73 matches
-
mai mare țintă ce-o gonea, el totuși căzu numai sub acea soarte neoprită care, zâmbind osmanilor, atârna cu atâta fatalitate asupra împărăției {EminescuOpXIV 188} bizantine și în contra căreia marile state europene se opintiră în zădar. Mult ocupat în afară, împresurat și pândit de mari primejdii și luptîndu-se pentru esistență, el totuși dărui oarecare atenție și artelor păcii și știu să mănție în țara lui acea pace care e atât de neapărată pentru avântul dinlăuntru și pentru prosperarea vieții cetățenești. Desfrâul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecute prin foc cetățile voastre! Străinii vor intra în pământurile voastre sub ochii voștri; prădate și pustiite vor fi ele de alte neamuri. Părăsită va fi fiica Sionului, asemenea cortului din vie, asemenea colibei celui ce păzește țarina, asemenea cetății împresurate”; b) Cartea lui Daniel, așa cum am văzut, referitor la destinul imperiilor babilonian, pers și grec (32, 1‑2). În legătură cu judecarea și pedepsirea Romei, Hipolit citează trei lungi fragmente: primul (De Christo... 34‑35) face parte din profeția lui Isaia (47
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
distincte cu „actanți” diferiți. Măriica Ihnătoae vinde o parte dăn ocina din Șendreni (nu va fi prima vânzare din această ocină: „Adecă eu, Mariica Ihnătoae, însămi mărturisescu, cu acest zapis al meu cum de bunăvoia mea, de nime nevoită, nici împresurată, ce de bunăvoia mea am vândut o parte de ocină din Șendreni, partea lui David, feciorul Magdei, nepotul lui Ciocan, ce-au fost dreaptă cumpărătură mie și soțului meu, lui Ihnat Manolet, de la David, ficiorul Magdei...”) lui Gheorghe din Iași
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iorga „mesianismul ideii naționale, tonul pamfletar și categoric, dezacordul față de epoca sa, la care s-au adăugat și pasiuni ce n-au nimic cu literatura” (E. Lovinescu). Cunoscuse, în schimb, ambianța interbelică, mulți scriitori și oameni politici. Desțărat, însingurat și împresurat de tristețe, când începuse să se întrebe dacă ceea ce evoca erau realități sau „fâșii de vis”, își descoperă înclinația spre memorialistică, este stăpânit de îndatorirea de a mărturisi ce a văzut și trăit. Eventualitatea pierderii, odată cu dispariția sa, a acestor
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
simțit pentru prima dată excitația pe care ți-o oferă câmpul de bătaie. Ce zile minunate! Refuză însă să se gândească cum a căpătat-o. Într-un mod cât se poate de puțin glorios. Ieșind dintr-un fort de lemn împresurat, s-a împiedicat de un bolovan. Vezi tu, stăpâne..., îl trezește vocea lui Themison din visare. Îndreaptă privirea către el. Ajutat de Musa, desface cu o cro șetă buzele plăgii pentru a o putea clăti. — Calitatea instrumentelor cu care lucrăm
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Când ochiul tău cel mândru străluce în afară, Întunecând privirea-mi, de nu pot să văd încă Ce-adînc trecut de gânduri e-n noaptea lui adâncă, Azi când a mea iubire e-atîta de curată Ca farmecul de care tu ești împresurată, Ca setea cea eternă ce-o au după olaltă Lumina de-ntunerec și marmura de daltă, Când dorul meu e-atîta de-adînc și-atît de sfânt Cum nu mai e nimica în cer și pe pământ, Când e o-namorare de tot ce e
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
el pe fiul său cel mare, Kanzaburō, și urcau împreună pe muntele aflat la nord de casa lor. Năpădite de buruieni, se vedeau ruinele fortăreței ridicate de samuraiul ce stăpânise odinioară peste aceste locuri, iar câteodată, din șanțul secat și împresurat de tufișuri și dintre întăriturile de pământ acoperite de frunze uscate, se întâmpla să iasă la iveală câteva boabe de orez arse sau câte un bol spart. Din vârful muntelui bătut de vânturi se puteau vedea valea și satele. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, și au ridicat șanțuri de apărare de jur împrejurul lui. 5. Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 6. În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, așa că poporul țării nu mai avea pîine deloc. 7. Atunci s-a făcut o spărtură în cetate; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
vă sunt arse de foc, străinii vă mănîncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8. Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă într-un cîmp de castraveți, ca o cetate împresurată. 9. De nu ne-ar fi lăsat Domnul oștirilor o mică rămășiță, am fi ajuns ca Sodoma, și ne-am fi asemănat cu Gomora. 10. Ascultați cuvîntul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
sufletească. Iar eu pe aceasta din urmă am citit-o pe chipul lui Boabdil, în ziua de Anul Nou, în sala Ambasadorilor. Tocmai aflasem crudul adevăr despre Basta de la un tânăr ofițer berber din pază, care avea rude în orașul împresurat. Venea ades să mă vadă la cancelaria statului, și mi se adresase mie căci nu cuteza să i se adreseze direct sultanului, mai cu seamă pentru a-i vesti o nenorocire. L-am condus pe dată în fața lui Boabdil, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
iernii ce se anunța lungă și aspră, își disputau ultimele crengi ale celui din urmă copac făcut bucăți; oamenii șeicului, pe cât de descumpăniți pe atât de dezlănțuiți, dădeau târcoale pe străzi în căutarea unui vinovat bun de pedeapsă. În jurul orașului împresurat, luptele erau mai rare, mai puțin violente. Călăreții și pedestrașii Granadei, decimați la fiecare dintre ieșirile lor de către artileria castiliană, nu mai cutezau să se aventureze în masă departe de metereze. Se mulțumeau cu mici lovituri în cursul nopții pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de mult obiceiul de a numi un „alfaqueque mayor“, adesea un înalt personaj al statului, asistat de numeroși alți dezrobitori. Cele care veneau să semnaleze disparițiile erau familiile captivilor: un militar căzut în mâinile dușmanului, un locuitor dintr-un oraș împresurat, o țărancă luată cu arcanul cu prilejul vreunei incursiuni. Numitul fakkak sau unul dintre reprezentanții lui își începea atunci cercetările, ducându-se pe teritoriul advers, uneori chiar în regiuni îndepărtate, deghizat în negustor sau bizuindu-se chiar pe adevărata sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Țâgănuș, ce sânt în Ulița Tărbujănească, din dzilele lui Vasilie vodă (Lupu n.n), pentru că au fost Ionașcă Țigănaș popă la doamna lui Vasili vodă, la Tudosca. Deci le-au fost luat cu năpaste cu cuvântul doamnei Tudoscăi și sânt împresurate până acmu”. Vornicii adună megieșii și află că și “Ștefan armanul” care a “ședzut într-acele dughene de la Barnovschie vodă până în zilele lui Ștefan vodă și” că “au dat chirii tot Măricuții... Deci, precum au mărturisit înaintea noastră atâțiia oameni
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile. Vel logofătul a strâns „pe toți cîți au locuri alăture cu locul domnescî, de la podul uliții ce trece pe denainte lui Svetîi Nicolae, în sus, pînă la Podul Vechiu, anume pe Enache blănar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Dănuț își smucește capul din grumaz și înlemnește. O cunună, o împletitură vie de aripe, cu penele fâlfâinde, de nea, ca ale unei colonii arctice de goelanzi, paznici impunători ai ouălor din cuiburi, se materializase proteguitoare, pe circumferința grupului lor împresurat! Aromele fruste, ca de dafin, de aloe și de smirnă, laolaltă cu bătaia metronomică toropitoare a lanurilor de trestii, în deltă, bătaia zecilor de perechi de aripi de zăpadă, îi induc Poetului un șoc ușor, ca un leșin plăcut. Trece
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Cine vrea să asculte, să asculte, cine nu vrea, să n-asculte! Căci sunt o casă de îndărătnici!" $4 1. "Și tu, fiul omului, ia o cărămidă, pune-o înaintea ta, și sapă pe ea cetatea Ierusalimului. 2. Înfățișează-o împresurată, zidește întărituri în jurul ei, înconjoară-o cu un șanț de apărare, pune tabere de ostași împrejurul ei, și ridică berbeci de fier împotriva ei de jur împrejur. 3. Ia o tigaie de fier, și pune-o, ca un zid de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
vei isprăvi aceste zile, culcă-te a doua oară pe coasta dreaptă, și poartă nelegiuirea casei lui Iuda patru zeci de zile; îți pun cîte o zi pentru fiecare an. 7. Apoi, întoarce-ți fața și brațul dezgolit spre Ierusalimul împresurat, și proorocește împotriva lui. 8. Și iată, voi pune funii peste tine ca să nu poți să te întorci de pe o coastă pe alta, pînă nu vei împlini zilele împresurării tale. 9. Ia-ți și grîu, orz, bob, linte, mei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
de putere. Și nici bamah-ul, care e ud de la ofrandele pe care le-am adus. De unde o să știe zeii unde sunt, dacă eu n-o să mai fiu aici să-i servesc? Cine o să mă mai protejeze? Surori dragi, o să fim împresurate de demoni. Avea ochii măriți de groază. - Locul acesta, acest copac, aici este ea, zeița mea micuță, Nanșe. Surorile se ridicau s-o asculte pe Zilpa vorbind despre propria ei zeitate, adică ceva ce se făcea doar pe patul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
sângerează decât la lună. Noaptea o doare mai tare. „Noaptea, mai ales către ziuă“, mărturisi, mai departe, Rada, fără să-și poată lua privirea de la ochii mistuitori ai vraciului. „Atunci când nu mai știu dacă dorm sau sunt trează. Mă simt împresurată, dar nu pot să mă apăr. Cei care mă atacă îmi amintesc de oamenii ăia, niște siluete care seamănă între ele, cu fețele întunecate. Aud și zgomotele de atunci, strigătele care nu mai știu dacă sunt ale noastre sau ale
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
000 de locuitori. La 1829 a fost luat de cătră Pașkevici numai în patru zile. Mult mai mult a rezistat în anul 1855 contra lui Muravief. Apărătorii cetății, comandați de generalul Williams, au respins cu multă vitejie asalturile rușilor, dar, împresurată și pierzîndu-și oastea prin foame, frig și boale contagioase, cetatea se supuse lui Muravief la 27 noiemvrie 1855. Garnizoana de astăzi a Karsului se socotește la 30 000 oameni cu 289 tunuri de cetate și 66 tunuri de câmp. Fortul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rusască au lăsat trupe de observație la Batum și Ardagan și e pe drum spre Ardanuci; aripa stângă, pornind prin Erivan, au luat fortul Bajazid aproape fără luptă și e în marș spre Erzerum. Astfel dar cetățile rămân în urma rușilor împresurate, iar armata întreagă grăbește spre Erzerum. Știri mai nouă spun că rușii n-au putut să forseze defileul muntos de la Soghanti și că în mai multe lupte, date cu acest scop, au fost respinși de Muktar Pașa, care staționează cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
100 morți, între care și colonelul principe Micirschii și 400 răniți. Iar la Plevna Osman Pașa e amenințat de un nou Sedan. Întăririle lagărului turcesc și chiar orașul Plevna au fost crâncen bombardate de cătră oștirile romîno-ruse și acum sânt împresurate astfel încît comunicarea lui Osman Pașa cu cuartierul general turcesc e cu totul tăiată. Armata turcească de la Plevna nu mai are mijloace de-a-și procura nici pozițiuni, nici munițiuni. Turcii nerăspunzând la bombardare, se crede că le lipsesc munițiunile. [11
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aburește, o tăcere sfântă te împresoară, și puțin câte puțin te trezești adîncindu-te în criierii munților. Aici la capătul satului, pe genunchii unei grupe de munți acoperiți cu brazi seculari, se rădică mănăstirea cu turnurile ei măiestoase. De toate părțile împresurată cu munți sfîșieți de crăpături și văi adânci și înguste; în apropierea unor mici plaiuri de verdeață încîntătoare, cu drept cuvânt a fost aleasă de locașul etern a celui ce n-a avut răgaz să se odihnească toată viața sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vestea pretutindeni părului ei cel negru că mura, des că peria și lung că un șarpe, buzelor ei cele roșii că zmeura și umede că floarea stropita de roua. Nici n-apucase să împlinească șaisprezece ani și se și găsi împresurata de pâlcuri de pețitori, care de care mai frumoși, care de care mai bogați." (p. 370) constituie un paradox deoarece titlul social "baroneasă" implică o experiență abducțială bazată pe stima persoanei pentru superioritatea funcției, pe când apelativul "Ileana Măriucăi lui Dosoftei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
seară, autoritățile din București fură avertizate că banda tocmai se abătuse la o cârciumă aflată la două leghe distanță de oraș și chefuia acolo. Jandarmeria și o brigadă de agenți de poliție fură puși imediat pe urmele sale; casa fu împresurată, banda surprinsă și prinsă cu forța. Demnul magistrat care conducea poliția îl convocă pe șeful hoților în fața sa și îl supuse unui interogatoriu secret. Ce se întâmplă între aceste două onorabile personaje? Tâlharul avu talentul de a-i demonstra magistratului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]