113 matches
-
asediu. Ioan de Brienne strânsese până atunci pe vasalii si aliații săi, ținu bărbătește calea inamicilor aliați; câștigă o hotărâtoare biruință și zădărnici în acest chip al doilea asediu al rezidenței sale. Ruptura și reîmpăcarea între Ioan Asan și Vatatzes. Împresurarea orașului Tzurulus. Cu toată înlăturarea momentană a primejdiei, latinii erau în genere reduși la o stare foarte rea, iar trufia lor era adânc umilită prin legătura de familie a celor doi regenți ce le stăteau dușmănește împrotivă. Pe lângă asta se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bulgar și cuman, latinii încep campania contra lui Vatatzes, la care ia parte și Asan în persoană. Agresiunea se începe întîi și întîi contra cetății Tzurulos, asaltată cu vehemență, dar și ținută cu statornicie de către viteaza garnizoană. Modul energic al împresurării și strivitoarea covârșire numerică a agresorilor aliați puseră pe împresurați, cu toată vitejia nepilduită, într-o stare foarte grea. Vatatzes, știind aceasta, se cutremura gândind la căderea verosimilă a cetății, de a căria posesiune atârna siguranța cuceririlor sale din apus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărăției latine, ci și alungarea dogmei romane, dezrădăcinarea autorității. Scaunului papal în răsărit, ba chiar accesibilitatea Sf[întu- lui] Mormânt, ce mi se putea ajunge decât peste teritoriul bizantin, deci putința unor cruciate cu bun succes. Îndată după cea dentîi împresurare neizbutită a Constantinopolei, din anul 1235, papa Grigorie IX provocă pe regele maghiar Bela IV s-alerge în ajutorul împărăției latine de lângă Bosfor, contra căreia grecii din Asia și romîno-bulgarii se pregăteau din nou la o sângeroasă năvală. Biruința grecilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără greutate în partea de jos a orașului și se mănținură acolo cu atâta succes încît cetățenii îi vestiră împăratului supunerea lor, rugîndu-se să-i cruțe. Încremenit de consternație despre moartea grabnică a regelui său Calliman, nedeprins c-o lungă împresurare, Dragota pierdu asemenea curajul și cumpătul și se supuse cu castel cu tot de bunăvoie lui Vatatzes, care-l răsplăti c-o haină cusută cu fir și c-o grămadă de bani de aur. Dragota s-arătă foarte mulțumitor pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum se cuvine și de orice apărare efectivă. Principele româno-bulgar irupse din Em, trecu râul Hebrus și, sprijinit de simpatiile locuitorilor din ținuturile în cari năvălise, făcu repezi progrese în scurt timp. Cetățile, orașele, târgurile, având garnizoane minime, nepregătite pentru împresurări lungi, rău înarmate și pierzîndu-și tot rostul și orânduiala prin surprinderea invaziei, i se supuseră parte de bunăvoie, parte fură părăsite de apărătorii lor și luate numaidecât în stăpânire de cătră romîno-bulgari, parte cătară a se supune după o scurtă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai departe în munții Emului, apucă drumul îndărăt spre Adrianopol. Totodată rândui o parte aleasă a oștirii sale în ținutul Archridei să biruie cetățile de acolo, cari și trecură curând în mînile romeilor cu ajutorul mașinelor și a altor unelte de împresurare. Tot în feliul acesta procede împăratul cu partea sa de trupe contra orașelor și tăriilor câte se rezemau de munții Rhodope și birui în scurt timp însemnatele cetăți Peristitza, Stenimachos și Krytzimos, cari dominau intrarea în munți și erau lucrări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al Serbiei și pe soția sa că ei cu persoanele lor și cu averile, cu teritoriul, orașele, cetățile și moșiile s-au primit sub ocrotirea și scutul Scaunului apostolic și toate acestea sânt închezășuite că nu vor [fi] espuse niciunei împresurări, oricare ar fi aceea. Regina Serbiei {EminescuOpXIV 152} Elena, nu numai că se mărturisea credincioasă a bisericei catolice, ci era cuprinsă și de zelul credinței catolice, deci dădea din propriu impuls înlesnire esențială și-l provocă pe papa prin anume
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie și pe voievodul Valachiei de regele Poloniei și să-l lege cu acesta. În urma acestora Mircea I a și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
franțuzești veniseră în câmpul de luptă prin Ardeal și Valachia, pre când oastea de căpetenie ungurească au trecut pe la Poarta-de-Fier în Serbia și-n Bulgaria și luase orașele întărite Orșova si Vidinul. Dinaintea Nicopolei se-mpreună oastea creștinilor și începu împresurarea acestei cetăți, care rezista îndărătnică, sperând cu tărie ajutor apropiat. Poziția ei avantajoasă și pitorească între două dealuri lângă un sân de apă al Dunării în care se revarsă aicea râul Ossma (lat. Escamus), iar drept în față-i din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
castel foarte tare, ce domină orașul și împrejurimile lui, toate acestea înlesneau și întăreau rezistența acestui oraș, care are existența și numirea de la Traian împăratul în amintirea unei biruințe asupra dacilor. Baiazid din parte-și crezu cu cale să întrerupă împresurarea Constantinopolei, strânse toate puterile disponibile la Adrianopol și înaintă c-o uimitoare repejune să dispresure Nicopolul. În tabăra aliaților creștini însă, în care se concentrase ca într-un focariu atâta curaj, putere și încredere în sine, se simțea foarte lipsa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Urchan, prinse pe acest nepot prin trădarea pusă la cale a educatorului și conducătorului Balaban, pe care știu să-l cumpere, și-i luă viața, după care partizanii lui se risipiră de sine. Acuma Musa se-ntoarse spre Constantinopole, începu împresurarea în toată forma, dar din cauza bunei apărări bizantine și a deselor ieșiri a garnizoanei nu putu să-și ajungă scopul și suferi învingere într-o luptă navală, biruit de vrednicul admiral grecesc Emanoil, fiul coimperatorului Ioan. Între acestea Mohamed sosise
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1412 Mohamed înnoi campania sa de atac împrotiva lui Musa, își trecu oștile în Europa cu corăbiile ce i le pusese la îndemînă împăratul Emanoil, veni apoi în persoană spre a saluta pe împăratul la Constantinopol, ocoli însă oastea de împresurare a protivnicului său concentrată înaintea acestui oraș și-și împărți oastea sa în două părți, din care una apucă de-a lungul mării preste Byzia, cealaltă pe drumul drept ce ducea prin mijlocul țării la Adrianopole, unde urmă împreunarea amânduror
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de aversiune și asupra originei sale înjosite și, pe de altă parte, plină de ură și frică din cauza sălbătăciei sufletului său, Senatul, Roma toată și-n fine toată Italia conspirară în contra lui. În fine oștirea lui proprie, întîmpinînd greutăți la împresurarea 343 r Aquileei, săturîndu-se de cruzimea lui și văzând că toată lumea îl urăște, îl ucise. Nu voi vorbi nici despre Heliogabal, nici despre Macrin, nici despre Iulian, cari erau creaturi atât de înjosite încît pieriră numaidecât, ci închei zicând că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Te Deum oficial în toate bisericele. La Sinaia, reședința de vară a regelui, serviciul divin se celebrează de mitropolitul Moldovei, cel primat lipsind din țară. Au trecut cinci ani de când principele Carol de Hohenzollern comanda dinaintea Plevnei armata ruso-romînă de împresurare care, la 12 septemvrie, au întreprins asaltul asupra întăririlor turcești. Primite din toate părțile de un cumplit foc de artilerie și de puști, dat din pozițiuni cu totul acoperite, trupele năvălitoare dădeau înapoi pe toată linia, când principele Carol se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deci expresia unei elasticități morale, ci opera unui spirit critic ieșit din comun, un act de asceză spirituală. La nici un alt critic român nu se observă un atât de dramatic efort de a smulge din operă inima adevărului ei, o împresurare mai abilă și mai stăruitoare pentru a găsi o cale spre secretul artei. EUGEN SIMION SCRIERI: Pași pe nisip, I-II, Fălticeni, 1906; De peste prag, Ploiești, 1906; Nuvele, București, 1907; Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire, pref. Émile Faguet, Paris
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
plural,/ Nefericit ca ploile de munte,/ C-un felinar pleci noaptea după var,/ Să-ți torni în oasele, spre neguri punte./ Înaintașii tăi, pieriți în lupte,/ Te-ndeamnă să fii dârzul lor stegar./ Dar bătălia unde-i, iar și iar?/ Împresurarea, ah, pe dedesubt e.// Departe-i trilul susei ciocârlii,/ Chemată-n cer pe scara de mătasă.../ Te potrivești din cârji și dioptrii.// Și ca-ntr-o apă adâncă lunecoasă,/ Ca un copil te rătăcești în casă,/ Pleci în oglindă-ncet
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
asaltului imediat, sub rezerva că nu garantează reușita <ref id="74">74 Ibidem, p. 267-276. </ref>. Ulterior, din păcate după grele jertfe, Însuși generalul Todleben, celebrul apărător al Sevastopolului În timpul războiului Crimeii, avea să confirme justețea planului Domnitorului României de Împresurare a Plevnei <ref id="75">75 Ibidem, p. 393. </ref>. Nu este cazul de a insista aici asupra succeselor obținute de armata română la Grivița, Rahova, Opanez, Vidin, Belogradcic și asupra rolului său decisiv În ceea ce privește capitularea Plevnei. Toate acestea sunt
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
care exemplaritatea canonizată propusă drept model era numai un îndepărtat punct de plecare. Tot din Panegiricul... lui Eftimie al Târnovei (mai precis din Rugăciunea latină a lui Constantin și a lui Licinius) și probabil din ruga înălțată de Ezechia la împresurarea Ierusalimului de către asirieni, s-a inspirat cărturarul român în Rugăciune pentru ridicarea armelor: „Stăpâne, făcătoriul tuturor și Dumnezeul cel bun, noi sântem robii tăi și n-am iubit lucrul acesta. Că tu ești singur știutoriul inimilor, care vezi și cunoști
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
ce amintește pe alocuri de Verhaeren, din Flamande. Poloboace, căpițe, cârciumi în „medean”, piețe de pește, „cară cu boi” încremenite la răspântii, asemenea unor menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o continuă, subtilă aproape, împresurare a satului, absorbind însetat jertfa de roade, aromele, „susurul”, ca un „plămân”. Aspecte disonante în târgul-relicvariu, vegheat de soarele crepuscular, vara, exuberanța coacerii, „pârga” scapă mereu undeva în afară de cadru, în prim-planul poemelor invadează substituții solari, produsele ardelenilor - fânul, grâul
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
de metereze. Se mulțumeau cu mici lovituri în cursul nopții pentru a ataca vreo căprărie dușmană, a șterpeli arme sau a pune mâna pe niscaiva vite, acțiuni temerare, dar fără perspectivă, căci nu erau de ajuns nici pentru a slăbi împresurarea, nici pentru a aproviziona orașul și nici măcar pentru a-i da curaj. Deodată, un zvon. Nu dintre cele care se răspândesc precum ploaia fină căzând dintr-un nor prea mare, ci dintre cele care se năpustesc precum o aversă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dintîi roade; cînd îi scuturi, smochinele cad în gura cui vrea să le mănînce. 13. Iată, poporul tău este ca femeile în mijlocul tău; porțile țării tale se deschid înaintea vrăjmașilor tăi; focul îți mistuie zăvoarele! 14. Scoate-ți apă pentru împresurare! Drege-ți întăriturile! Calcă pămîntul, frămîntă lutul, și gătește cuptorul de cărămidă! 15. Acolo te va mînca focul, te va nimici sabia cu desăvîrșire, te va mistui ca niște lăcuste, căci te-ai înmulțit ca forfăcarul, te-ai îngrămădit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
zidul dinspre apus avea loc o acțiune minoră. Un grup de vasali și infanteriști, sub comanda lui Murai Nagato și a fiului său, năvăliseră afară din conacul guvernatorului, care se afla în vecinătatea Templului Honno. Atacând din spate forțele de împresurare ale clanului Akechi, încercară să intre în curte pe poarta principală. În noaptea trecută, Nagato și fiul lui stătuseră de vorbă până târziu cu Nobunaga și Nobutada, revenind acasă ca să se culce abia la ora schimbului al treilea. S-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Grigorie Alexandru Ghica voievod scrie: “Deci domnia mea... întărim lui Locman gerah... a-și stăpâni drept locul seu din Ulița Mare până în Ulița Strâmbă, după cum îi scriu scrisorile vechi i nouo... fiindcă s-au dovedit că fără dreptate și cu împresurare... s-au fost cuprinsu supt numile Bisericii Catolicești... pe care este tractirul și alte dughene, în fața Uliții Mari”. --Săracul Locman. De aici înainte are de furcă cu prefectorul Bisericii Catolice. Nici la 20 august 1777 lucrurile nu s-au limpezit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cinci de lei și noi am rămas mulțămiți și așăzați. Și am dat și acest... zapis... la mâna sfinții sale”. --Ai dreptate, dar, după patru ani doar, adică la 16 martie 1753 (7261), iese la iveală o neregulă privind o împresurare de doi stânjini cu cele două dughene și pivniță făcute pe locul mănăstirii Trei Iererhi de bietul cofetar. --Stai să judecăm lucrurile la rece... Mihălache cofetarul primește locul de la Gavriil, egumenul Trei Sfetitelor, și își face două dughene și o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mari, de la o veme, s-au făcut tractirul și alti dugheni cari stăpînesc acum di Biserica Catolică”. Și vodă Grigorie Alexandru Ghica la 2 mai 1777 hotărăște: „fiindcă s-au adevirit și s-au dovedit că fără dreptate și cu împresurare de la o vrme s-au fost cuprinsu supt numile Bisericii Catolicești acel locu a lui Locmanu, pe care iaste tractirul și alte dughene, în fața Uliții Mari, pentru aceea nici odănăoară Biserica Catolicească se nu se atingă de acest loc”. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]