818 matches
-
tăcerea lui, despre lumea din memoria unui actor, a unui teatru, a unui interval, a noastră. Sîntem, din toate punctele de vedere, în spatele iluziilor, într-o realitate ciudată, alcătuită din fragmente de iluzii, de texte, de personaje, ce par, așa împrăștiate și abandonate, terne, moarte, devitalizate. Minute în șir, mi-a plăcut teribil momentul acesta de așteptare prelungită, pare că nu se întîmplă nimic. Ni se dă timp să ne obișnuim cu scena goală, cu imaginile de după plecarea spectatorilor, să ne
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
de strugure, ce parfumară cu aroma lor sărutul delicat al fetei. O luă cu o mână de după gât și cu cealaltă o prinse de mijloc. Își împreună apoi mâinile, prinzând-o ca într-o menghină, culegând cu nesaț savoarea vinului împrăștiată în frăgezimea guriței sale dulci, iar cu limba îi desfăcu buzele și îi invadă gura cu o precizie de expert. Făcând o mutare a mâinilor, începu să-i atingă sânul pe care îl frământă fin și insistent prin materialul rochiței
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
absolut necesară: „Dacă aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam. Și nu numai pentru neam, ci și ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăștiați.” (Ioan 11, 51-52). Verdictul fusese deci dat: Iisus din Nazaret trebuia să fie ucis. Și aceasta în numele unui dublu comandament: unul perceput și exprimat clar, acela de a evita conflictul cu ocupantul roman și a păstra legea lui Moise, altul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
enofilă, cititorul nu-i reține alt merit. Orice istorie, indiferent că e „istoria literară a prăjiturii“ sau „istoria medicală a șnapsului“, cere o perspectivă care să decurgă dintr-o ipoteză inspirată. Cînd ipoteza lipsește, diversitatea materialului rămîne în întinderea ei împrăștiată, fără un focar în stare a-i da sens. Volumul e ca o frunză căreia îi lipsesc nervurile în stare a-i ține turgescența, de aceea frunza se fărîmițează în secțiuni care nu comunică între ele. Cititorul simte nevoia unui
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
meu. L.V.R.: Ce înseamnă pentru exportul limbii și culturii române instituția lectoratelor de limbă română? O.U.: Cele 46 de lectorate pe care România le are deschise în lume înseamnă tot atâția specialiști în predarea limbii române ca limbă străină, împrăștiați ca misionarii prin lume pentru a face, practic, dreptate limbii române. Eu tot spun de câțiva ani că în Institutul Limbii Române suntem o familie, adunată în jurul exportului excelenței academice românești. L.V.R.: Lectoratul de la Granada unde s-ar situa în
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
inelul palpat a apărut într-un sertar din balcon! Mama se impacientase prea tare când dispăruse inelul. Devenise suspicioasă, mai ales că Rony insinua că mama nu-și amintește unde l-a pus -din alte motive-, adică poeta e cam împrăștiată, nu se poate „aduna”, cica, e „aeriană”! Se apropia ora plecării lui Rony. Înainte cu o seară, tatăl ei îi interzise să plece cu Rony la Ierusalim, acolo unde era bunica lui Rony. Avusese un gând. ”Să mă aibă” - cu
CLEPTOMANUL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381603_a_382932]
-
-i boiată. Căci boiaua de ardei, paprika, ușor prăjită alături de carne, ceapă și ardei, e cea care dă gustul authentic. Varza à la Cluj este o mâncare tradițional românească, specifică zonei Ardealului. Unii cunosc această rețetă sub denumirea de "sarmale împrăștiate" sau "varză în straturi la cuptor", dar indiferent cum o numiți, este o mâncare extrem de delicioasă, ce ocupă un loc de cinste în orice carte de bucate! Îmi pare rău pentru cei care țineți post dacă vă fac poftă! Îmi
Hanul Dacilor [Corola-blog/BlogPost/96965_a_98257]
-
vor fi toate zilele până la Sfântul Dumitru. Ziua de Sfântul Dumitru, vine cu obiceiul ciobanilor de a verifica cum s-au culcat oile. Dacă se constată că acestea stau îngrămădite, înseamnă că iarna va fi grea, iar dacă ele stau împrăștiate, înseamnă că iarna va fi ușoară. În această zi, se spune că nu e bine să se lucreze, pentru că acela care va încălca acest dat, se va îmbolnăvi. Astfel, dacă se coase în această zi este pericol de trăznet, de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
bani mulți aici. Pe unul din pereți, pe o mică porțiune, puteau lasă să se vadă zidul, așa cum este pe partea exterioară, crăpat de șubrezit ce este, se poartă asta, sau într-un colț o bucată din zid surpata și împrăștiata pe jos. Ar fi fost o legatura intrinseca între exterior și interior. Principiul cauzalității nu se aplică aici pentru că în aceleași condiții, aceleași cauze produc efecte diferite. Mai mult, este vorba despre o autonomie a acestui spațiu, al personalului administrativ
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
admire, În oglinda fumurie a lacului, Și transparente picături de diamante, Așterne pe covorul câmpului. A așteptat, tăcută o vară-ntreagă, Ascunsă în dantela unui nor, Ca, în sfârșit să poată să culeagă, Rodu-mbătător al viilor. Cu pletele în vânt împrăștiate, Desculță, clipocind pe stradă... Pășind în urma verii ce-a plecat... Toamna, a ieșit la promenadă! VIAȚĂ DE POETĂ Înconjurată sunt, de muze, Metaforele-mi sunt "căminul", Versurile-mi sunt "amanții", Poezia mi-e "destinul". Pentru unii, sunt o "pană", Pentru
PARTITURI DE TIMP de ADA SEGAL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378211_a_379540]
-
din perspectiva civică: adolescenții impostori de astăzi vor fi adulții impostori de mîine! De aici motivația publicării acestor rînduri adresate nu numai literaților, ci, îndrăznesc a scrie, si elitei actuale prea blazate, după modesta-mi părere, și - îndeajuns intru ineficientă - împrăștiate, divizate. în ceea ce mă privește, am trăit peste trei decenii sub comunism și am pretenția că știu ce spun: frică generalizată din epoca acoperea, parcă, mai bine aspectele care acum par a se generaliză. Nu este doar impresia mea, căci
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
povestiri, pe care, citind-o, am descoperit, după mulți ani, că era foarte interesantă și curat scrisă, deși semăna cu Un om necăjit a lui Sadoveanu. Am lăsat-o însă acolo, nu aveam obiceiul de a păstra, eram oricum foarte împrăștiată. Acum îmi pare rău, dar nu cred că mai există pe undeva. Mai târziu, am început să citesc mai ordonat, dar de scris și mai ales de păstrat n-am păstrat nimic. Nici chiar la poemele publicate, nu mi-am
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
Donowitz (Eli Roth) zis și The Jew Bear, cuțit, Stiglitz (Til Schweiger) și mitralieră, restul membrilor orchestrei. Abundența de porecle ne introduce pe ușa din față în lumea pulp-urilor, iar Tarantino ne oferă întregul meniu. Putem vedea țeste zdrobite, membre împrăștiate, trupuri care pocnesc sub gloanțe ca pop cornul, gâturi secționate regulamentar, boașe ciuruite, sugrumări de efect, etc., adică tot ceea ce onomastica frustră a echipei recomandă. Pulp-ul este ușor de recunoscut și printre qui pro quo-uri și lovituri de teatru, printre
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
de indivizi care își construiesc adăposturi improvizate, trăind din cerșit, precum și din adunarea de resturi din containerele existente pentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile, sunt necesare măsuri hotărâte de eradicare a asemenea situații. În urma trecerii acestor persoane rămân numeroase deșeuri împrăștiate, containere și europubele deteriorate. În 8 decembrie, inspectorii Primăriei Timișoara, în colaborare cu Secția 1 Poliție, Inspectoratul de Jandarmi Timiș și S.C. „Retim” S.A. , a organizat o acțiune în zona Tipografilor, Intrarea Doinei, str. Demetriade, rambleul căii ferate vizavi de
Agenda2005-51-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284509_a_285838]
-
trupă un potențial“, recunoaște Alina. Deși au trecut doar doi ani de când a plecat, solista trupei recunoaște că s-a schimbat foarte mult, astăzi fiind mult mai matură și hotărâtă în deciziile sale. „Acum privesc trecutul altfel. Eram destul de imatură, împrăștiată chiar. Nu am știut întotdeauna ce se întâmplă. Am fost luată de val și am făcut anumite lucruri pentru că situația o cerea, nu pentru că aveam control. Acum iau decizii conștiente. Vreau să cânt în trupa asta pentru că-mi place. Vreau
Agenda2006-17-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284936_a_286265]
-
și Voineasa, în această zonă Lotrul formând cataracte deosebite. Totodată, amatorii de aventuri se pot încumeta pe traseul ce duce la cabana Petrimanu, drumul fiind presărat cu perdele de apă ce cad de pe înălțimi, botezate sugestiv de localnici- Spânzurata și Împrăștiata. O altă poveste de prin partea locului spune că în zona minei de mică, ce se află pe drumul forestier care coboară dinspre baraj către Voineasa, s-a găsit aur. În timpul celui de-al doilea război mondial, nemții au deschis
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
sau să-l fure de tot ce are, după care-l mai și dau În urmărire ca să nu mai Îndrăznească să spună ceva sau să-și apere drepturile. Sau Îl bagă după gratii ca să nu-și mai poată recupera banii Împrăștiați și să-și poată achita datoriile. Sau pe cel flămând, care fură o pâine pentru el și copiii lui, Îl dă de "exemplu" justiția și-l condamnă ca și cum ar fi spoliat jumătate de țară. Sau mai este o categorie de
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
variate de exploatare, este însoțită, inerent, și de creșterea masei lor. În paralel au apărut, de fapt ca o consecință a creșterii puterii tractoarelor, și mașini cu masă ridicată, cum sunt: combinele autopropulsate, remorcile de mare capacitate, mașini grele pentru împrăștiat gunoi de grajd etc. În țara noastră, dacă masa de exploatare a tractorului U-650 este de 3,5 t, masa tractorului de 190 CP este de circa 10 t. În timp ce remorca de uz general RM-2 are o masă de 2400
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
CP este de circa 10 t. În timp ce remorca de uz general RM-2 are o masă de 2400 kg, noul tip de remorcă basculantă agricolă 7 RBA are o masă de 3225 kg, corespunzătoare capacității sale de încărcare. La mașinile de împrăștiat gunoi de grajd tip MIG-5, greutatea cu bena încărcată este de circa 7 t, iar la mașinile de mare capacitate MIG-12, este de aproape 20 t. Înlocuirea mașinii de plantat cartof tip 4SaBP-75 cu mașina de plantat 6 SAD-75, care
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
-i pună întrebări. O sută, o mie... Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești, Silviu. Așa îi șoptise la ureche, cu buzele atingându-l ca într-o adiere. Acum doarme liniștită lângă el, cu părul împrăștiat haotic pe puiul de pernă sub care și-a vârât mâna. Îi place s-o privească. Nici nu mai știe de câte ceasuri îi ascultă respirația, îi urmărește cu vârful degetelor conturul feței. Femeie? Copil? Vis? Sau toate laolaltă? Tu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau adunați în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în jurul frunții, acoperită cu flori. Cine știe? poate ne însingurăm chemând păcate de soartă mânate, ca într-un film regizat prost, cu actori care joacă anost. Singurătatea e grea. Măna febrilă mai caută căldura ce a fost altădată, prin colțuri împrăștiată și ea. Dă-mi, Doamne, nădejde în ultima clipă ce se-nfiripă. în lumina de ceară. * * * Pentru Cati Iordănescu Orice aș face, flacăra este rece! În jur, camerele au înghețat, ferestrele și gardul le-au încorsetat cu un brâu opac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Academie pentru că "printre dumneavoastră/ E unul cârn și idiot"; neliniștea privind cum vântul toamnei amenință gâzele și frunzele risipite. Dar diversele neliniști sunt risipite prin tonul luminos, afectiv, emblematic fiind în acest sens, finalul din Rapsodii de toamnă: Gâze, foi împrăștiate, Muza mea satirică V-a-nchinat cu drag la toate Câte-o strofă lirică. Dar când știu c-o să vă-nghețe Iarna mizerabilă, Mă cuprinde o tristețe Iremediabilă. Neliniștea luptei dintre lumină și întuneric a preocupat pictorii din totdeauna. Ea a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
prea elegantă, însă e curată și se îmbracă cu bun gust. Este soția unui oarecare pictor între două vârste, care și-a câștigat brusc renume după război printr-o serie de tablouri în stil nou. Pictorul este foarte impulsiv și împrăștiat, dar soția lui se poartă blând, e mereu cu zâmbetul pe buze și nu lasă impresia că o deranjează comportarea lui. Eram în vizită. La un moment dat, m-am ridicat. — Trebuie să plec. S-a ridicat și ea, absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ești printre cei vii,/ Altfel, vin eu negreșit/ Și te tai. Așa, să știi." Iar faptele de arme și de vin se trec de pe un veac pe altul Cu ghitara. Toate se alină, numai că epilogul acestei cărticele de povești împrăștiate și de lumi hai-hui spune, coborînd în tristețile pe care nu le spală paharul, că un singur lucru rămîne pierdut. Acela pe care-l au, în nerăspunderea dată lor a doua oară, nebunii și mahmurii. Putința de a spune închipuirilor
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]