94 matches
-
iminentă, întrucât pârâtul o părăsește într-una din zile, plecând nu singur, ci cu fiica, amândoi fugind peste Olt, în satul Păroși, unde se cunună și unde femeia naște un copil. La rândul ei, mama are un copil cu același împricinat, iar cât au locuit împreună, numitul Stanciu „au petrecut în fapta păcatului și cu Maria văduva, și cu fii-sa Ilin ca“. Cei trei ar trebui pedepsiți conform glavei 211, zacea la 10 care prevede următoarele: „Cela ce se va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
consideră că promisiunile făcute fără martori pot fi considerate drept un angajament. Doar în două cazuri, unde promisiunile sunt asociate cu schimbul de inele, iar în alte două făcute de față cu martori, Bi se ri ca insistă pe căsătoria împricinați lor, deși nu este pomenit cuvântul logodnă. poate pentru că adevărata logodnă este asociată întotdeauna cu ceremonia religioasă? În cele 16 cazuri, doar o singură logodnă nu a avut consa cra rea religioasă, dar ea a trecut prin toate celelalte etape
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
între ziduri, candidatul se răzgândește și revine asupra deciziei inițiale. IV Divorțul - între sancțiune și reconciliere Zapisul de împăcare O primă prezentare în instanță se încheie rareori cu o sentință definitivă. Mitropolitul și soborul său încearcă să îi împace pe împricinați propunându-le o serie de soluții de compromis. În această primă etapă, mitropolitul pare mai curând un împăciuitor care ascultă răbdător, încearcă să calmeze spiritele și să ofere sfaturi. În acest prim moment al judecății, împricinații acceptă compromisul impus de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente de slujbași alipiți la divanuri, unde au și rămas astăzi, când sunt din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în natură, pe urmă schimbată în bani". (Gh. Ghibănescu din „Evenimentul", 2 iulie 1904, p. 3). Copiii de casă erau slugi la curtea Domnească, spune D. Cantemir. Ei erau trimiși foarte des pe la boierii care se aflau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sala 5 a Tribunalului erau 17 avocați (în robe), 3 membre ale completului de judecată și... 16 justițiabili! La 09.43 au mai intrat pe ușă alți 3 avocați în robe. La 10.10 în celelalte săli mai erau câțiva împricinați și câț iva avocați pe care nu i-am numărat, așa cum nu am fost atent câți erau la masa avocaților (cred că 5-6) unde se tot mișcau. Cum avocații se uitau după clienți ca bucureștenii după traistă și, cum se
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru că fusese obținută necurat. Cu genovezii s-a dat de-a azvîrlitelea în liga a treia, dar asta a fost doar măsura sportivă. Au intrat în scenă Carabinierii, Procuratura și, dincolo de gratii, au început să se înghesuie oficialii și alți împricinați. În ultimii 15 ani, România a oferit Mapamondului cătușele ruginite atîrnînd de brațele a doi amărășteni, Trifina și Cănănău, implicați prin ’95 într-un blat între Iași și Brăila, înfățișat ani la rîndul publicului ca material didactic pentru ora de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
câtorva musulmani. Generalul Avitabile Îi condamnase la moarte prin spânzurare Întrucât oamenii erau de părere că sub protecția unui guvernator european Își pot lua libertatea să consume carne de vită! Potrivit opiniei lui Ranjit Singh, generalul Îi Întemnițase pe cei Împricinați doar pentru ca apoi să le permită evadarea. Oricum, este bine cunoscut faptul că generalul Avitabile fusese un om activ și că a introdus multe reforme folositoare În țară141, fiind de asemenea de un mare ajutor armatei engleze În timpul marșului către
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se află într-o stare de război sau într-o stare de pace nesigură 106, acțiunea legii naturale este blocată de o situație fără ieșire: orice om este în același timp judecător și executor al cauzelor litigioase, fiind totodată și împricinat sau având un interes legat de o pricină. Drept urmare, obligația legii naturale nu mai este efectivă. Trecerea de la starea naturală la starea politică este trecerea la un alt regim al obligației, în care legea naturală este dublată de legea civilă
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
frustrat de o palmă de loc,când e dat în judecată,ca mai târziu învățătorul să- i fie naș.Târguiala dintre Ion și Vasile Baciu începe în casa preotului și continuă la învățător care reușește,parțial,să-i împace pe împricinați. Hora este “ab initio”, centrul din care pornesc două căi ale narațiunii, care evoluează paralel și se interferează, generând imaginea completă,monografică a vieții satului românesc.Cel de-al doilea drum, ne dezvăluie un real roman în roman, acela al
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
se lupta cu incendiul, bătrâna i-a șoptit nepotului orășean: Să spui că Adrian a pus focul, el știe să se ferească din calea moșneagului. Așa a și făcut viitorul inginer. Bunicul, cu puțină diplomație, l-a capturat pe nepotul împricinat și i-a tras o bătaie cu cureaua, pe care o va ține minte toată viața. Pe fața și în vocea povestitorului se descifra și acum, după mulți ani, regretul că bunul său prieten a avut de suferit din cauza lui
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
articole care însemnau sfaturi pentru ei. Astfel, se aflau publicate sfaturi referitoare la ce este un testament, cine îl poate face,, despre judecăți, sfaturi judecătorești - încercarea de învoială, pâra, adeverința de sărăcie, pârâtorul, pârâtul, martorul, prețuitorul sau ispașnicul, mărturia părților împricinate, despre stingherirea în stăpânire, despre restituția în starea de-nainte etc. Erau și articole de un interes mai larg: vorbiți și scrieți românește!; să nu ne dezbinăm! etc. Legat de porunca „vorbiți și scrieți românește” se publica chiar un decalog
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bogații cât și săracii sunt la fel de neputincioși față de biciul care îi lovește. Din toți medicii, unul singur se mai îngrijește de bolnavi, întrucât ceilalți toți, parte au murit, parte au fugit.(...) Tribunalele au încetat din lipsă de judecători și de împricinați”. în opinia lui Blutte, pentru a lupta eficient împotriva acestor flageluri, care se revărsau intens asupra Principatelor, pentru a dezarma bandele de răufăcători, care se înmulțeau în condițiile mizeriei generale, era nevoie de „o forță publică serioasă”. în fapt, Jeltuhin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
au adus importante servicii „cauzei”, au fost îndepărtați cu o brutalitate de neimaginat de către secretarii cu patru clase primare ajunși în fruntea bucatelor. Bine-nțeles că urmau în raportul din care cităm și acuze grave care-i puteau duce pe împricinați direct în sinistrele pușcării comuniste din acei ani tulburi. Iată ce motive de excludere i-a găsit tov. Olaru acestui tânăr: „...tov. L.I. din com. Cozmești este fiu de preot și chiabur a cumpărat timbre și carnete de la O.T.S.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scarpini la testicule în public știe oricine că e un gest condamnabil. Asta dacă o faci pe furiș. Ești penibil. Dacă, în schimb, îți scuturi clopotele așa, ostentativ, pentru a epata burghezul, aici nu mai e absolut nimic obscen. Gestul împricinat te transformă într-un tip nonconformist. Interesant. Un rebel. Che Guevara era mic copil. Nu te scarpini, așa de foaie verde. Te scarpini în semn de protest. Nu am vorbit niciodată și, deși îl văd cu o frecvență așa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în 30 de zile de la data comunicării la Judecătoria Sector 1 București. Deci în urmă cu patru ani, când eram declarat "fruntaș în întrecere" și decorat cu "Medalia Muncii", eram foarte corespunzător profesional și ulterior m-am erodat? "Cei patru" împricinați am scris la CC, am dat Ministerul în judecată, fără folos însă. Vorba lui Napoleon: "De la sublim la ridicol nu-i decât un pas"! Așa și la mine, de la diplomat, șef de misiune, la referent principal de turism decorat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
voievodului, ci și din a Divanului Domnesc și a înaltului cler. De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc de seamă pentru a cerceta faptele la fața locului. După ce primea anafora de la dregătorul trimis, asculta cu mare luare aminte pe împricinați, cărora le cerea să-și dovedească spusele cu urice domnești, ispisoace sau martori de bună credință. - Indrăznesc, mărite Spirit, să-ți cer să-mi lămurești înțelesul cuvintelor rostite de tine privitoare la actele domnești. - Trebuie să știi că, de fiecare
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
puși să păzească anumite orânduieli. În cazul nostru, pe cele bisericești. Chiar pe însuși capul bisericii...Nu-i nimic de râs, om bun. Mai degrabă-i de plâns... - Ai dreptate, mărite Spirit. Admir corectitudinea marelui stolnic Lupu, care, avându-l împricinat chiar pe mitropolitul „chiriu chir Nichiforu”, nu s-a sfiit să-i dea dreptate egumenului Iezechil. - Uite că am cam golit sacul cu poveștile despre „mănăstirea dintre vii” - Sfântul Atanasie. Urmează doar întrebarea firească. Acum încotro? - Imi lași prea multă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și directorului Direcției relații internaționale din Ministerul Turismului ni s-au desfăcut contractele de muncă, și nu oricum, ci cu litera "e", aplicată "dușmanilor poporului", și am primit cu toții și un "vot de blam" pe linie de partid. "Cei patru" împricinați am scris la CC, am dat Ministerul în judecată, fără folos însă. Știindu-ne nevinovați și știindu-se cu musca pe căciulă, am fost ajutați de conducerea ministerului să ne găsim totuși niște locuri de muncă în cadrul "sistemului", eu fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
încadrase paragraful cu roșu! (Ciudate mai sunt meandrele vieții "România Mare" a publicat mai multe articole având drept "țintă" pe ambasadorul României la Madrid, dar tot în respectiva revistă aveam să citesc prin 2006 o suită de materiale semnate de "împricinat", pe teme ale României post '89!) Cu domnul Marian Nazat, excelent jurist, dar și publicist, prezent la Madrid pentru o "comisie rogatorie", aveam să demarăm acțiunea contra unei firme de transport maritim din Taiwan, proprietara navei de pe care fuseseră aruncați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Dl Comandant Dorobanți local Îmi comunică că caporalii notați pe contrapagină nu au voit a se prezenta la Batalion În urma ordinului ce li sa dat. Vă invit dar să dați dispozițiuni pentru trimiterea numiților de urgență la Batalion”. Cei șapte Împricinați fuseseră: „Mihai Vasiliu, Ghiță Mircea, Hristea Matei Calmuc, Anton Romila, Neculai Manoliu, Sava Maiadu și Ianache Ianachescu”. Extrem de târziu, pe 28 octombrie 1877, comisarul Despărțirii a II-a, a trimis adresa de răspuns șefului său, comisarul șef Gh. Alexandrescu, În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aceea a papei Nicolae al II-lea de a desființa obiceiurile și năravurile cumanilor prin hotărârile Sinodului de la Buda, cât și a Coroanei Ungare de a interveni cu armele în soluționarea unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile Vaticanului relativ la cumani și a spulberat și ideea creștinării tătarilor și catolicizării românilor prin reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
procese crește: Gavril Dunavăț cu verii lui, popa Onică din Fruntești, Cozma Dunavățu cu nepoții Teodor, Ștefan, Nicoară și Marina, iar în secolul al XVII-lea, atât în documentele datate, cât și în cele fără dată, apar tot mai mulți împricinați și martori. Așa, de exemplu, întrun zapisă din 1648, apare popa Andronică din Fruntești, cu preoteasa lui, Maria, și, din Filipeni apar cu numele mică Gherasim și Ionașcu, Andronic, Ion Platon, Iosep bătrânul, Gavril Arsenie, fiul Crâstinei și nepotul Moldei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pomenește despre "patria constituționalismului", i.e. Stale Unite ale Americii: Cine e acela pentru care, dacă e un proces important, se face un steeplechase (cuvânt englez, dar lucrul nu este din patria constituționalismului), cine să-l aibă mai întâi, si nefericitul împricinat, când vine în aldoilea rând, aleargă disperat la ușă tuturor celorlalți avocați ca să caute o contrabalansare a influenței"19. Într-un corpus de 94 de texte (rostite de 35 de oratori consacrați în secolul al XIX-lea) pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
și de dragul cimiliturilor sale. Un pantof cu bani, altul fără". Sau "cumpărați mănuși rupte gata. Le dau ieftin." Îi plăcea să stea cu coșul de mărunțișuri în apropierea Tribunalului de pe cheiul Dîmboviței, contemplînd spectacolul și iscînd vorbe de duh despre împricinați, avocați și judecători, pe care le striga în gura mare. Cu vremea, devenise o figură ultracunoscută și îndrăgită de lumea toată. Se povestește că într-o zi văzu, din fața coșului său cu mărunțișuri, că unui biet țăran i se scotea
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute, despre plagiatele ordinare dintr-o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au fost puse pe două coloane, s-a demonstrat că ne aflăm în fața unui furt la drumul mare, dar n-a căzut nici un cap. Autorii își păstrează în bibliografii textele furate, cu un firesc al nefirescului care în alte părți
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]