4,772 matches
-
conflict cu mediul în care evoluează. Pentru mine scrisul, si asta include poezia, este un efort, încă unul, de a cunoaște și implicit, de a ma armoniza cu creația lui Dumnezeu. Cunosterea în profunzime sau dincolo de aparențele lucrurilor, duce la împăcare cu ele, deci la armonie. Debutul - Cine sunt mentorii tăi, cei care te-au ajutat să iți descoperi talentul și te-au încurajat să scrii? - Cu ani în urmă, când eram în România, am vizitat cenaclul “Semenicul”, care se adună
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_prin_cunoasterea_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_slavomir_almajan.html [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
omul care să facă concesii pe această linie, el era sincer în aceste aprecieri. Cele mai valoroase poezii oglindesc dragostea ei, ca un adevărat jurnal poetic de dragoste, cuprinzând toată gamă de sentimente: bucurii, supărări, momente pasionale, revolte, temeri, mărturisiri, împăcări” Versurile ei parcă stabilesc o complicitate cu cititorii. Au valoarea sincerității și a unei gratii de necontestat: De câte ori am tresărit La fiece mișcare, Crezând că poate vei veni O, dulce alinare. De câte ori am plâns Văzând că noaptea vine Și lampă
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422187485.html [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
glas./ Eu plutesc în muzica din mine,/ Și privesc,/ Și privesc/ Și mă-nalț,/ Și mă-nalț/ Și nu mai știu ...” (“Ceva”) „Flacăra deveni rotundă” În poemele Victoriției Duțu, nostalgia pământului se împletește cu mesajele cerului. Versurile ei vorbesc despre împăcare, despre miracolul dragostei pure, despre armonie. Peisajul interior face posibil ca ideea și sentimentul să prindă forme. Poeta iubește tot ce a fost creat de mâna lui Dumnezeu și se ancorează permanent în credință, ca în poemul „Culori”. „Mă-nvârt
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
circumspecte, a cerificatelor de revoluționar, își află înțelesul în următoarea pildă: „Lupul a văzut cum păstorii mâncau o oaie, s-a apropiat și a zis: Dacă aș fi făcut eu așa ceva, câtă gălăgie ați fi făcut!»”. Semnalul de liniște și împăcare în ce privește ciclonul de invective iubucnit împotriva maestrului Alexandru Arșinel, cu privire la apartenența sau neapartenența sa la calitatea de revoluționar vine de la un lucru absolut clar: maestrul nu poate fi considerat revoluționar, decât dacă aceasta nu include și atributul onoarei! „Caracterul”, spune
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442223308.html [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Pe lângă
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Biserica
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
exponate sunt costumele populare vechi de mai bine de 100 de ani și ouăle încondeiate, bucovinești. În fiecare dintre ele au pus suflet. Fiecăruia îi știu istoria și rostul. Am vorbit despre condiția colecționarului, despre viață și despre vârste. Despre împăcarea cu sine și bucuria fiecărei clipe care ți-a fost dată. Petrecându-ne zilele de documentare împreună cu ei, printre românii din Graz, în studiourile Televiziunii ORF, în direct, la Radio Helsinki, sau la un Bal al Mărțișorului, excelent organizat, am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-drum-si-inca-ceva/ [Corola-blog/BlogPost/93092_a_94384]
-
acest context, numesc Sine această esență de ființă numită, în general, Suflet. Și iată cum, prin acest exordiu, am ajuns și la întrebarea de referință, anume ce înțeleg eu prin fericire... În primul rând, înțeleg să schimb termenul cu sintagma împăcare de Sine. Dat fiind faptul că fericirea este asociată cu o stare de beatitudine, de entuziasm, nu consider că este cel mai potrivit cuvânt care să descrie starea artistului care desăvârșește un proiect artistic. Momentele în care scriu, de pildă
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446534412.html [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
de pildă, indiferent că este vorba de versuri sau proză, sunt momente de întâlnire a mea cu mine însumi, o interesantă stare de nesingurătate; desăvârșirea unor astfel de momente, prin publicarea cărții respective, îmi dă o stare de plinătate sufletească, împăcarea că s-a desăvârșit un drum început, prin pașii firești: sentiment, gând, cuvânt scris, carte; când câte un cititor îmi vorbește despre câte ceva din ce am mai scris, când îmi spune că lectura i-a indus stări în care el
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446534412.html [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
însuși se întâlnea cu el însuși, simt satisfacția celui care a reușit să nu fie inutil. Cum aș putea numi, într-un cuvânt, aceste stări?... Fericire este un termen impropriu acestor sentimente cumulate, de-asta prefer să numesc „fericirea” artistului, împăcare cu Sinele. G.A.B. : Într-un interviu pe care l-am ascultat recent la un post de radio, spuneai că, asemenea poetului care de regulă ajunge prea târziu, ai ajuns prea târziu, în urma problemelor sociale, politice de aici, de
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446534412.html [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
în eterna-mi agonie. Trimite-mi toamnă dezgolirii noastre Că pe o evadare dintr-un crud sistem Curând am să te uit și-n plină toamnă Durere-ți sunt când tu îmi ești blestem. Trimite-mi toamnă că pe-o împăcare Capitulând durerilor din noi Suntem mult prea nevolnici în iubire Însă suntem fantastici la război. Suntem înfrânți și fiecare pierdem Ce-am investit o viață, într-o zi. ............................................ Trimite-mi toamnă disperării noastre Când încă știi unde mă poți găsi
TRIMITE-MI TOAMNA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Trimite_mi_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/340630_a_341959]
-
Dumnezeu pentru înălțarea noastră sufletească. - Ambiția e bună, încăpățânarea dăunează. - Dumnezeu oferă veșnicia tuturor oamenilor. Depinde de noi să alegem starea fericită a comuniunii cu Dumnezeu, sau cea nefericită a îndepărtării de Dumnezeu. - Pocăința este un stadiu intermediar spre bucuria împăcării cu Dumnezu. - Dragostea curată se naște din rugăciune. - Cand încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim. - Toate războaiele din lume au motivații economice. - Dumnezeu iubește dreptatea dar de o sută de ori mai mult, pacea! Referință Bibliografica: Exerciții de meditație
EXERCITII DE MEDITATIE (12) de ION UNTARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Exercitii_de_meditatie_12_ion_untaru_1351915981.html [Corola-blog/BlogPost/342468_a_343797]
-
Lui, dezbrăcatul, arde în frig, Tăcerile mele sunt așa mărunte Și nu e nevoie să mi le strig... N-o să le spun niciodată-ajunge! De-acum și până la capătul zării, Rana din fluierul Lui dacă plânge Îmi picură-n suflet rășina-mpăcării. El nu ne-a fost, Crăișorul bolund, Nici nu-i cunosc suferința de-aproape, Dar știu că îmi place în ea să m-ascund, Cum se ascunde lumina sub pleoape. Aveți prea destule durerile voastre De tot ce v-apasă
PRIETENII MEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1422555815.html [Corola-blog/BlogPost/369399_a_370728]
-
și își imagina o lume grozavă,mai mare I mai interesantă decât a ei..” A fost plăcut cât a durat”.Fără să-și dea seama,plângea,însă nu erau lacrimi de tristețe ,ci de fericire sau mai bine spus de împăcare și pace sufletească,sentimente pe care nu o mai încercaseră demult. Mangindu-si obrazul lasă lacrimile sărate să-i ajungă în suflet,deoarece voia să păstreze amintirea plăcută a acelor vremuri. -Dar ce cauți aici?întreba grădinarul scotandu-si mănușile cu
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
Parcurs-am fără grabă introvertiri trecute, Le-am îngropat pe țărmul ce se îneacă-n ape. Ce blând ne este chipul cu zâmbete tăcute! Ce multă e lumina, când îngerii-s aproape! Părinte, mulțumire! Plimbările cu Domnul Sunt oaze de-mpăcare pentru tăceri aprinse. Zăresc din nou feeria și mă răpune somnul: De mâine, alte drumuri ne vor privi, deschise. Referință Bibliografică: Spovedanie / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2293, Anul VII, 11 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491898048.html [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
din celula a treia. “Poc! Poc poc! Poc poc poc!” Astfel încât zidurile umede, groase și întunecate, destinate catacombelor morții, deveneau dintr-o dată vectori de lumină. Deveneau dintr-o dată cele mai propice medii de propagare a dragostei, a bunei înțelegeri, a împăcării între călăul - căzut și el victimă - și victima lui de care râsese și-și bătuse joc cândva, crezând copilărește că lumea este la picioarele lui. Ce mesaje transmiteau zidurile acelea ca niște umbre? Probabil “Ce mai faci, Ioane?”, sau “Vasile
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Poc_poc_poc_sau_ce_mai_faci_ioane_ioan_ciobota_1330669550.html [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
postura vitală în care trebuie să te fixezi în asemenea momente ale existenței - toate aceste întâmplări desenează peisajul spiritual de care ne apropie Eugen Dorcescu. Fiindcă Bătrânul evocă inevitabilul destinului uman, iar persoana sa trezește teamă, de vreme ce își însușește cu împăcare, cu melacolie ceea ce a decis Providența. Totul se dovedește o rătăcire în așteptarea plecării, plecare ce este, în ea însăși, o replică la golul ce-l invadează pe Bătrân: fiindcă frumusețea nu mai ajunge la sufletul lui... Din fericire, moartea
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
se scurseseră? O văzu împachetând ceva. Îi simți prezența și își ridică privirile spre el. Avea ochii scăldați în lacrimi ce probabil le reținea cu greu și cearcăne adânci care aminteau de noaptea nedormită. Totuși, pe fața ei se citea împăcarea. - Am făcut un pachet cu o mică gustare. Om îmbuca ceva pedrum, că acum e prea devreme să dejunăm, o auzi Șerban zicând cu o voce pe care nu o prea cunoștea. Vorbele astea simple îl bucurară, se apropie de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
în ea se pecetluiește unitatea de credință încununând Liturghia Cuvântului. Ea susține creșterea permanentă a creștinilor în Iisus Hristos, în Trupul Său tainic - Biserica - în comuniunea iubirii cu Iisus Hristos și între ei, Euharistia fiind prin aceasta un sacrament al împăcării, al iubirii și a unității profunde a oamenilor în Iisus Hristos, a mântuirii în El și prin El, așa după cum am mai spus în acest studiu. Unitatea creștină trebuie să se răsfrângă asupra lumii întregi, pentru ca să se pregătească în acest
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_temeinicia_stelian_gombos_1389599539.html [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
să medieze și să prevină orice conflict latent care ar apărea între aceștia, că poate să le dea sfaturi, îndemnuri și chiar porunci care să păstreze unitatea de gândire și acțiune, că în același părinte duhovnicesc își găsesc ei înșiși împăcarea, mulțumirea și împlinirea de sine, manifestându-se plenar ca persoane și păstrând în același timp unitatea familiei în duhul lui Iisus Hristos. La fel de important este ca părinții să fie conștientizați și îndrumați de către preot asupra modului de creștere duhovnicească a
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nu e cale mai ușoară Să răzbești când este greu, Decât cea a rugăciunii Te aude Dumnezeu! Fapta bună duce drumul, Pașii siguri spre lumină, Iar din traista suferinței Ai mai lepădat o vină! Mirul împăcării sfinte, Vindecă și rana grea, Doar să ai credință mare Și curaj să lupți cu ea! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Doar o cale... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223, Anul VII, 31 ianuarie 2017
DOAR O CALE… de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1485890053.html [Corola-blog/BlogPost/371787_a_373116]
-
Vom adormi sub înaltul, vechiul salcâm, la simbolistul Bacovia, iubiții vor adormi înstrăinați prin cimitire, în timp ce toamna va plânge peste ei, ca în Să ne iubim. Jalea erotică este absolută și poetul nu găsește în sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
în 1919 cu premiul Goncourt, se termină cu ultimul volum Timpul regăsit apărut postum în 1927. În aceeași categorie pot fi introduși scriitori că irlandezul James Joyce, romanciera britanică Virginia Woolf, germanul Thomas Mann după desprinderea să de naționalism și împăcarea cu fratele său Erich, romancier și el, austriacul Robert von Musil al carui Om fără calități publicat parțial în 1930 și 1933 ( Conta¬minarea nu va apărea decât în 1934 după moartea sa) scoate în evidență, dincolo de evocarea plină de
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
călătorie inițiatică, euharistică, tămăduitor-eliberatoare (catharsică în fond) către Hristosul emblematic izvorâtor de lumină pură (lumină din lumină), de spirit jertfelnic și justițiar. Personajul-cheie de cinstire cu devoțiune și închinare ritualică este Ștefan cel Mare care: „La Putna în pridvor, spre împăcare/ Lucrare sfântă-n fiecare clipă ctitorește”. Poetul ieșean construiește și o coloană sonoră, în care slovele sunt curate, luminate de gând cucernic și de „sfântă armonie” clasicistă.” (Academician Mihai CIMPOI) „Emilian Marcu este unul dintre poeții și marii prozatori ieșeni
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
vreme îmi dă ghes, Când voi pleca, în pumni voi ține, Ce pentru cer eu am cules, Va arde-n focul judecății, Tot ce am strâns în fire, eu, Când lutu-și caută întregirea, Suflarea, vrea la Dumnezeu. De-aceea caut împăcarea Cu Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt, Căci "mâinele" nu-mi aparține Și efemer sunt pe pământ, Mă cheamă doruri depărtate, Dar mă opresc și meditez, Mai e puțin din viața asta Și anii-aș vrea să îi stopez, Să nu adun
ÎNCĂ MAI ESTE LOC LA CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476342129.html [Corola-blog/BlogPost/384341_a_385670]