188 matches
-
Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul este amplasat în fața Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în memoria eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul, cu o înălțime de 3 m, este realizat din piatră și marmură, fără gard împrejmuitor. Opera comemorativa are forma unei plăci masive, paralelipipedice, străjuita de două coloane. Deasupra se află o cruce mică, treflata, iar în față un mormânt comun. Pe placă este un înscris comemorativ: „Glorie eternă eroilor români din comuna Zagon, căzuți pe
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
demult, castelul a fost vândut unui întreprinzător privat, care intenționează să-l transforme într-o unitate de prelucrare a cărnii. În orice caz, investiția este în derulare, fiind începută operațiunea de reparație a clădirii (posibil, reparație capitala) și a gardului împrejmuitor, înlocuit complet. Gropile comune ale eroilor români din cel De-al Doilea Război Mondial, realizate în anul 1944, sunt amplasate de-o parte și de alta a Monumentului Eroilor. Aici sunt înhumați 217 eroi, din care 200 necunoscuți și 17
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
Bistrițeanu. În perioada păstoririi părintelui Ioan Alin Fărcaș, 1998-2004, s-au turnat 150 de mp de trepte din beton însoțite de balustradă metalică, pentru a face mai accesibil urcușul pe colina unde se află biserica. A urmat montarea unui gard împrejmuitor al locașului de cult pe o suprafață de 120 mp, renovarea exteriorului bisericii, montarea de scocuri noi și refacerea instalației electrice.. Recensământul autorităților austriece din 1850 înregistra, în satul Cătălina, 203 locuitori de drept, toți fiind greco-catolici . Recensământul din 1857
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
trilobată, element arhitectural aparte. Pictura a fost realizată de Efrem Zugravul în 1779. Ctitor: Egumenul Ștefan al Bistriței. Schitul a fost construită întrr 1700-1701. El a fost părăsit de aproape 100 de ani și s-a ruinat, rămânând numai zidul împrejmuitor și fundațiile unora dintre cele câteva chilii (cu unele porțiuni din elevații ce mai păstrează mici fragmente din tencuielile interioare). Probabil după secularizarea averilor mănăstirești, schitul s-a desființat, biserica devenind biserică de mir a satului.
Biserica Sfântul Nicolae a fostului schit De sub Piatră () [Corola-website/Science/336331_a_337660]
-
jandarmilor unde merg: «"La fiecare casă e un jandarm"». Pachetul de lângă Judecătoria Vaslui a intentat urmărirea penală pentru 37 de persoane care au protesat în data de 7 decembrie 2013, la Pungești. 28 de protestatari sunt anchetați pentru distrugerea gardului împrejmuitor al terenului concesinat companiei Chevron și pentru ultraj, iar ceilalți nouă manifestanți vor fi cercetați pentru ultraj contra bunelor moravuri; fiind acuzați astfel de agresarea angajaților Jandarmeriei și pe cei ai companiei subcontractate Chevron. Printre opozanții proiectului de le Pungești
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
construirii unui complex de sere. În 1960 au fost date în folosință serele noi ale grădinii cu cele 6 compartimente. În perioada 1963-1964 s-au asfaltat principalele alei ale grădinii, s-a consolidat lacul din Grădina Japoneză și înlocuit gardul împrejmuitor din lemn cu unul nou, de beton. După 1986 au fost desfășurate o serie de lucrări de refacere a fundului lacului Grădinii Japoneze și a canalizării acestuia. Lucrările nu au fost încă finalizate din lipsă de fonduri, la momentul actual
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
a numi egumenul mănăstirii și pe slujitorii de la moaștele Sf. Ioan cel Nou, trebuind, în schimb, să asigure întreținerea personalului slujitor, procurarea veșmintelor preoțești și a cărților liturgice și să suporte reparațiile curente la biserică, clopotniță, clisiarniță, chilii și ziduri împrejmuitoare. La 14 septembrie 1783, după 97 de ani de pribegie prin țări străine, moaștele Sf. Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava ca urmare a demersurilor bucovinenilor (și în special a episcopului Dosoftei Herescu al Bucovinei) către autoritățile poloneze
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
lucrările nu s-au efectuat. Egumenul Lemeni adresa în 1847 o cerere Miinisterului Cultelor, prin care solicita efectuarea unor lucrări de reparație necesare și anume: acoperirea din nou a bisericii, văruirea ei și îndepărtarea decorațiunilor stricate, pardosirea ei, finalizarea zidului împrejmuitor, acoperirea turnului clopotniță și confecționarea unei noi uși la biserică. Costul lucrărilor era apreciat de inginerul statului Țon Smigalschi la 1907 florini și 34 creițari argint. Departamentul averilor bisericești din Moldova a aprobat efectuarea lucrărilor de reparații, dar alocarea banilor
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
fost înlăturate. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, au fost construite noi ziduri de incintă din piatră, de înălțimi reduse. În iulie 2009, o comisie de specialiști în patrimoniu național de la Ministerul Culturii a constatat că zidul împrejmuitor este crăpat și fisurat în mai multe locuri, el urmând să fie restaurat. În aprilie 2010 a început refacerea zidului de incintă, lucrările fiind executate de SC Matei Construct SRL, după proiectul realizat de dr. arh. Virgil Polizu de la SC
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
vechi a fost restaurat și donat Mănăstirii Miclăușeni. Au fost efectuate următoarele lucrări principale de restaurare: De asemenea, s-a reamenajat și spațiul din jurul bisericii, care a fost extins pe aproximativ un hectar de teren. S-a construit un zid împrejmuitor din beton armat cu perimetrul de 150 m și înălțimea de 2,5 m, placat cu piatră de râu. S-a construit o cale de acces betonată de 150 m, pe sub o poartă cu acoperiș aflată pe latura de nord
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
planul original. A fost înlocuit acoperișul din tablă zincată cu unul din cupru (care cântărea în total circa 5 tone). Tot atunci, cu osteneala preotului Toma Râpă, protopop de Hârlău (1 februarie 1960 - 13 martie 1973), au fost construite zidul împrejmuitor din piatră și clădirea protoieriei (aflată în curtea bisericii). Lucrările de restaurare au fost finalizate în 1974. Iconostasul, care datează din 1779, a fost restaurat în anul 1977 de către pictorul restaurator Gheorghe Zidaru (1923-1993). Două dintre icoanele de pe iconostas conțin
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
patru limbi: română, maghiară, germană și turcă. Va învăța, pe deasupra, engleză, arabă și kiswahili. În 1861, Florence Finnian participa la expediția iubitului sau spre izvoarele (încă necunoscute) ale Nilului. Împreună descoperă lacul Albert (azi între Congo-Kinshasa și Uganda) și regiunea împrejmuitoare a Africii ecuatoriale. Expediția are un răsunet important și Șam Baker este înnobilat. În 1865, se căsătoresc: Florence devine Lady. În 1869, la cererea Hedivului Turco-Egiptean, Șam Baker organizează o nouă expediție spre regiunile ecuatoriale ale Nilului, cu dublul obiectiv
Florica Maria Sas () [Corola-website/Science/323408_a_324737]
-
și alte ornamente sculptate), călți de cânepă și in din Transilvania (la tencuială, aplicându-se peste ea pictură în frescă) și plumb din Polonia (la acoperiș). După sfințirea bisericii, s-au clădit în următorii ani casa domnească, chiliile călugărești, zidurile împrejmuitoare prevăzute cu bastioane la colțuri. Mănăstirea Slatina a fost astfel fortificată. În noiembrie 1561, Alexandru Lăpușneanu a fost alungat de pe tron de către aventurierul grec Ioan Iacob Heraclid (Despot Vodă), sosit cu oaste străină. După cum relatează Grigore Ureche, pentru a plăti
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
timp și hramul “Cuviosul Părinte Antonie cel Mare” (17 ianuarie). Pe peretele exterior al absidei altarului a fost amplasată o tăbliță cu următorul text: "„România. Monument de artă. Biserica Mitocul Maicelor. 1792”". În partea de nord-vest a bisericii, lângă gardul împrejmuitor, a fost înălțat Monumentul victimelor regimului comunist, turnat la Arad și amplasat în anul 2010. Biserica Mitocul Maicilor este construită din cărămidă și piatră, în plan treflat, cu acoperișul în șarpantă. Ornamentația exterioară este bogată și constă în câteva motive
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
care a fost dat în folosința în 1939, an în care s-a inceput și demolarea treptată a vechii închisori, mai puțin a clădirii administrative sau a fostului conac domnesc. Piatra rezultată din demolări a servit ulterior la construirea zidului împrejmuitor al noii închisori. Întreg ansamblul este înconjurat dintr-un pentagon convex zidit din piatră, fiecare unghi interior având 108° iar supravegherea se face din 4 turnuri de pază. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
îngrijitori, grajduri, beciuri și hambare) era înconjurată, după modelul fortificațiilor marilor reședințe feudale, de un zid din piatră nefasonată cu turnuri circulare de apărare la colțuri, datând din epoca medievală. Tradiția locală atribuie atât turnurile de la colțurile zidului de piatră împrejmuitor, cât și stejarul secular de lângă conac perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica "Sf. Voievozi" din același sat, care a fost ctitorită în 1811 de către boierul
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
până în vara anului 1958, cu fonduri puse la dispoziție de către Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor s-a restaurat tot așezământul mănăstiresc. Cu această ocazie, chiliile din jurul bisericii s-au rezidit în formă de cetate, s-au refăcut clopotnițele, atelierele precum și zidul împrejmuitor al mănăstirii. Între anii 1976-1986 s-au făcut reparații generale și s-a pictat biserica mică din cimitir, s-a reconstruit o parte din zidul împrejmuitor distrus la cutremurul din 1977 și la inundațiile din 1979 și s-a restaurat
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
s-au rezidit în formă de cetate, s-au refăcut clopotnițele, atelierele precum și zidul împrejmuitor al mănăstirii. Între anii 1976-1986 s-au făcut reparații generale și s-a pictat biserica mică din cimitir, s-a reconstruit o parte din zidul împrejmuitor distrus la cutremurul din 1977 și la inundațiile din 1979 și s-a restaurat pictura murală din Biserica mare a mănăstirii de către pictorul "Ion Taflan". În anul 2002 s-a construit o clădire nouă pentru atelierul de tâmplărie, s-a
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 1,20 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (luciu de apă și zona împrejmuitoare) cu faună specifică zonelor umede din Câmpia Dunării. Fauna este una bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
de călugări greci. În fața intrării se află a doua curte a cetății, care a fost împrejmuită cu ziduri - dispărute complet - ce a servit drept grădină iar mai apoi era locul unde se organizau târguri de Rusalii și hramul bisericii. Zidurile împrejmuitoare sunt în număr de patru, formând un patrulater cu laturi de diferite lungimi, construite din bolovani de râu cu cărămidă.Aceste ziduri au din loc în loc contraforți, iar cele patru colțuri au avut turnuri mari cu ferestre mici, pe unde
Fosta Mănăstire Bradu () [Corola-website/Science/312336_a_313665]
-
îngrijitori, grajduri, beciuri și hambare) era înconjurată, după modelul fortificațiilor marilor reședințe feudale, de un zid din piatră nefasonată cu turnuri circulare de apărare la colțuri, datând din epoca medievală. Tradiția locală atribuie atât turnurile de la colțurile zidului de piatră împrejmuitor, cât și stejarul secular de lângă conac perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conacul are un etaj, fațada sa fiind împărțită de un pavilion vertical cu geamlâc în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
Documentele și cronicile aduc precizarea că evenimentele de la sfârșitul primei domnii a lui Tomșa nu i-au permis domnitorului să finalizeze întreg complexul mănăstiresc. În cea de-a doua sa domnie (1621-1623), Ștefan Tomșa al II-lea a construit zidurile împrejmuitoare cu cele patru turnuri de sprijin din fiecare colț, stăreția și chiliile pentru călugări. Într-un document din aprilie - iulie 1623, se menționează că fiind ""scos din patria domniei sale"", domnitorul Ștefan Tomșa ""n-a putut-o sfârși"" în prima domnie
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
la întretăierea drumurilor Reșița-Anina, Moldova-Bozovici și la îmbinarea șesului cu dealul, cunoaște o notă specifică de dezvoltare al cărei timbru este reliefat rând pe rând atât de peisajul patriarhal cât și de cel urbanistic, căci pe lângă frumusețea naturală a locurilor împrejmuitoare, trebuie amintit faptul că această așezare omenească se remarca de la primele ei începuturi ca un centru industrial. Orașul se află în apropierea paralelei 45. Este înconjurat de dealuri ca Tâlva Mare, Tâlva Mică, Colilia, Prisaca, Dealul Mare, Lup, Rol, Marila
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
În 1852, împăratul Napoleon al III-lea a cedat orașului Paris pădurea Boulogne și a însărcinat municipalitatea pariziana să cheltuiască două milioane de franci, în patru ani, pentru înfrumusețarea ei. Haussman și colaboratorii săi au înfăptuit o operă remarcabilă. Vechiul zid împrejmuitor a fost dărâmat, iar pădurea a fost transformată în parc, după modelul Hyde Park din Londra, care fusese admirat de împărat. Era locul favorit pentru plimbare al romancierului francez Marcel Proust. Pădurea posedă un mare număr de lacuri care sunt
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
8,5 m și o înălțime de 16 m. Inițial a fost mai lungă, cu 5-10 m, având spre est (respectiv spre Piața Republicii) obișnuitul cor/altar, cu bolți ogivale în cruce, cor care a fost demolat odată cu construcția fortificației împrejmuitoare (biserica nu mai încăpea în incinta zidurilor de apărare, fiind plasată de-a curmezișul față de fortăreață; corul/altarul a trebuit să fie sacrificat pe o lungime de 5-10 m; așa se explică aspectul neobișnuit de inestetic al fațadei de est
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306951_a_308280]