445 matches
-
legalității și ale bunului simț, dl. Dudu Ionescu se comportă incoerent nu cu sine (declarațiile din chiar ziua preluării funcției actuale au fost pe deplin lămuritoare!), ci cu linia pe care Justiția română pare, în sfârșit, daca nu decisă, măcar împinsă s-o adopte.
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
și dezvoltării ei) Biroul de descoperit de către noi, în cadrul Biroului Economiilor naționale din criza Mondială Viitorologie de la București afirmă de Viitorologie de la București, superior a anilor 2008-2012, în care au fost următoarele lucruri. din toate punctele de vedere celor mai împinse (în cazul tuturor Economiile Această Criză mondială, a cărei performante Sisteme economice naționale avem de a face cu o sinteză declanșare a fost una predictibilă, (cu capitaliste de azi, anul Domnului 2010, și între Criza Economică mondială și mult timp
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
Vasile Dem. Zamfirescu în anii ‘90 păstrează imaginea unui domn zvelt, tuns scurt, cu o ținută dreaptă bătînd spre rigiditate cazonă, și cu o politețe de principiu ce nu îngăduia apropieri familiare. Pășea hieratic, cu umerii largi și cu ceafa împinsă vertical în prelungirea apofizelor cervicale. Avea o vigoare țeapănă, iar cînd inainta pe culoarele facultății, simțeai că sportul îi era un modus vivendi. Era amabil și deopotrivă reținut, sub apăsarea unei crispări tenace care îl împiedica să fie patetic. Cu
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
studenți. Dacă evaluăm situația reală, dacă observăm ce se întâmplă cu majoritatea absolvenților, ajungem la concluzia că sunt prea mulți. Un paradox ce descrie, mai bine decât oricare altul, starea de înapoiere a țării: cu peste jumătate din populație rămasă (împinsă) în mediul rural, vom ajunge Occidentul la kalendele grecești! Cele vreo cincisprezece mii de sate și comune ale României abia dacă absorb vreo șaptezeci-optzeci de mii de oameni cu diplome, în timp ce facultățile au ajuns să livreze anual între două și
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
cu năduf pe ceafa asudată, abia se mișcau sub greutatea armelor, iar din transpirația lor inutilă stupiditatea unor șefi de la București și-a inchipuit că dă o lovitură de imagine! O lovitură de imagine a dat doar generalul Toma Zaharia. Împins, nu fără skepsis, în față de tot, generalul a arătat o lipsă de profesionalism incredibilă. Exprimându-se ca un automat - se zvonește, în mediile politice, că oricum va fi schimbat cât de curând, în virtutea faptului că soția sa ar fi implicată
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
culori era atât de mare per bucată, încât și în ziua de azi sunt oameni care-și privesc fularul, întrebându-se”ce ma-sa de culoare e asta,nici nu știam că există”. Aceleași gazde pregătiseră o cină tip tavă împinsă, formată din tartine cât moneda de 3 lei,unse cu unt și trei boabe de icre roșii,niște prăjituri uscate și limonada.Limonada proaspătă,dulce,aromata,numai bună pentru acei oameni care lașaseră căldură căminului de fier pentru a se
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
nu are stofă, că nu are chemare. Aşa a crezut şi Graţiela: era o oarecare tradiţie pentru viaţă la ea în familie şi a fost împinsă pe panta asta, dar nu avea pic de talent în materie. Sistemul nu--l împiedică însă pe tînărul avocat să urce treaptă cu treaptă, măi gîfîind, măi ajutat şi împins de la
Copilăria de roman a Grațielei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18443_a_19768]
-
de mult contează. Iată și raza de soare care m-a convins să spun aceasta: «Cum ar fi/ dacă m-aș reclădi/ dintr-un puzzle complicat/ și-apoi, m-aș regăsi/ în jumătăți de versuri?/ Mi-ai fi cealaltă jumătate?»” Împinsă neașteptat de brutal în caruselul unor situații și trăiri cumplite, scriitoarea și-a convertit stările sufletești în poezie, devenită leac al supraviețuirii, stimulându-i efortul de a înțelege sensurile de nepătruns ale existenței noastre, pendulând între zvârcolire neputincioasă și cugetare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
Moscova va fi, practic, încercuită, s-au relaxat, iar dialogul de la Soci, dintre președinții Putin și Bush, a lăsat să se întrevadă că multe din reacțiile vecinilor răsăriteni ai organizației țin, psihologic explicabil, de un imens orgoliu remanent. Rusia este împinsă (convinsă) treptat spre o colaborare cu NATO pentru a asigura stabilitatea lumii actuale. Primul semn dat de ea, deschiderea culoarelor aeriene și terestre spre Afganistan, este semnificativ. Convingerea Rusiei nu se poate însă realiza decât cu menajamente, prin implicarea ei
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
mâine te vei gândi la asta. Așadar: tu te lupți cu cavalerul Morman Mort. Am făcut o pauză foarte natural prelungită pentru a mai deschide două sticluțe. A tras un gât din a ei, cu capul pe spate și pieptul împins strategic înainte. — Morman Mort e o foarte tulburătoare parabolă pe care am găsit-o eu în folclorul caucazian, la ceceni și la oseți, și care completează psihologia și psihanaliza occidentală... dar degeaba cauți, nu vei găsi nimic pe internet. Legendele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
peri în urechile proprii, suportă-i. Pe viață cu lustre gri sub pictura plafonului cu Daedalus: acest film care n-a fost păzit, conservat, vulnerabil, gata să se rupă ca ploaia curgînd pe pana înmuiată-n cerneală, marginea sunetului ușor împinsă ca viața ta, rătăcind prin oglinda cafenelii, a corzilor, ca oasele bărbatului bătrîn pe cearceaful alb, mat, dar albastru, dar scînteind la încheieturi ca un evantai amerizînd: Zborul are loc curînd. Curînd. Curînd în noapte. Și aștepți în pat, între
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
în ceață, ele pot fi cu siguranță cunoscute, deslușite, enigmele lui explicate. Sau, dacă adevărurile trecutului nu vor fi întotdeuna dezvăluite, la un moment dat se va vedea că ele nu mai sunt necesare. Adevărurile viitorului rămân o nebuloasă permanentă, împinsă mereu în față, ca bolovanul lui Sisif. Într-un mod paradoxal, sunt optimist în ceea ce privește trecutul și pesimist în ceea ce privește viitorul. Prezentul mă obligă la realism. Astfel că în orice clipă trăiesc un amestec extrem de interesant de pesimism, optimism și realism, într-
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
faptul că, În marea lor majoritate, persoanele care ajung să desfășoare activități cu caracter sexual la nivel profesional, au avut parte de un climat familial neadecvat, marcat de nevoi materiale, vicii, nivel moral și educativ deficitar, violență verbală și fizică, Împinsă uneori până la cote paroxistice. Toți acești factori se repercutează negativ asupra potențialului de adaptare socială a individului astfel format, asupra Încrederii sale În propria persoană și, implicit, asupra orizontului aspirațional În sfera evoluției profesionale. Atunci când acestor „ingrediente” li se adaugă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
curăț pipa. Să știi că ai făcut pe cineva extrem de fericit, am spus. Rosemary adoră nenorocirile. — Martin, iubitule... zise Antonia. Rosti cuvintele tărăgănat, cu un glas care ascundea tandrețe și reproș. Stătea la un pas de mine, cu burta puțin împinsă înainte, cu un șold mai în față decât celălalt, cu tot trupul puțin contorsionat, în stilul bine cunoscut și atât de drag mie. O bluză albă din mătase, mult decoltată, îi punea în evidență gâtul lung. Părul strâns cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
la iveală. — A fost îngrozitor, Alan. Nu-mi mai trecuse niciodată prin cap așa ceva. Nu m-am mai gândit până acum la grămadă ca la o chestie sexuală. Mă refer la toți bărbații aceia îmbrățișați, strânși laolaltă. Și apoi mingea împinsă înăuntru... ca o... ca o... Bull nu reușise să spună cuvântul, dar Alan își dăduse seama la ce se gândea. În orice caz, odată intrată în grămadă, mingea a căzut fix la picioarele mele. Mi-am proptit gheata ca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din tren și să nu mă urmărești în acest du-te-vino al meu între bar și telefon este numai pentru că mă numesc „eu“, și e singurul lucru pe care îl știi despre mine; dar e suficient ca tu să te simți împins să investești o parte din tine însuți în acest eu necunoscut Autorul nu are nici o intenție să vorbească despre sine însuși și a hotărât să numească „eu“ personajul, aproape pentru a-l sustrage vederii, pentru a nu trebui să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
călătorie de neuitat, În ciuda lipsei de spațiu, Încărcați pînă la refuz cum erau cu tot ce avea să le trebuiască pe insule, cu o mare liniștită, cum era de obicei la acele latitudini, și În absența aproape totală a vîntului, Împinși mai mult de un curent suav care venea dinspre coastele peruviene. Același curent Îi devie cu cîteva grade spre sud, Îndepărtîndu-i de direcția prevăzută, dar, la jumătatea celei de-a doua săptămîni, străjerul zări pămînt și În fața lor Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
corect. Iar dacă el era așa, nici nu se mai punea întrebarea dacă oamenii Serviciului erau asemenea lui! Iar acum, tocmai cînd era în pragul unei noi "afaceri", Mihai Mihail făcea politichie. De parcă i-ar fi ghicit gîndul, directorul Serviciului împinse ușurel către el hîrtia, acum vedea că era ceva ca un anunț, o proclamație tipărită, destul de neglijent, cerneala se întinsese. "Ia și citește, domnule Bîlbîie, și te rog să-mi prezinți un raport amănunțit. Nu mă interesează toate fleacurile legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
jumătate de duzină de sticle și cînd a ajuns la o ladă a simțit că e în pragul unei lumi întunecate, străfulgerate din cînd în cînd de luminile palide ale unei realități și mai palide. Se simțea în același timp împins și atras de întunecimea care îl înconjura părîndu-i-se că întrevede contururi și căi atrăgătoare. Nu trebuia să mai facă nimic. Asta i se părea a fi marele cîștig și ademenirea era puternică avea totul fără a da nimic. Că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unul dintre volumele din cea de‑a treia Încăpere), că fiecare sală conținea o singură literă din Enciclopedie. Aceea era a treia. Într‑adevăr, În cea de‑a patra Încăpere toate volumele aveau pe ele Însemnul literei „D“. Dintr‑odată, Împinsă parcă de un presentiment, am Început să alerg. Îmi auzeam pașii cum răsunau În ecouri difuze ce se pierdeau În bezna adâncă. Tulburată și abia trăgându‑mi sufletul, am dat de litera „M“ și, cu bună știință, am căutat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Flint au început să nu mai mănânce seara. Să bea bere light. În fiecare orășel nou, îl puteai suprinde pe câte unul din ei stând din profil în fața unei oglinzi, privindu-și abdomenul cu umerii trași în spate și curul împins înafară. În fiecare oraș ai fi putut jura că fiecare avea altă valiză. Pentru rochiile simandicoase, pentru rochiile de seară. Aveau și ambalaje speciale ca să nu li se șifoneze hainele. Aveau genți cu pantofi și cutii cu peruci. Câte-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a dat duhul încercând să-l convingă că de ceea ce-i prezentau avea nevoie. Luana intuia cam ce aștepta omulețul grăsuț și chel care, la un moment dat, adoptase o poziție de superioritate specifică membrilor familiei regale britanice, cu bărbia împinsă înainte și mâinile aduse la spate. Pe măsură ce imaginile curgeau, palma urca spre încheietura mâinii prinse, ajungând la cot, semn clar că Veber se simțea frustat, înșelat în așteptări și făcea eforturi să-și ascundă nervozitatea. După reacțiile non-verbale pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
continuă sentențios: Orice explicație este de prisos. Pe urmă el amuți, își stinse țigara, o răsuci în scrumieră, își încrucișă brațele peste piept și, încet, licărul din privirea lui se stinse, deveni un albastru mat, opac, buza de jos țuguiată, împinsă înainte, parcă pecetluia o tăcere impusă, șuvițele blonzii, dese, învălmășite ca niște semne de întrebare deasupra creștetului, formau o coamă asemănătoare cu cea a leului. Femeia auzi cum pendula din hol măsoară invariabil trecerea secundelor, știa că nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
continuă sentențios: Orice explicație este de prisos. Pe urmă el amuți, își stinse țigara, o răsuci în scrumieră, își încrucișă brațele peste piept și, încet, licărul din privirea lui se stinse, deveni un albastru mat, opac, buza de jos țuguiată, împinsă înainte, parcă pecetluia o tăcere impusă, șuvițele blonzii, dese, învălmășite ca niște semne de întrebare deasupra creștetului, formau o coamă asemănătoare cu cea a leului. Femeia auzi cum pendula din hol măsoară invariabil trecerea secundelor, știa că nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu o lovitură brutală. Simțeam că nu mai puteam suporta lovituri și m-am lăsat păgubașă. După peste trei ore de hurducături pe un drum de țară am trecut o barieră de cale ferată și nu peste mult timp eram împinse din căruță spre peronul unei gări al cărei nume n-am apucat să îl citesc, pentru că deîndată a trebuit să ne cățărăm pe scara înaltă a unui vagon a cărei ușă s-a închis greoi și s-a zăvorât în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]