58 matches
-
fi arătați, ca niște animale în cușcă, și se vor sătura de dreptate nu cei setoși de sânge, nu cei setoși de răzbunare, ci cei flămânzi de dreptate. Și se va face dreptate. Mascarada apărătorilor de democrație ce ucid si împilează în numele corectitudinii, a valorilor democrației, a societății ”libere” nu mai are multe zile de trăit. Istoria de azi a omenirii va fi aruncată la gunoi, istoricii se vor umple de rușine, cine a distrus, va fi distrus. Rămâneți în viață
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dânsul. Femeia însă, mai târziu, îi spune că n-a bănuit nimic și că a fost foarte surprinsă când el i-a mărturisit iubirea. Prin aceasta, ea înlătură orice suspiciune asupra cochetăriilor, manejelor și provocărilor ei de mai înainte. Te împilă toată lumea, și nu decretezi infamia universală și iremediabilă a omenirii. A fost cu tine puțin mai indiferentă ea, și universul întreg devine "un episod trist, care tulbură liniștea neantului". Amorul, ca și soarele, e un singur moment la zenit: în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Da. Mă bucur că a putut să fie scris, deși este ultrapornografic. Faptul că generației ei (care este și a fiului meu) le arde de experimente-limită legate de libertatea de exprimare este un semn sănătos că nici un „taliban” nu ne împilează. Senior’s common room este o poezie specific oxoniană. Locul la care au acces doar profesorii. Un templu de relaxare și conversație academică, dotat cu ceaiuri, cafele, prăjituri, cu ziare, cu reviste culturale, cu șemineu și armchairuri stil victorian, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
simbolul unei mari pasiuni. Au existat, Încredințează poetul, momente dramatice de ezitare („jalnică stînjenire”) Între două sentimente: „Ori a fi prietin și să mă trag de Zulnia, Ori să-i descopăr amoriul ce cu-atîta tiranie M-au cuprins și mă-mpilează...” Însă Ikanok decide să prefacă sfînta legătură Într-o pasiune strașnică și, În amintirea acestei prefaceri, sapă pe copaci celebrele slove: „Că amoriul cel mai strașnic din prieteșug răsare.” În foarte cunoscuta Jaloba mea, Conachi pare a spune că o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
kilograme; lumea stătea la coadă să te vadă, nu le venea să creadă că te-ai născut din carnea mea. Cuvintele acestea, amintindu-și-le, i-au dat întotdeauna fiori, adierea unei presimțiri, entuziasmându-l. Copil fiind, ori de câte ori se simțea împilat de gânduri, se apropia de maică-sa în orice loc ar fi fost și i se ghemuia la piept ca un câine ciomăgit. Simțea nevoia să-i vorbească și Catarinella îl înțelegea, se oprea din curățenie sau săpat, îi ciufulea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
drept și bun, iar în viața sa în parte credincios adevărat". În fine iată ce spune necrologistul despre Ștefan pe când se afla țara în zile de pace: "Departe de curtea lui toată minciuna, zavistia legată, pizma ferecată, înșelăciumea izgonită, strâmbătatea împilată de tot: dreptatea împărățea pe scaun; și nu ea lui, ci el era supusul ei și șerbitoriu! De apuca armele, de ea se sfătuia; de judeca, pe dânsa o asculta; de cinstea, ei-i urma și toate le făcea ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
monedă aur, n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de moșie la data de mai sus și în condițiile arătate. Unii vânduseră sau făcuseră danie mai dinainte, alții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să le dai cu tifla și să le tai oricând macaroana, fiindcă ei cică gândesc, admit bătaia de joc de dragul unor principii idioate, despică firul de păr în patru și găsesc o scuză chiar și pentru cel care-i împilează, pe când dacă-i faci lui nea Gheorghe, sau lui nea Vasile o asemenea glumă, s-ar putea să te pomenești cu laba la ochi. Nu li s-a dat nimic și profesorii noștri au pățit exact ca în bancul cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai lipsiți decât tine, ai lovit săraci, ai rușinat pe cineva cu ocări, ai calomniat, ai spus minciuni, ai stricat casele altora, ai jurat strâmb, ai mutat hotarele moștenite de la părinți (Prov. 22, 28), ai tăbărât pe averile orfanilor, ai împilat pe văduve, ai preferat plăcerea de aici în locul bunătăților făgăduite, primește-ți răsplata acestor fapte! Ceea ce seamănă fiecare, aceea și culege (Gal. 6, 8). Iar dacă ai făcut fapte bune, primește răsplăți înmulțite și pentru acelea! Că Tu vei răsplăti
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
caracter atât de radical ca acela care a guvernat organizarea fundamentală introdusă prin Regulamentul Organic. Până atunci, puterile erau amestecate, nici o ramură de serviciu nu era organizată, nu exista nici o garanție contra abuzurilor și a ticăloșiilor de toate felurile care împilau poporul. Regulamentul mai spune el a împărțit puterile, a reglementat intervenția guvernului și i-a opus controlul unei adunări elective; a creat ramuri de serviciu absente în dreptul public; într-un cuvânt, a consacrat principiile de ordine și legalitate ale țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și căinându-i pe săracii greci care n-au voie să bată clopotele nici de Paște, povestind despre pirații arabi care prind creștini și-i vând ca robi, despre jugul greu al pașalelor și vizirilor care nu mai contenesc să împileze, despre cei din devșirmé - copiii de creștini vânduți sau prinși de mici, turciți și crescuți ca niște câini în școlile de ieniceri, care se dușmănesc și se taie între ei fără milă. Printre flăcările lumânărilor îmi privegheam mortul și mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
amorului duios, demonică prăsilă! Eu am plecat purtând în piept durerea-mi toată scrisă, Precum al primăverei vânt duce-n văzduh o filă; Dar noaptea când am adormit, atunci durerea-mi toată Se ghemuește-n inima-mi, o arde ș-o împilă; Părea din somn că m-am trezit și te-am văzut pe patu-mi, Boțind cerșaful meu cel alb cu mâna ta gentilă; Abia al hainei tale gaz de umăru-ți se ține Și sânii tăi s-au liberat de-a hainei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Acest Zeu Unic, ne spune eroul, este creatorul, dragostea și fericirea. Prin urmare, face excursii prin popor pentru a propovădui pacea, adevărul și egalitatea. Desființează pedepsele, micșorează birurile și puterea preoților lui Amun, pe care-i consideră niște șarlatani care Împilează țara. Drept urmare, imperiul se prăbușește, Egiptul fiind aproape gata de-a fi complet distrus de dușmani. Aliaților săi, faraonul le trimite poezii În loc de soldați. Așa că-n cele din urmă preoții pun la cale o lovitură de stat pașnică, și cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca fiii Bisericii să nu fie conduși de alți fii devotați ai aceleiași Biserici, căci dacă un principe nu este decît un slujitor al lui Cristos, însărcinat să facă bine credincioșilor, el pierde această calitate în momentul în care îl împilează pe Cristos însuși. Or, principi sau supuși, dragii mei fii, apropiați-vă cu puritate de această preasfîntă carte a Evangheliei; jurămintele reciproce pe care le depuneți astăzi să fie spre veșnica amintire a legilor fundamentale și de neschimbat ale regatelor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
extrăgînd dintr-o materie atît de mare, confuză și influențată de istoricii partinici. Iată cum Martin Scot (in Cronico ad an. 1075) povestește această întîmplare: "El nu s-a temut (vorbește despre împăratul Henric), în măsura în care a depins de el, să împileze și să aducă ofense unicii și preaiubitei Mirese a Domnului, prin concubinari, adică prin eretici, prin vinderea simoniacă a slujbelor spirituale ale Bisericii și a darurilor Sfîntului Spirit, prin contracte contrare credinței universale. Acestea și alte lucruri au fost văzute
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a încetat să denunțe „pretinsele drepturi ale omului”. încă din scrierile sale din tinerețe, Marx stigmatizează această filosofie care atribuie în mod fictiv aceleași drepturi tuturor indivizilor când, de fapt, ea disimulează exploatarea cu care modul de producție capitalist îi împilează pe muncitori. Deosebirea, curând specificată, între „libertățile formale” proprii „republicilor parlamentare” și „libertăților reale” generate de edificarea socialismului este astfel menită unui viitor strălucit evidențiind alergia pe care o vor manifesta mai târziu partidele comuniste față de „democrațiile burgheze”. Marx și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
uită prea ușor că doctrina națională a românilor bucovineni își are rădăcinile în naționalismul revoluționarilor de la 1848, care, așa cum era formulat în publicația Bucovina, pretindea dreptul românilor de a fi ceea ce sînt, „adică un popor care nu voiește a împila, dar care nu vrea ca alții să-l împileze și nu cere decît ceea ce recunoaște și celorlalte nații, adică: să i se respecte driturile și naționalitatea sa, precum și el le respectă pre aceste la alții“. Așa ajung să fie taxați
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
își are rădăcinile în naționalismul revoluționarilor de la 1848, care, așa cum era formulat în publicația Bucovina, pretindea dreptul românilor de a fi ceea ce sînt, „adică un popor care nu voiește a împila, dar care nu vrea ca alții să-l împileze și nu cere decît ceea ce recunoaște și celorlalte nații, adică: să i se respecte driturile și naționalitatea sa, precum și el le respectă pre aceste la alții“. Așa ajung să fie taxați drept naționaliști cei care, moldoveni sau nu, susțin, cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
voinici pe care a condus-o vreme de apropape 20 de ani, trecând ca vântul din Țara Românească în Transilvania și tot așa din Transilvania în Țara Românească, ca să-i prade pe ciocoi și să-i ajute pe cei necăjiți, împilați de îmbogățiții de peste noapte și de administrația de stat coruptă de atunci, ca din mai toate vremurile, de altfel. Se spune că ar fi luat parte cu ceata lui la revolta țăranilor din 1907, fiind arestat și întemnițat în anul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și nu i se părea a fi ceva rău în asta, dar ar fi vrut ca fiul să fie altfel: mai bărbat, mai înfipt, nu un mototol sub papucul nevestii. Dar, da, fata avea dreptul și chiar datoria să își "împileze" soțul pentru că așa este o familie fericită. Subiectul egalității de gen este punctul nodal al ideologiei feministe, dar el este tratat de obicei foarte unilateral - bărbații sunt cei care și-au impus cultura, care este una prin excelență a violenței
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
groapa altuia cade singur în ea.” $nominativ$$, „Hai să mergem fiecare pe la casa cui ne are.” (I. Creangă, p. 38) șgenitivț, „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.” (T. Arghezi, I, p. 35) șdativțș, „Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu, I, p. 115) șacuzativț sau intră ca nume predicativ în realizarea funcției de predicat: El a rămas cel ce era în vremea studenției. În desfășurarea relației de dependență, unele pronume relative pot ocupa numai poziția de determinant (cine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pitic.” (M. Eminescu) „Danțul, muzica, pădurea / Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu) 3. marcă a funcției sintactice de complement direct (realizată și propozițional), aparținând genului personal (și concomitent morfem de acuzativ al pronumelui relativ): „Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) 4. modalizator; printr-o schimbare în plan semantic, prepoziția pe rămâne în sistemul sintactic al limbii nu ca element de relație, ci dezvoltând (în structura prepoziției compuse pe la) o funcție semantic-sintactică, de relativizare (a coordonatelor temporale sau spațiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simplu sau compus: „La sfinți-n zugrăveală amurgu-ngenunchea.” (I. Pillat) „Potop, cad stele albe de cristal Și ninge-n noaptea plină de păcate;” G. Bacovia) „Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) • expresii verbale: „De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceapă a lăuda.” (M. Eminescu) „Îmi vine să râd fără sens Și-i frig și burează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în rândurile următoare că tipărirea romanului „Geniul pustiu” este o impietate față de Eminescu și o mistificare a publicului.” (G. Ibrăileanu) • pronume relative (întrebuințate și adjectival): „Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) „Stau ca-ntre sălcii, noaptea, călătorul, / Și nu știu cine-i binefăcătorul.” (T. Arghezi) „În zadar mai cauți în ce-ai vrea să crezi.” (L. Blaga) • adverbe relative: „Acolo, bob de nisip în nisipul dintre pământ și cer, am simțit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu acea simțire democratică care încă, la acea epocă, nu erea înțeleasă în România. Rosetti vrea să reformeze administrația, de aceea cere desființarea vechilor zapcii și numirea în locul lor a subprefecților titrați. Rosetti se ridică împotriva proprietarilor și arendașilor cari împilează pe țărani. El trimite prefecților o circulară în care le cere să ia măsuri urgente ca țăranii să fie dijmuiți la vreme și să se puie capăt șicanelor care toate au de scop despoierea țăranului. Rosetti propune alegerea magistraților și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]