176 matches
-
din 1945, comuniști și necomuniști, continuau o veche practică. Comisia locală de împroprietărire a înscrisă în tabele pe toți îndreptățiții 55 din comună, 322 capi de familie la care s-a adăugat un tabel separat, scrisă cu cerneală, cu 16 împroprietăriți. La cei 338 capi de familie înscriși în liste, au fost împărțite 244 ha și 800 m2. În țară, nu toate pământurile expropriate au fost împărțite țăranilor. Unele terenuri au intrat în proprietatea statului pentru ferme model, loturi experimentale, stațiuni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranii îi spuneau „firmă”), Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), subordonată GAS de la Gloduri, Izvorul Berheciului. La acea fermă de stat, au fost aduse în Filipeni primele tractoare să are pământul, de se uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu suprafața de teren primită, rata anuală, socotită în grâu sau alte produse predate în prezent în contul ratelor de împroprietărire, cuprindea următoarele rubrici: Suprafața cu care au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rată în contul plății pământului. Un indiciu asupra plății pământului primit îl avem la nr. 251 - Anica T. Romedea, împroprietărită cu 1 ha, pentru care achită suma de 1120 lei, fără ca la „Restanțe” să se fi înscrisă ceva. De la alți împroprietăriți aflăm (Ion M. Perju la numărul 267) că pentru 0,5 ha s-a achitat cu 50 kg grâu, ceea ce ar însemna că prețul pământului era simbolic, dacă nu s-ar fi scrisă înainte că reprezintă rata anuală. Majoritatea loturilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecăreia și al posibilităților de a-l lucra. Ei au format cartierul Vechi, localizându-se în partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei, formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha de fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
cultivabil, pădure, fânaț și mlaștină. În 1864 au fost împroprietăriți 38 fruntași, 316 pălmași și 284 clăcași, cu 3 554 ha. (cf. Marele dicționar geografic, București, 1858-1902). La Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale se găsesc registrele nominale cu locuitorii împroprietăriți, la colecția Manuscrise, nr. 1937-1939 și 1943. Între anii 1862-1864, cât au durat lucrările de restaurare, reamenajare a castelului, Elena Doamna obișnuia să vină destul de des la Ruginoasa pentru a supraveghea lucrările, dar Alexandru Vodă venea numai când îi permiteau
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
fiecăreia și al posibilităților de a-l lucra. Ei au format cartierul Vechi, așezându-se în partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
fiecăreia și al posibilităților de a-l lucra. Ei au format cartierul Vechi, așezându-se în partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
ce pot asigura muncitorilor agricoli locali venituri consistente. Toți a dus-o bine până ce o întreagă etnie a plecat căutând o viață mai demnă. Cu toată redistribuirea pământurilor nefolosite unor români din restul țării, pământurile au rămas pârloagă iar noii împroprietăriți mor de foame alături de toți muncitorii agricoli locali. Politicienii n-au ochi să vadă prăpădul. Singurele locuri de muncă sunt asigurate numai de hoții de codru. Cu ultimele legi și acestea vor fi desființate. Contribuție la depopulare, nu numai a
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
362 de cetățeni ai comunei, cărora li s-au repartizat, 243 ha teren arabil, mult sub necesitățile oamenilor, însă acest pământ a fost păstrat doar până în 1962, an în care, la nivel național, s-a încheiat cooperativizarea agriculturii. Numărul țăranilor împroprietăriți a fost destul de mare (toți țăranii au primit pământ), dar, așa cum arătam și mai sus, suprafața primită a fost foarte mică. Astfel, 311 familii de țărani, au primit până la 1 ha de pământ arabil, 609 familii, între 1 și 3
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
cele patru unități din care era format: satul Călimănești, sătul Seaca și cătunele Caciulata și Gură Văii. Tot în anul 1864 începe construirea de case în Câmpul lui Dan, dintre șosea și Olt, pe fâșii de teren cu care fuseseră împroprietărite vechile familii: Cuprian, Zamfirache 2*, Panduru, Branescu, Găină, Gaozea, Berbece, Mangu, Morcov... Casele clădite aici erau mari și cu pereții ”mai totdeauna” din cărămidă, iar acoperișul din țigla. Gospodăriile sunt mai arătoase și mai înstărite decât în restul satului - subliniază
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
fiecăreia și al posibilităților de a-l lucra. Ei au format cartierul Vechi, așezându-se în partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
că tocmai în secolul acesta, al liberalismului, o sumă de români, poate o jumătate de milion, au trecut în Dobrogea pe când era turcească, în Bulgaria, în Serbia. D. Ioan Ghica constată în Convorbiri economice același lucru: Sunt localități unde plugari împroprietăriți, după ce-au plătit anuitatea șapte - opt ani, au părăsit pământul, s-au făcut servitori și argați sau au trecut Dunărea. Din Moldova țăranii își părăsesc căminele și trec în Basarabia rusească. Toate aceste sunt fapte. Aceste fapte dovedesc decadența
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Șandru, Reforma agrară din 1945 în România, București, 2000, p. 18. • M. Mihăileanu, Exproprierea în lumina aprecierilor de astăzi, în „Analele economice și statistice“, an. XXIII, 1940, nr. 7-9, p. 80. specială urma a fi creată, pentru a procura noilor împroprietăriți inventarul viu și mort, semințele și alte bunuri necesare. Țăranii păstrau libertatea completă de a se constitui în obști sau în alte forme de exploatare în comun a pământului. Statul trebuia să intervină cu întreaga lui putere materială și morală
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și statutelor sociale în societate. Trecerea la capitalismul postcomunist urmează însă o rețetă net diferită. De data aceasta, nu populația se ridică împotriva clasei politice, ci clasa politică acționează împotriva populației; de data aceasta, populația nu este expropriată, ci, dimpotrivă, împroprietărită (exproprierea are loc abia într-o etapă ulterioară); de data aceasta, capitaliștii nu trebuie să-și aducă forța politică inferioară la nivelul puterii economice incontestabile pe care o au, ci, dimpotrivă, viitorii capitaliști domină politica statului, dar nu au capital
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a clădirilor naționalizate, acestea din urmă având o valoare de piață imediată net superioară celei a tuturor retrocedărilor făcute gospodăriilor țărănești. În același timp, retrocedările de terenuri, ca și împroprietăririle s-au făcut de fiecare dată prin restricționarea vânzării de către împroprietăriți a terenurilor agricole căpătate. O asemenea restricție nu a fost însă impusă în cazul retrocedărilor de proprietăți imobiliare în mediul urban, ele fiind din capul locului destinate pieței. Privatizarea în agricultură a fost dominată de filosofia politică ce a guvernat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sub domnia piețelor naționale și a statelor-națiune teritoriale, relațiile umane explodează din vechile tipare instituționale. Un nou om este pe cale de apariție, a cărui imagine despre sine și concepție despre lume sunt tot atât de diferite de cea a omul obișnuit și Împroprietărit al epocii moderne, pe cât acesta din urmă era diferit de individul comunal al erei medievale. Noua conștiință este mult mai expansivă și mult mai globală. Piața națională și statul-națiune par dintr-odată prea mici și limitate pentru a acomoda o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îmbunătățirea traiului tuturor celor ce muncesc; * Salarii egale la muncă egală; * Concedii plătite de odihnă și înainte și după naștere; * Pensii de bătrânețe și de accidente de muncă; * Pensii pentru văduvele și orfanii de război; * Titluri de proprietate pentru noii împroprietăriți și împroprietărite; * Loc de casă pentru țăranii și țărancele fără pământ; * O așezare dreaptă a impozitelor; * Luminarea femeilor prin școli pentru neștiutoarele de carte, biblioteci, cursuri de învățat meserii, cinematografe etc. Femei intelectuale și mai cu seamă dvs. învățătoarele, Fiți
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tuturor celor ce muncesc; * Salarii egale la muncă egală; * Concedii plătite de odihnă și înainte și după naștere; * Pensii de bătrânețe și de accidente de muncă; * Pensii pentru văduvele și orfanii de război; * Titluri de proprietate pentru noii împroprietăriți și împroprietărite; * Loc de casă pentru țăranii și țărancele fără pământ; * O așezare dreaptă a impozitelor; * Luminarea femeilor prin școli pentru neștiutoarele de carte, biblioteci, cursuri de învățat meserii, cinematografe etc. Femei intelectuale și mai cu seamă dvs. învățătoarele, Fiți purtătoare de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
stat independent, de sine stătător, pornește procesul cooperativizării în chiar anul 1953, introducând însă în statutul asociațiilor nu doar principiul retribuției după muncă, ci și principiul distribuției dividendelor după aportul la avuția acestora. Chiar și așa, mulți țărani, de abia împroprietăriți, sunt contrariați de această politică, dar nu obiectează masiv. În 1954, se punea problema cum să fie tratate proprietățile bancherilor, industriașilor și comercianților în perspectiva dezvoltării ,,planice, proporționale": așa-zisa transformare socialistă a acestora apărea ca un imperativ ineluctabil. Dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cazuri penale - și nici atunci nu tocmai - intervenea justiția statului. Cine rămânea să fie administrat de stat? Două elemente neatîrnate: 1) răzășul, 2) negustorul și breslele. {EminescuOpIX 170} Deci vedem că existau două clase neatârnate, una țărănească, ieșită din războinicii împroprietăriți, alta burgeză. Aceștia nu erau oamenii numărui. Istoria celor din urmă 50 de ani, pe care mulți o numesc a regenerării naționale, mai cu drept cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor. Nimicindu - se însă talpa țărei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a Legii rurale din acest an, o parte din moșia Umbrăreștilor de sub stăpânirea Elencăi Manu, în suprafață de 378 fălcii, a fost expropriată și atribuită apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să stăpânească în continuare o suprafață de peste 2.300 fălcii, așa după cum se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
delegat din partea mea pentru Moșiile Torceștii și Blăjerii [...], m-am ales eu singur spre a fi față la măsuriște”. Mai aflăm că nu au trecut nici doi ani de la măsuriște și împroprietărire, și boierul a și „rășluit de la locuitorii recent împroprietăriți” suprafața de 48 fălcii, de la punctul Cioara până la Herătău, zona cu cel mai fertil sol. În urma reclamațiilor și a insistentelor cereri, țăranii au reintrat în stăpânirea întregii suprafețe de teren cu care fuseseră împroprietăriți. Ne dăm seama că Panait Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
balastiera Condrea, suprafața totală fiind de 175 fălcii și 57 1/2 prăjini în planul lui Th. Șerbănescu. Suprafața totală cuvenită foștilor clăcași de pe moșia Umbrărești a ajuns la 398 fălcii, proprietăresei rămânându-i peste 2.300 fălcii. Numărul locuitorilor împroprietăriți a fost de 130 familii din toate cele trei cătune, iar pe categorii obținem următoarea situație statistică referitoare la Umbrărești: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 19 în procente 15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și 40 prăjini = 19 în procente 15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25%; -cei care n-au făcut clacă = 31 „ 24%, în total sunt 129 de clăcași împroprietăriți, la care se adaugă 1 preot, ce primește pentru parohia sa 8 fălcii și 40 prăjini, o parte din această suprafață fiind situată în perimetrul atribuit siliștenilor și o parte în cel dat Tămășenilor și celor din Slobozia. Aceasta pentru că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al apei Bârladului, incluzând și vatra satului, dar mergea în lungime pe întreaga moșie până în Herătău, pe o lățime de 200 stânjeni. Cum întinderea cuprindea soluri diferite ca fertilitate, s-a convenit la împărțirea pe trunchiuri de teren astfel încât fiecărui împroprietărit să-i revină atât locuri bune, cât și mai puțin bune. Și Torceștii aveau o condică cu evidența acestor trunchiuri, distribuite pe fiecare în parte. Iată câteva consemnări dintr-o condică din 1900. E posibil ca alta mai veche să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]