6,312 matches
-
își vede de treaba lui Care sunt perspectivele României? România are nevoie de oameni care să facă o politică foarte abilă. Noi suntem o insulă de latinitate într-o mare slavă. Suntem rău așezați ca poziție geografică și trebuie să împăcăm capra și varza. Există în România astfel de oameni abili? Sigur că da! Doar l-am avut pe Titulescu, cel care pleda pentru prietenia cu Uniunea Sovietică. Ion Antonescu nu vroia la început să facă alianță cu Germania, dar decât
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
stradă. Eu, fără a mă indigna pe proastele obiceiuri, am pornit spre casă. Acasă am descoperit că fratele mi-a luat din portofel toți banii. Atunci m-am supărat rău pe fratele meu și de atunci nu ne-am mai împăcat. Trăiam singur și-i lăsam la mine numai pe aceia care veneau după sfaturi. Dar din aceștia erau mulți și se întîmpla că n-aveam liniște nici ziua nici noaptea. Uneori oboseam în așa hal că adormeam direct pe podea
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
cu siguranță vom mai prinde ultimul autobuz. Dificultățile psihologice s-au dovedit și mai grave. Am întîmpinat două tipuri de rezistență: a unora dintre cei mai fideli cititori, care nu le vedeau rostul, și a noastră înșine, care nu ne împăcam cu ideea. Va trebui să mai treacă timp spre a ști, mai întîi, dacă am reușit în întreprinderea noastră și, apoi, dacă toată lumea a înțeles ce vrem să facem. Psihologia literaților (iar noi sîntem, aproape fără excepție, literați) nu acceptă
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
pînă la declanșare e lung: Iar de vor păgînii aceia cu oști mai mult și cu putere mai mare decît voi, iar voi întîi să vă plecați lor cu cuvinte bune și blînde. [...] iar de nu vor vrea să se împace cu voi cu acele cuvinte bune, pentru necredința lor, voi să le dați și bani cît veți putea. Iar să nu iubiți răzmerițele și războaiele, nici să vă ducă mintea să vă bateți cu dînșii". Trebuie subliniat cu tărie că
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Astfel se autocaracterizează Karen Armstrong, cu o sintagmă care a devenit repede una de circulație. Ea împacă - într-un provizorat flexibil și încăpător - oscilațiile unui sentiment al divinității nu scutit de surprize și dezamăgiri. în 1965, la vârsta de 17 ani, K.A. devine călugăriță romano-catolică, din nevoia presantă de a-și rezolva îndoielile pe care o
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
scamatorul explorează locurile comune ale privirii în cadrul spectacolului său, eu încerc, în spectacolul meu - și n-aș vrea vreodată să mi se spună că sînt artist, ci că sînt saltinbanc -, să explorez un loc comun similar. De ce? Din cauză că nu sunt împăcat cu slăbiciunile omului, cu locurile lui comune, cu felul lui comun de a citi. Și dacă el doarme cu privirea, eu îl provoc. Dar nu-l provoc cu mîngîieri, ci cu demonstrația inconfortabilă că mai există și alte spații. Așadar
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
aprins...". Pe de altă parte, în ceea ce privește biografia sa, Slavici mărturisește că singurul profesor (de la universitatea din Pesta) pe care îl agreea era evreu, iar la bătrânețe, arestat pentru colaboraționism, e plasat în aceeași celulă cu Saniel Grossman, cu care se împacă excelent (vezi închisorile mele. Scrisori adresate unui prieten din altă lume, scrisă în 1921). Analiza lui Cornel Ungureanu (deși prea entuziastă uneori, ca de exemplu în calificarea lui Slavici drept "neo-jeffersonian" sau în erijarea lui în "Homo aedificator în timpul clasicilor
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
își înghite coada, brâncușianul Apostu este în același timp marele precursor al lui Brâncuși. Pînă și Ion Georgescu și Ionescu-Valbudea îi sunt urmași mai tineri. Patriarh al sculpturii românești contemporane, Ion Irimescu a știut, în- tr-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
dar de acolo a răbufnit că despre alegerile anticipate se va mai vorbi, chiar dacă deocamdată nu mai e cazul. Sînt analiști care consideră că această criză va fi urmată de mari cutremure dinspre Palatul Victoria, deoarece premierul nu se va împăca deloc cu înfrîngerea pe care a suferit-o. Să facem un mic calcul. Își poate permite dl Năstase o ruptură totală cu dl Iliescu, fără a se trezi a doua zi vehement contestat din PSD? Dacă dl Năstase va risca
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
sovietice din România, iar în 1964 a declanșat o campanie populară împotriva vecinului de la Răsărit) și, apoi, a lui Ceaușescu de a exploata sentimentele naționale renăscute (mai ales în 1968, cînd cu intervenția militară din Cehoslovacia) au izbutit să-i împace în bună măsură pe români cu o ideologie de import, respinsă aproape unanim înainte. Comunismul național al lui Ceaușescu n-a mai trezit aceeași ură precum comunismul internaționalist al lui Stalin. Ar trebui, poate, analizat mecanismul psihologic al acestei schimbări
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
mereu rahat, mai cere și acum să i se ofere... "certificat de anticomunist"! Mare-i grădina lui Dumnezeu... Iar individul locuiește, și azi, într-o vilă, dintr-un cartier rezidențial, de lângă un parc mai mare decât Grădina Icoanei. - Cum vă împăcați cu confrații scriitori? - Mă împac excelent cu scriitorii mei frați, confrați și contrafrați. Numai talent să aibă! - Aveți o perioadă anume din cele 24 de ore când scrieți, sau o faceți doar când aveți inspirație? - Scriu dimineața, iar post meridian
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
acum să i se ofere... "certificat de anticomunist"! Mare-i grădina lui Dumnezeu... Iar individul locuiește, și azi, într-o vilă, dintr-un cartier rezidențial, de lângă un parc mai mare decât Grădina Icoanei. - Cum vă împăcați cu confrații scriitori? - Mă împac excelent cu scriitorii mei frați, confrați și contrafrați. Numai talent să aibă! - Aveți o perioadă anume din cele 24 de ore când scrieți, sau o faceți doar când aveți inspirație? - Scriu dimineața, iar post meridian recitesc și corectez. Fiindcă-s
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Mușateștilor, am aflat că suntem neamuri, eu și nea Tudorică, de-ale lui Românu Mușat. Atestat documentar din 1504, ca fiind cioban la Șercaia - Făgăraș. Așa că, ADIO cu gândul de-a fi, pe undeva, os domnesc. Cel mult m-am împăcat cu ideea că, oricând voi putea osebi un os de miel de un ciolan de potaie vagaboandă. - Ați avut o mare împlinire sau o mare decepție ca scriitor? - Cum să nu! Mai întâi, ca bucurie, premiul cel mare al Uniunii
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
unor opțiuni radicale (războiul din Spania și, în general, fascismul tot mai agresiv în diverse spații europene, care îl face să tranșeze, de pildă, între ideologia franchistă și cea a sovietelor staliniste), el va încerca o poziție de natură să împace spiritul său nesupus cu credința într-o lume proiectată, cel puțin în principiu, ca fiind mai dreaptă. Nu va avea intransigența lui Breton, trezit destul de repede la realitate în privința naturii comunismului sovietic, și cu atât mai puțin luciditatea admirabilă a
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
solidarizare cu angajamentele revoluționare ale acestuia. Războiul din Spania nu va face decât să întărească convingerile de luptător pentru libertate ale poetului, iar versurile sale pentru Spania le atestă. "Fără să cadă în poezia de propagandă, el se străduiește să împace scriitorul cu militantul" - spune încă o dată biograful. Aceeași linie dublă, ce disociază angajamentul politic concret de opera poetică fidelă, în esență, propriei libertăți, e urmărită atent și pentru perioada rezistenței antifasciste din anii celui de al doilea război mondial, când
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
către înapoi, sau către înainte? Cum să-nțelegem corect semnalele sufletului, semnele de nerăbdare aici, cruzimile lui de nemuritor, în mintea vie și în trupul copilului, trecător? Citind câteva din poemele Cristinei, aduse la redacție de prieteni care nu se împacă deloc cu răpirea ei dintre vii, căci nu-i lipsea nimic, spun aceștia, avea totul, avea iubire, avea talent, era frumoasă, și veselă și sfâșiată de o inspirată tristețe, citindu-i poemele mi-a venit în minte muzica, cvartetul Moartea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
mai puțin atent la ce se întâmplă, cu autorul: "Un stil, o poezie, o idee. Fără limite, fără forțări, fără lamentații. Doar un cerc fantast rostogolindu-se împreună cu mine. Dacă nu-l vedeți, probabil e un defect de contemplație." Fiți împăcat, vă asigur că l-am văzut. (Paul Stoica)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
aceea din anii ’30, nu însă în valoare intelectuală. - Dacă spun despre dumneavoastră că sunteți un personaj care s-a „fofilat" ca să facă față greutăților cu care s-a confruntat, greșesc? - Aveți dreptate, am încercat să mă strecor, cu conștiința împăcată de a fi ocolit ispita și repetatele „chemări" să activez pentru regim. M-am „fofilat" recurgînd la diferite subterfugii: cîte o mică recenzie, cîte un mic eseu, cîte un articol, dar rar, întrucît conștiința nu mă lăsa să mă angajez
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
mereu parte integrantă, ca de altfel întreaga zonă balcanică. Generația mea a fost întotdeauna conștientă că suntem europeni, că trebuie să ne comportăm ca atare, să facem cinste omenirii și culturilor care se dezvoltă în acest spațiu geografic. - Cum vă împăcați cu vremurile actuale? - La vîrsta mea nu pot spune că nu mă împac fiindcă „am ieșit din circulație", nu mai pot să activez și să mă manifest; privesc totuși cu mare curiozitate și interes (uneori chiar cu pasiune) tot ce
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
întotdeauna conștientă că suntem europeni, că trebuie să ne comportăm ca atare, să facem cinste omenirii și culturilor care se dezvoltă în acest spațiu geografic. - Cum vă împăcați cu vremurile actuale? - La vîrsta mea nu pot spune că nu mă împac fiindcă „am ieșit din circulație", nu mai pot să activez și să mă manifest; privesc totuși cu mare curiozitate și interes (uneori chiar cu pasiune) tot ce se întîmplă în jur. Suntem însă amenințați de războaie, de revoluții, de terorism
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
se contopesc într-o construcție viguroasă și eterică în aceeași măsură, este acum maestrul Ion Irimescu. Patriarh al sculpturii românești contemporane, așa cum încercam să-l descriu cu un alt prilej, Ion Irimescu a știut, într-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
tata:" Nil admirari nisi Lucian Blaga"; atunci, Blaga a scos și el stiloul și a adăugat: "Accept." Venea foarte des Vladimir Streinu și aveau lungi discuții care deveneau la un moment dat foarte crâncene. Uneori, interveneam și eu, dorind să împac lucrurile. Țin minte că, prin 1946 a venit Camil Petrescu. Mai întâi s-a mirat:" O, ce casă aveți!" Era cu un aparat auditiv mare, cum erau pe atunci și, cum el trecuse deja "pe linie" ( cum se spunea) și
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
studiilor românești despre tinerețea legionară a lui Eliade și Cioran. Lavastine, ți se pregătește ceva! Într-adevăr, dna Petreu vine acum cu observații foarte amănunțite și precise despre carte, unele compromițătopare, altele doar alarmante. Cu un singur lucru nu ne împăcăm din studiul întreprins de dna Petreu: cu introducerea intitulată Nota de plată. Autoarea studiului este cea mai bine situată dintre istoricii actuali ai ideilor de la noi ca să știe că "nota de plată" nu e atît de încărcată pe cît pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
de a urma "soluția cantacuzină", deci a unei angajări fățișe de partea austriacă. Consecvent, Brâncoveanu va reacționa la fel și spre sfârșitul domniei, când Dimitrie Cantemir trece de partea rușilor: "...au făcut multe meșteșuguri Costandin-vodă, mai vârtos cu bani au împăcat pe turci ca să nu meargă la ei, văzând pe moscali că au întrat în Țara Moldovei, nădăjduind în oarece chip izbândă creștinilor. Însă el nu vrea să meargă nici spre o parte, nici spre alta, ca să nu i se întâmple
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
scaunul său și nici într-un chip n-au putut până s-au făgăduit că va mai adaoge haraciul, care au și făcut, că l-au mai înmărit de cum au fost cu 240 de pungi și cu aceasta s-au împăcat și l-au primit de s-au împreunat." Se pune întrebarea firească dacă această politică mai slujea "folosului de obște" sau nu. Dar ce anume voia să apere "clasa politică" prin această maleabilitate extremă care ducea compromisul până, sau chiar
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]