79 matches
-
în picioare Strugurii! Rîzînd și chiotind, si de parfumuri îmbătați, multi osteniți peste măsură cad: 745 Sînt înecați în vin mulți tineri și fecioare; cei ce se află-n preajma Pe piei de tigri îi așază sau ale Pardosului cel împestrițat ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la viață se trezesc, sau îi îngroapă în reci Grote căinîndu-se. Însă în Linurile Vinului nu cîntă Omeneștii Struguri, nu dansează, Ci urlă și se zbat într-un noian de suferință, în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai târziu. Perspectiva prea comună asupra existenței, mediocritatea inteligenței artistice, gustul pentru senzaționalul ieftin, respectarea unei rețete, stereotipia, automatismele narative și expresive, la care se adaugă fie folosirea cam aproximativă a limbii, fie întrebuințarea unui limbaj uneori prețios, cosmopolit și împestrițat cu barbarisme fac din proza lui C. o operă-kitsch. Agrementându-și istorisirile cu spații și trasee de vis, cu palate sau hoteluri de lux, cu interioare fabuloase, populate de personaje eclatante prin bogăție sau frumusețe, care consumă lucrurile cele mai fine
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
urî, poimîne te uită. Cine te-ntreabă ce simți tu, tu care ți-ai pus inima în zâmbetul lor diafan și viața ta în privirile lor. O nebun ce sunt!... Aplaudă ei artea, nu aplaudă ei numai zdrențele strălucite și împestrițate, numai spoiala albă și roșie, numai lumina orbitoare a lampelor? Asta aplaudă ei, asta li-ntărîtă simțirile, asta duce favoarea într-o vijelie sălbatecă, într-o turbare sălbatecă. Și daca unul din noi, prin gloria sa, prin favoarea sa, ajunge în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
băuturii”. În comparație cu dorința oligarhă, care părea oarecum „cerebrală”, dorința democrată este de-a dreptul ventrală, de unde și polifonia ventrilocă a înfățișării sale multiple: „cred că acest bărbat este divers și plin de cele mai multe feluri de a fi, e frumos și împestrițat, întocmai acelei cetăți”. Îndepărtarea de unitate este aici extremă, în măsura în care democrația, sub principiul libertății și al egalității, este o imagine a multiplicității, cum se exprimă Socrate, „de bazar”. Omul democratic, spre deosebire de cel oligarhic care era doar dedublat, este pur și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și 1822 ia în râs anumite jargoane (jargonul administrativ împestrițat cu termeni rusești, exprimarea înțesată de vocabule neogrecești). Ca autor dramatic, I. nu-și uită preocupările lingvistice. În „farsa filologică” Babilonia românească (1860), el atacă, într-o șarjă groasă, limbajul împestrițat de grecisme și slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în dramaturgia românească de inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei (1850) încearcă să
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
Cine iese-n locul meu?/ Azi o naștem pe Alcest, / testimonium ludus est / En, ten, tin, / o ce joc sublim!”. Ciclul - pus pe muzică de Cornel Țăranu - valorifică folclorul și limba țiganilor, ca și pasionalitatea lor specifică. Limbajul argotic și împestrițat cu idiotisme țigănești, caracterul ritualic, incantatoriu al versurilor fac din acest volum cea mai pitorească și exotică scriere a lui B. În Unicorn în oglindă (1975), critica a văzut o etapă în care poetul renunță la pitoresc și la muzicalitate
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
într-o măsură, pe V. Alecsandri. S-a jucat cu mult succes, la București, în 1845, piesa O bună educație, care persiflează ridicolul provenind din imitația de suprafață a Apusului. Dacă sunt luate în derâdere ifosele boierimii și limbajul ei împestrițat cu franțuzisme, nici apucăturile ilare ale burgheziei nu sunt trecute cu vederea. În fond, B. este un antibonjurist, un conservator, iritat și amuzat deopotrivă de metehnele prezentului, dar cu o vagă, dacă nu inexistentă, idee de progres. SCRIERI: O bună
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
și plutea, ca un nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
beton. Vreme de o săptămână vărul purtase peste ochiul drept un bandaj cu care se fălea, ferindu-se să-și arate prea pe de-a dreptul mândria. Maică-sa, de câte ori Îi oblojea pleoapele umflate, vinete și albul ochiului roșu și Împestrițat de schijele fierbinți de pucioasă, nu uita, după ce curăța locul rănit cu ceai de mușețel și după ce-l ungea cu niște vaselină subțire și galbenă stoarsă dintr-un tubuleț, să-i ardă marelui mutilat de război câte o palmă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mulțumit de mine. Am ajuns la un iaz care orăcăia. Mai precis, nu orăcăia iazul, ci zeci de broaște micuțe. Scoteau din apă doar capetele și se holbau la mine cu ochii lor bulbucați. Pe deasupra iazului zburau fluturi albi și împestrițați și roiuri întregi de muște. M-am așezat în iarbă, ca să-mi trag puțin răsuflarea. Pe nesimțite, am ațipit. Deodată însă mi-a zburat somnul, căci am auzit în spatele meu un geamăt ușor. Inima îmi bătea ca un ciocan, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
lumină argintată pe cerul care i se părea lui George, așa cum stătea sub felinarele galbene, extrem de îndepărtat de pământ. Dincolo de podul de fier, silueta uzinei de gaz se decupa în clarul de lună. Felinarele aruncau o lumină verzui-lividă peste cheiul împestrițat cu smocuri de iarbă izbucnite printre pietre. În acest loc, orașul Ennistone era cufundat în somn. Nici o lumină nu licărea dincolo de canal sau dincolo de vegetația, zdrențuită, mărăcinoasă, gunoioasă, care nu putea fi numită câmp și care separa canalul de case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu alte cuvinte degeaba te zbați, totul e pregătit, marcat, înregistrat cu mult înainte de nașterea ta. Vrea să-i zică ceva: Hai spune< Dar ea îl sărută răvășită și nu le mai arde de conversație. Curând se pierd în întunericul împestrițat cu melancolie al parcului de castani. Când se întorc ea se întristează motivat: iar se despart. Intră în curte abătută, lui îi pare și mai rău însă n-o arată. Niciodată nu o va arăta! În ziua următoare s-a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
sus, cînd iar (ăși) jos, Ș’oriunde priviri multe a desfăta fierbinte Și inimă și suflet găsesc mai cu prisos. CÎnd o cîmpie plină de iarbă mi s-arată, Pe care ostenește vederea alergînd, Ș’a căria văzută de flori Împestrițată Se’ntunecă cu noaptea pe caru-i ’naintînd.” Odată cu căderea nopții, glasul nehotărît pînă acum, sedus de un peisaj euforic, intră și el În „negru mîhnirii”. Echilibrul precar: zi-noapte corespunde unui armistițiu interior fragil: acela dintre plăcere și suferință, dintre nădejde
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește. Verde și Împestrițat. Coastele-i sînt Învălite De vii, de semănături, De țarine felurite, De crînguri și de păduri. Munții mai În depărtare Se văd ca tulbure nor; Vara le e la picioare Și iarna pe fruntea lor. Iată, dup-a mea părere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă foarte frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că nu poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii de o factură savantă, cu luciri de email, care nu izbutise să pară personale, Mateiu Caragiale caută înfrigurat strămoșii pe care sîngele său împestrițat îi scotea din felurite epoci. [...] Craii sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin cît privește pe Pașadia și Pantazi. (Jurnalul) relevă un om de un snobism încîntător, de-un temperament mahmur, neliniștit, fantastic, în sfîrșit, o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mică din lemn de trandafir cu arabescuri subțiri din plăcuță de aur, ici și colo cu câte un vârf de piatră scumpă, din cele care cad la șlefuit, și începură să așeze gemele alese de domnitor exprimând în dialectul lor împestrițat cu cuvinte turcești și grecești, admirația pentru bunul gust al înălțimii sale serenissimul bei al valahilor, Constantin cel Mare. Vodă zâmbea ironic. Se gândea la ceea ce simte neica Mihai. — Îngăduie-mi, taică, îndrăzni Ștefan, arătând cu un gest al bărbiei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sinuoase precum inelele unui șarpe gigantic. Panoramele se succed și sunt admirabile în varietatea lor. Uităm pericolele coborârii pentru a ne arunca privirile pe versantele de deal încoronate de codri, împodobite de vii, de grădini de agrement, de vile capricioase, împestrițate, vopsite în culori vii; privirile se îndreaptă spre mănăstiri bogate, ale căror forme elegante se desenează albe pe cerul albastru. În fundul văii se află o pajiște străbătută de Bahlui, pârâiaș ce se varsă în Prut la zece leghe de aici
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
s-o mulțumesc cu tauri din lut ars... Astfel apare acel kouros sau kolossos, statuetă de piatră și de bronz care, în Grecia arhaică, n-avea nimic colosal. Aceste figurine slujeau drept substitute umane în riturile expiatorii 10. Statuile grecești împestrițate ca la circ, încărcate de ornamente, aur și pietre prețioase, sunt persoane vii. Ele nu-s făcute ca să fie privite cel mai adesea sunt ascunse, iar descoperirea lor presupune un act ritual -, ci ca să ne privească și să ne păzească
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să se zbată și să dea din picioare. Fisk veni prin spatele ei și Îi puse cătușele. Lynn scuipă și-l nimeri pe Exley drept În față. Fisk o scoase pe hol, luptîndu-se cu ea. Exley Își șterse fața - roșie, Împestrițată. — Nu eram prea sigur. Credeam că e doar derutată. Jack Îi Înmînă revista Whisper. — Știam mai bine decît tine ce o să spună. Căpitane, trebuie să citești ce-ia aici. Înfricoșător: fața aia și ochii ăia te băgau În sperieți. Exley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o altă curbă în viteză. —Ah, Dumnezeule, scuze! spuse ea, frânând periculos. Doar că mi se pare atât de plictisitor să conduc încet. A lăsat-o mai moale, într-o viteză mai acceptabilă. În timp ce treceam pe lângă un lan de grâu împestrițat cu maci roșii, Julie m-a întrebat: —Nu-mi vine să cred că n-am pus problema încă, dar ce zici de inelul meu de logodnă? Îl flutură în lumina soarelui. Piatra era atât de mare încât își putea susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
diferențieze categoric de restul provinciilor românești? Răspunsul meu este că astăzi nu a mai rămas aproape nimic concret dintr-o asemenea moștenire, cu excepția unui noian de amintiri, de regrete și de nostalgii fără acoperire, ca și a vechilor peisaje urbane, Împestrițate astăzi de o populație atât de indiferentă și de străină În raport cu mediul pe care Îl traversează. Această colosală operă de distrugere nu a fost desăvârșită, desigur, nici de naționalismul secolului al XIX-lea, nici măcar de politica de „românizare” și de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și plutea, ca un nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
așteptat zadarnic favorurile pe care i le promisese Curcanul în schimb. Păsările au găsit-o ascunsă în pădure, despuiată, aproape moartă de frig. Cuprinse de milă, i-au dat fiecare cîte o pană. De aceea Rîndunica-de-noapte are astăzi un penaj împestrițat (Boccara, 1966, p. 97). Este cert că Rîndunica-de-noapte are un penaj nuanțat cu cenușiu, roșcat, maro și negru. Tonalitatea lui întunecată și puțin vizibilă se confundă cu nuanțele terenului sau ale copacului pe care stau ghemuite aceste păsări. Mitul urmează
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
modul lui de viață. Aș fi putut oare să mă adresez unui Cartier General al Armatei sau Ministerului Apărării Naționale? De bună seamă că „nu vor ști nimic“. Îmi terminasem vinul și focul se prefăcuse într-un morman de cenușă, împestrițat ici, colo, cu licăriri rubinii. Am oftat adânc, gândindu-mă la toți anii irosiți în care eu și James am fi putut să fim prieteni, și nu numai veri care se simțeau stingheriți și stângaci unul în fața celuilalt, aproape ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]