38,737 matches
-
întors la București, cineva ne-a dus, pe mine și pe sora mea, la Piata Română, unde oamenii improvizaseră un imens sanctuar. Mi-aduc aminte imaginea lumânărilor care ardeau, topite unele în altele, ca niște mici făclii. Rudele celor morți împărțeau mici pomeni. Eram copil și nu înțelegeam foarte bine ce e moartea. Coliva era pentru mine un desert mai special pe care-l primeam în ocazii pe care adulții le numeau triste. La Piata Română, o femeie al carei copil
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
bine “decât se așteptase”. Regizorul radia vizibil. Andrei Gheorghe zâmbea (pl)acid. Adrian Cioroianu era încă nervos pe A.G. Vlad Craioveanu făcea în continuare figură simpatică. Mi-a placut atitudinea lui pe toată durata campaniei: dintr-o bucată, fără exagerări. Împărțit între platane și ștefane, n-a dat cu rest. Da, îmi place Eliade, mi-a placut și susținerea ta. Abia după emisiune am gasit site-ul tău și parcă aș lasă un comentariu...nu știu cum se “lasă” astea...anyway...cred că
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
cu textul “ni se mai spune și La Mitocanu”, ca să-și aducă lumea aminte de unde a pornit invazia prostului gust. Acum vreo șapte sau opt ani, când am stat prima dată în Vama, locul părea un teritoriu al toleranței. Textiliștii împărțeau scandic-ul sau whisky-ul cu nudiștii, genurile muzicale se completau armonic, iar cortul și gazdă erau tot atâtea opțiuni de a-ți petrece o noapte în compania altei hippioate ingenue. Invazia manelelor și a merturilor a declanșat o reacție hiper-alergica
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
Dragoș Bucurenci Am fost mereu gelos pe oamenii care au cunoscut-o mai îndelung decât mine. Din moștenirea greco-armaneasca, Irina învățase și profesa o aritmetică a dragostei care nu lasă pe nimeni nebăgat în seamă, împărțind fiecăruia după sufletul lui și după gândul ei mai mereu bun. Pentru că nu puteam fi gelos în prezența ei, am învățat să-i iubesc, la rândul meu, pe cei care i-au fost dragi. Irina m-a chemat la ea
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
Dragoș Bucurenci Nu pentru că nu înghit o invectiva din partea cuiva că Vadim. Nici pentru că n-aș avea ce să-i răspund unuia cu trecutul său. Nu morală soioasa a lui Vadim mă împiedica să împart un platou de televiziune cu el. Fățărnicia lui, patriotismul lui calp, sfântă și falsă lui indignare, sistemul lui de valori cu parfum de iconițe și macrameuri, morgă, aerul și tresele lui de de acuzator public, toate astea îmi provoacă doar
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Slăbuț. Sunt și eu de părere că parcă prea mult vorbim în ultima vreme de “Pleșu și Liiceanu”. Nu vreau să îi discreditez; i-am citit, îi citesc în continuare, iar admirația față de domnul Pleșu e dublată de faptul că împărțim aceeași formație. Că și dumneata, mai nou (sper, ceva mai durabil). Și totuși, am convingerea că aceasta situatie (inflația mediatică) e neplăcută în primul rând pentru domniile lor. Dar ce faci domnia ta este pur si simplu o davada de nesimțire
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
aici e un fel de frecție la piciorul/lingură/limba de lemn de sub scalpul lui DB! Omul se regenerează de fiecare dată, din propriile mincarimi, de care se lasă cuprins cînd mai găsește vreun nefericit cu care poate să-și împartă nevolnicele-i irationamente(vezi Umbres, omul cu scrisoarea aia flambata către Pleșu).Îmi amintesc de prima ediție a emisiunii “Între bine și rău”, unde, după ce a trecut destul de relaxat peste plecarea din studio a unui fost deținut politic(supărat că
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
plăcut, mi-a fost agreabilă așa cum pot fi agreabile unele cărți nu neapărat fundamentale, canonice etc., care, nu rareori, devin ilizibile azi. Edgar Reichmann e autorul unei proze ce semănă mult cu cea a lui Isaac Bashevis Singer, cu care împarte aceeași spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
diferența intervenind doar la un nivel periferic, acela care privește calitățile adăugate și excedentare funcției. însă dincolo de aceste principii și de filosofia sa generală, zestrea are - de fapt, avea - și un puternic caracter regulator. Ea stabilea atribuțiile în familie și împărțea rolurile majore. Bărbatul aducea bunurile funciare și imobiliare, uneltele și accesoriile aferente, în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
o bucătăreasă prea înzestrată și micuța Nissy ajunsese direct să se teamă de mese, din pricina zîmbetului încîntat pe care trebuia să-l afișeze pe față. John Poe simțea nevoia să audă întruna mulțumiri și laude pentru binefacerile pe care le împărțea. După o masă copioasă cu carne de capră, își împingea scaunul în spate și pornea să țeasă proiecte de viitor. Cele cîteva animale din țarcul împrejmuit cu un gard de aproape doi metri, țepuit cu sîrmă ghimpată, nu constituiau decît
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
alte puhoaie care au trecut granița fraudulos cât și la cum sunt românii priviți în Occident. Toate personajele sunt pitorești și reprezentative ( în ceea ce privește modul în care a fost înțeleasă și aplicată democrația la noi). Vreischte, care are mereu ceva de împărțit cu polițiștii englezi (probabil în amintirea relațiilor afectuoase cu milițienii români) și cu balamucul, vorbește anapoda, se isterizează, creează din proprie inițiativă situații absurde (absurde în acest context dar reale pe vremea comunismului mioritic, cum ar fi interogatoriile de la miliție
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
care voi primi ceea ce le voi cere./ Eu mă duc să beau vin din cupa sentimentelor/ pe care o voi strivi cu buzele mele.// Tu ești femeia/ du-te acasă și scrie versuri,/ mănîncă-le pe ele,/ bea din ele vinul,/ împarte pîinea,/ și-n apa lor astîmpără-ți setea.// Tu ești femeia,/ du-te acasă și mănîncă poeme!// Noi bărbații,/ mergem să mîncăm mîncare ca oamenii!" (Poemul) în același mediu al osmozei dintre masculin și feminin, apare imaginea elocventă a poemului care
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
pentru filmul său "Ovidius". Nu obține nimic și pleacă de la cocktail plin de înalte sentimente față de președinte. Romanul Apa din cizme (2000) este povestea unei vedete rock din România (sînt multe asemănări ale personajului cu liderul trupei Iris). Iustin se împarte între un război conjugal și o luptă surdă cu vîrsta. Are o amantă care îl înnebunește: o fetișcană de care-l despart vreo douăzeci de ani. Ea are o trupă hip-hop. Apar alte războaie istovitoare: conflictul amoros se reduce de
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
Teodorescu Am citit de curînd cartea fostului premier Radu Vasile, Cursă pe contrasens. Pentru amatorii de răfuieli politice memoriile dlui Vasile sînt, probabil, o desfătare. Autorul nu iartă nimic și pe nimeni dintre cei cu care a avut ceva de împărțit pe vremea cînd a fost prim-ministru. Necruțător este Radu Vasile și cu majoritatea foștilor săi colegi de partid de la PNȚCD. Cum autorul nu e la vîrsta memoriilor și nu s-a retras din politică, graba de a scrie și
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
Mihai Ursachi este o poezie de relief constant, analiza cronologică a volumelor nu duce la descoperiri spectaculoase. Nu există schimbări majore de la un volum la altul, după cum nu există nici fluctuații de valoare. Setul poeziilor memorabile e în mod egal împărțit între toate, alcătuind un fel de podiș de mare altitudine în care cunoscătorii se vor întîlni cu începătorii în plăcerea lecturii, în satisfacția exercițiului de arheologie livresca, în degustarea în tihna a unei poezii de un farmec cu totul special
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să ne dea cheia universului. Sigur că n-am reușit încă. Dar faptul că ceva este imposibil nu ne împiedică să încercăm. De ce să nu întreprindem o aventură imposibilă
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
nu e doar acela de a colecționa cărți, de a și le apropria, ci și de a împărtăși cărți, de a spune: trebuie să citești asta, nu-mi ești prieten dacă n-o să-ți placă și ție această carte. Î.: Împărțiți lumea în bibliomanie și bibliofilie? R.: Cred că da. Bibliomania, așa cum o arată cuvântul, este un impuls aproape bolnăvicios în care ceea ce contează este obiectul și faptul de a-l poseda. Dar nu prin lectura în sine. Cred că bibliofilul
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
și compromis. O schimbare începe să se întrevadă o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori par ei înșiși lipsiți de inițiativă. Compromisul e de fapt împărțit la doi, pentru că cei care scriu despre cultură fac ei înșiși o dublă greșeală: scriu despre prieteni pe de-o parte, deci intră în jocul compromisului, iar pe de altă parte par să accepte cu seninătate ideea că domeniul cultural
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
prieteni și de longevitatea relației cu ei. Am prieteni de la grădiniță, iar prietenia durează și în zilele noastre. Ei fac parte din familia mea. Nu știu dacă pot să dau o definiție deșteaptă. - Nu deșteaptă neapărat, normală... - Să știi să împarți cu cineva și bucuriile, și necazurile, fără să le explici, fără să explici nevoia de celălalt. Asta presupune să știi să dai, să știi să primești, dar să știi să faci și compromisuri. Din toleranță și iubire, din sentimentul firesc
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Paști slujită pe plajă de Teodosie al steagurilor, cum îi spun mai nou constănțenii - după numele fîșiei de nisip unde s-a dat în spectacol inventivul popă. Ba de Sfînta Maria s-au găsit niște pesediști ai lui Dumnezeu să împartă cîteva zeci de mii de iconițe cu chipul Maicii Domnului pe față și cu sigla partidului pe dos. Auzind de această binefacere de partid, starețul mănăstirii Nicula, unde a avut loc împărțeala, s-a pronunțat că a spurcat PSD-ul
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
n-a mai căutat plăcerea în brațele tîrfelor, care nu se arătau scîrbite de fața lui sau mai degrabă i-o suportau pentru bani. S-a dus la Mainz. La Mainz l-a regăsit pe Errard Nepotul, cu care-a împărțit o cameră încălzită. Era o cameră mare, destul ca să-și țină în ea plăcile, lacurile, cufărul, șevaletul, penele de porumbel, băile de acizi. Peste un an, în 1640, o revede. E începutul după-amiezii. E singură, într-o rochie albastru cu
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
articulat din punct de vedere literar) sînt evidente și ele exclud din demonstrație o serie de popoare aparținînd , de facto, acestui spațiu de civilizație europeană. Pentru că, explică Milan Kundera, � (ce se întinde de la Atlantic pînă la Urali) a fost întotdeauna împărțită în două jumătăți care au evoluat separat: una legată de Roma și de biserica catolică, iar cealaltă dependentă de Bizanț și de biserica ortodoxă. După 1945, granița dintre cele două Europe s-a deplasat cu cîteva sute de kilometri spre
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
automat. În privința umbrelelor, pot spune că le prefer pe cele care se deschid automat, iar nu pe cele care se închid automat; chiar dacă nu am făcut cercetări asupra motivelor psihologice care determină asemenea preferințe. Bănuiesc, totuși, că oamenii pot fi împărțiți în două mari categorii: cei care preferă ca umbrela să se deschidă automat și cei care preferă ca, dimpotrivă, să se închidă automat. Nu cunosc nici o umbrelă care să se deschidă și să se închidă automat, pentru a satiface cerințele
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
și retro: "vorbește despre abnegația vînătorilor simpli/ despre impedimentele vînatului pe vreme de viscol/ vorbește despre braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul de pîndă// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ în timp ce oaspetele maestrul de vînătoare/ vizitează căminul de bătrîni/ împarte mere aspirine și sfaturi/ iar suferinzilor de podagră/ le dă lecții de vals vienez" (Vizita maestrului de vînătoare). Dar "timpul n-are răbdare", înaintînd către noi cu ajutorul corespondențelor unui baroc pluriepocal, menit a sugera derizoriul unui prezent prezumțios sub pojghița
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
calitativ/ sunt azi:// aristocrați cu blazon de tinichea aurită/ burți solemne miliardari cu degete boante// în numele democrației plastografiate savant/ sponsorizează silicoane sfințesc terenuri de golf/ și ctitoresc biserici dar cred/ numai în virtuțile jeep-urilor ultimul model/ poporului bolnav îi împart gratuit diplome/ de sănătate și lecții de răbdare patriotică// sunt dirijorii unui nou viitor/ încremenit în proiect// nu există niciunde armă nici măcar una biologică/ în stare să extermine/ cuirasații păduchi căzuți din barba lui marx" (Diriguitorii unui nou viitor). Jocul
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]