el", "în iubire". Cât despre Nadia, care nici nu voia s-audă de "americănisme", ca de pildă Coca-Cola, o "otravă", sau țigările Lucky Strike, aceasta se americanizează și se îmburghezește. Tânăra, care o idolatriza cu toată ființa ei pe Scarlett O'Hara a cărei poză și-o prinsese în pioneze deasupra patului, alături de cea a lui Stalin și o admira pe Rita Hayworth în Gilda, își asumă în cele din
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și numai bine tuturor! O primăvară frumoasă pentru Iolanda! Te îmbrățișez! Aurel Borca, 24 aprilie 1984 Dragul meu, Îți scriu într-o văgăună a nopții, liniștit ca Socrate după ce a adus un elogiu cucutei. De mai multe zile, deconectat, mă îmburghezesc cu tot ce nu-mi iscă obligații. Citesc, mă plimb, ascult muzică tot timpul, îmi permit ultimatum-uri cu T. (dar așa e necesar!), scriu epistole. Plouă și e foarte rece, asta cînd nu ninge și, deci, e și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
capacitatea societății industriale și mai ales post-industriale de a ameliora tocmai condiția acestui „gigant cu picioare de lut”: azi, În Europa occidentală și America de Nord, clasa muncitoare a devenit cu adevărat o middle-class, muncitorimea, o bună parte a ei, s-a „Îmburghezit”, au salarii apreciabile, se bucură de cinci săptămâni de concediu pe an, au dreptul la asigurări sociale, reprezentanță În parlament, au una sau două mașini la scară etc. etc., s-ar zice că burghezia a avut suficientă forță sau abilitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
episcopii puternici și bine plasați. Și-i cu atât mai rău pentru noi. Iar șiiții iau calea exilului... Da, dar la ei se simte mai puțin: ei au câte șase sau opt copii; noi, câte doi sau trei. Ne-am îmburghezit, cu timpul; iar cei bogați din orașe fac mai puțini copii decât sărăcimea de la sate. Este pedeapsa noastră. Creștinii au mai multe pretenții materiale decât prietenii noștri șiiți care pot trăi numai cu ceai și biscuiți. Și apoi, cum cei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se datorește altor fapte. Pe de o parte, Italienii n-au fost în ultimele decenii prea buni soldați (ca să nu spun mai mult), oricâte dovezi individuale de eroism excepțional ar putea fi citate, iar în același timp regimul fascist se „îmburghezise”, boală fatală, precum se știe, pentru orice regim revoluționar. Pe de altă parte, Germanii n-au știut niciodată să facă politică externă, adică politică pe plan continental. Admirabili [305] soldați, organizatori neegalați, patrioți mai presus de orice comparație, n-au
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în Franța, numai burghezii care citesc din an în Paște o carte se lasă impresionați de Academia Franceză. Când zic burghezi îi includ în această categorie și pe muncitorii care încă nu sunt în șomaj și fac totul ca să se îmburghezească, adică se străduiesc să semene cu burghezii. Asta se numește societate de consum. Cine se pricepe la literatură știe foarte bine că scriitorii care fac azi parte din Academia Franceză sunt de fapt niște scriitori de mâna a doua (cu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Collège de France, se face shopping; după lăsarea Întunericului, Încep să palpite cluburile underground. Parisul are reputația, printre altele, de a fi capitala cu cele mai multe cluburi sexuale din lume - lider În eșanjuri amoroase. Iar dacă astăzi boema s-a mai Îmburghezit, nu a fost așa Întotdeauna. A fost odată - pe cînd Parisul trăia În ritmuri bătute de tineri entuziaști și de nașii lor din „CRS=SS”, În frenezii politice, ideologice, În boemă - a fost ca niciodată o mînă de eroi ai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Stalin apăreau deseori uniți dar, de fapt, diferențele ideologice nu dispăruseră niciodată. În disputa lui cu Troțki, Stalin a micșorat importanța rolului muncitorilor în țările capitaliste avansate, (de exemplu, el a postulat că în Statele Unite clasa muncitoare s-a "îmburghezit" devenind aristocrați ai muncii). De asemenea, Stalin s-a contrazis cu Troțki în problema rolului țăranilor, precum în China, unde Troțki dorea o insurecție urbană, dar nu un război de guerilă cu bază în zonele rurale. Cele mai importante contribuții
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]