42,441 matches
-
anii de domnie. De la dânsul țin minte, de exemplu, ce a lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța: să înțelegem ce moștenim de la străbuni, bune sau rele și împrejurările în care au înfăptuit „moștenirile” respective, ca să le înțelegem rostul domniei lor. Și acele lecții nu durau mai mult de cincisprezece-douăzeci de minute. Apoi ne lăsa și pleca să rezolve alte treburi reclamate de responsabilitățile sale de director. Uneori venea
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sărutat vârful degetelor: -Veronica Micle! - s-a recomandat ea scurt și a zâmbit. Acum bănuiala devenise certitudine, ea era, cea de atunci, cea pe care o cunoștea și o visase de atâtea ori; cea care-i popula gândurile lui în împrejurările grele prin care trecuse astă iarnă, cea care-i mângâiase capul lui bolnav atunci când îl duruse, ea, cea cântată în Venere și Madonă... Fără să-și desprindă mâna din mâna ei pe care i-o ținea strâns ca nu cumva
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
dispară ca o arătare, să se destrame în cele patru vânturi, i se recomandă: -Mihai Eminescu! Două nume legate de un destin tragic în viață și-n moarte, două ființe care se căutaseră cu înfrigurare și se găsiseră în aceste împrejurări fericite. -Scuzați-mi nepolitețea, doamnă, dar nu știu cu ce să încep... Mă aflu sub emoțiile unui miracol... Vă rog să poftiți în cameră! Îi deschise ușa, îi prinse mantoul și-l agăță în cuier. Veronica Micle zâmbi de naivitatea și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Street, iar la noi, la scară mai mică, Roșia Montană, toate bănuite la vremea lor de către guverne și mai târziu de către unii analiști, de implicare ocultă, externă, mai ales în privința declanșării lor și fructificării rezultatelor. Cei mobilizați acum, desigur de împrejurarea tragicului, oribilului și până la un punct inexplicabilului accident de la clubul Colectiv, au o singură revendicare majoră: schimbarea SISTEMULUI. Cu cine anume? Cu alții mai buni, mai curați, mai dedicați celor mulți, necorupți. Nu politicieni, nu sistemul actual, zic ei. Sistemul
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT by http://uzp.org.ro/sistemul-intre-cleptocratie-si-protectorat/ [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind foarte respectuos, accesibil și deschis, chiar natura, spiritual și, de ce nu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum satul
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
culce la ore fixe, să nu-și tulbure echilibrul metabolic. La aceste aspecte m-am gândit doar eu, pentru că ei uitaseră că au probleme cu sănătatea, intraseră pe un fantastic tunel al timpului pe care-l trăiești numai în anumite împrejurări - ca cea din seara aceasta - și pe care nu vrei să-l părăsești. Analizele finale arătau că necesarul de insulină s-a redus, grație stilului de viață corect pe care l-au învățat aici, și a eliminării stresului - fiind înconjurați
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind foarte respectuos, accesibil și deschis, chiar natura, spiritual și, de ce nu
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
nicio veridicitate. -Cum adică ilustre procurator? întrebară mai mulți. Ce vreți să spuneți? -E simplu, spuse Poțiu Pilat. Cel mai de preț lucru pentru noi oamenii este viața, căci viața este totul pentru noi. Să spunem deci că printr-o împrejurare sau alta, am fi nevoiți să ne câștigăm viața care să spunem că ne este robită. În acest caz viața noastră e doar o marfă. Foarte prețioasă de altfel pentru noi înșine! Atunci, conform motto-ului ăsta, ar trebui mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
societății. Întâlnirea cu Laurențiu a fost una destul de tandră. Le era dor unul de celălalt. Ea încerca să uite nebunia de la Neptun. O considera doar o rătăcire de moment. Cine știe dacă se vor mai vedea vreodată și în ce împrejurări va putea fi. Poate, cu timpul, va uita cât de bine s-a simțit în brațele lui pricepute în a strânge și a mângâia o femeie dornică de senzații deosebite și de iubiri furate. Când se uita la Laurențiu, simțea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496591590.html [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
pe care îl oferă copilului membrii familiei, în special mama, influențează dezvoltarea gândirii acestuia. În perioada școlarizării, randamentul la învățătură va depinde în mare măsură de posibilitatea oferită copilului de a învăța anumite lucruri din ambianța familială și din diferitele împrejurări de viață din afara acestuia, în care va fi pus în mod conștient de părinți (petrecerea vacanțelor în medii naturale diferite, vizite la muzee, expoziții, vizionarea unor spectacole, lecturi, etc.). Foarte importantă în formarea atitudinii față de muncă este puterea modelului pe
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1432626292.html [Corola-blog/BlogPost/344099_a_345428]
-
pierdut limba prin asimilare. Dar aceste cazuri sunt excepții care confirmă regula împrumutului de cuvinte dintre populații aflate în contact, concomitent cu fenomenul de reacție pentru apărarea identității. Exemple de neamuri care și-au păstrat limba în cele mai vitrege împrejurări ale istoriei, indiferent de gradul lor de cultură, au fost evreii și țiganii. Mai ales că ultimii nu au avut o moștenire culturală formată din opere scrise. Și totuși, au rezistat unor secole de conviețuire în mediile agresive ale unor
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
nu mai vorbim că aceste familii de cuvinte s-au înmulțit cu ajutorul sufixelor și prefixelor, care caracterizează flexibilitatea limbii române. Chiar și cunoscutul „bonjur” se folosește în paralel cu srăvechile sinonime „ziua bună”, „o zi bună” și arhibanalul „bună ziua”, în funcție de împrejurări și parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate neologisme la vremea intrării lor în limba română, care au dispărut pe parcurs din vorbirea curentă, odată cu dispariția factorilor care au determinat adoptarea lor. Hajdeu a formulat în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
plimbă prin Cetate, ca vodă prin lobodă, târând după ea firicelul cu scumpul ei „șoricel”, care, nu chițăie românește, ci...maușește numai în engleză. 13. Cum pătrund neologismele în limba română Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care exemplific: • SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în limbajul său cuvintele străine ca să „strălucească” și prin „cultura” sa. De fapt (hai
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de-al Doilea Război Mondial. Prima aripă s-a frânt la Stalingrad și Cotul Donului, în noiembrie 1942- ianuarie 1943, când a început dezastrul retragerii. La 23 august 1944, Frontul Moldovei a cedat, iar Armata Română a fost silită de împrejurări specifice războiului - pe care nu am calificarea să le comentez - să treacă de partea celui care a agresat integritatea Vetrei Românești, ceea ce (știm cu toții) a pecetluit nedreapta soartă a fraților de neam rămași în afara României până azi, și cine știe
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
de notorietate: „Un anume, Pirtulescu, cu priviri ocolitoare,/ A fost ales președinte într-o țară oarecare./ Deși statura-i morală era, mai degrabă, scundă,/ Prin Paris l-au votat unii, câte unul pe secundă”. Chiar dacă aduce animalele în prim plan, împrejurările în care intervine cu a sa critică vehementă prin intermediul fabulei, sunt suficient de bine precizate pentru a se înțelege despre cine este vorba: „Pe Leu îl lătrau câinii/ În timp ce-și urma drumul/ Alene... ca jupânii./ El n-auzea
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
de Watchman Nee. Revelația primită cu acea ocazie a schimbat radical cursul vieții noastre. Chiar și pe vremea aceea am căutat să multiplicăm și să distribuim, în măsura posibilităților, o astfel de literatură celor doritori de hrana spirituală tare. În împrejurări special pregătite de Domnul, în 1993 am înființat Editura Lampadarul de Aur. Scopul ei a fost, și sperăm că încă este, acela de a furniza hrană spirituală pentru cei flămânzi și de a-l face pe poporul lui Dumnezeu conștient
LAMPADARUL DE AUR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Lampadarul_de_aur.html [Corola-blog/BlogPost/372137_a_373466]
-
timp de citit?! - și bani să-și permită să cumpere cărți. E mult? E puțin? - vor hotărâ cititorii. Dar eu le doresc din inimă toate cele bune! Restul depinde de ei! Și un sfat: să fie ei înșiși în orice împrejurare! Octavian D. Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Scriu din suflet - Interviu cu poeta Viorela Codreanu Tiron / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 119, Anul I, 29 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
pentru că am avut senzația că dorul de casă poate fi doar o stare de spirit a celor plecați departe de localitatea în care își au domiciliul, în alte zone ale patriei ori în alte țări sau continente, date fiind anumite împrejurări ori alegeri personale, cu motivații adânci, conjuncturale, fie ele de natură politică, religioasă, socială, intelectuală, materială sau sentimentală. Ideea ori propunerea de a scrie un material despre „dorul de-acasă” m-a provocat și, mai mult decât atât, m-a
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
poetul, s-a vorbit despre tema predominantă din opera sa, dragostea, elevii descoperind că: ,,Dragostea lui Eminescu e senzuală, o dragoste pribeagă de pasiune. Ea e momentană și totală în clipa ei și se consumă în întregime pe o singură împrejurare reluată continuu, permanent trăită și epuizată în totalitate. Poate tocmai de aceea multe din poeziile lui Eminescu, de dragoste, sunt romanțe și cântece de vioară. Dragostea lui Eminescu nu e amestecată cu visul. Visul lui începe când aceasta s-a
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
pătrund răutățiile lumii, căci au fost prea frumoase! Atât... și nimic mai mult! Ce mai puteam zice? El știa că sunt nefericită, dar eu nu știam nimic despre familia sa, nu pentru că nu m-ar fi interesat, dar prin forța împrejurărilor, am căutat tot timpul să mă țin departe, cât mai departe posibil, de gura lumii. Ne-am respectat mutual și reciproc pozițiile de oameni serioși între oamenii ca și noi, căci între ceilalți, nu cred că ne-ar interesat pe
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
externe al stabilității și duratei de peste un sfert de veac al domniei și mai ales prin sfârșitul martiric suferit acum trei veacuri, în 15 august 1714 la Istambul, de Marele Domn, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache Văcărescu, împrejurare grozavă care a impresionat Europa civilizată. Istoricii români, în frunte cu Nicolae Iorga , au abordat cele mai multe dintre aspectele vieții și domniei lui Constantin Brâncoveanu, însă concluziile și interpretările la care s-a ajuns nu sunt întru totul satisfăcătoare. O astfel
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Repartizat ca învățător la Țagani, în Basarabia, tânărul Manu a ajuns la destinație cu căruța negustorului Oto Wolf, târziu, noaptea, fiind găzduit de directorul școlii, Marcel Lepădat. În gospodăria acestuia, poposise, cu doi ani în urmă, în împrejurări dramatice, Irina, care acum avea să se ocupe de buna primire a oaspetelui. Între Irina și Manu se va înfiripa o frumoasă poveste de dragoste, dar care se va sfârși tragic. Manu și-a luat bagajul din verandă, unde îl
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
atrăgătoare, deși trăsăturile ei erau deosebite: subțire ca o trestie, ceea ce o făcea prea firavă, cu fruntea puțin cam îngustă dar sub care străluceau, ca două rubine, ochii migdalați și inteligenți, tenul subțire și puțin rozaliu. Vocea, dobândită probabil în împrejurările create de peregrinările sale, era caldă și parcă te îndemna să te apropii de ea. De ce? Nu se putea explica. Surprinzător, vorbea o limbă română foarte curată, ca și stăpânul său. Intrând sub așternut, Manu a încercat să se mai
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]