107,915 matches
-
abia două ziceri străine limbei i-au scăpat: huzur și hal, și aceste poate pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit limbei". La fel de firesc acceptă prezența turcismelor Heliade Rădulescu, cînd discută cazul termenilor vestimentari, ca exemplu perfect de împrumut lexical superficial, care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat pe cel care le purta cum se cheamă și acela i-a spus cum se cheamă" (Paralelism
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
libertatea individuală și drepturile omului), 1848 etc.; prin locuri simbolice (precum, de exemplu, Dunărea: frontieră istorică și culturală, liant între lumi, axa de circulație a Mitteleuropei, coloana vertebrală a monarhiei dunărene care "reușise să făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea latină și cea germanică, din tradițiile naționale, dar și din Balcani"); sau "momentele cotiturii de sine ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice... Numeroase "cuvinte și
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
Cum se raportează tinerii la creațiile tale? - Unii sunt Încântați, alții tac. Dar faptul că nu am rămas cu nici un volum, cred că spune mult. Și acum mai sunt Întrebată dacă nu mai am pe acasă vreun volum... măcar cu Împrumut. „Omul propune, Dumnezeu dispune!” - Câte ore scrii, zilnic? - De câte ori se leagă un răspuns la o Întrebare sau când am eu o Întrebare de pus semenilor mei. Deși mulți dintre colegii mei spun: „Am program fix, de la 7 dimineața până la ora
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
provocarea futuristă, austeritatea cubist-abstracționistă, violențele expresionismului și formele mai echilibrate propuse de poezia unor Apollinaire, Cendrars și a altora, el întreprinde o acțiune de bruiaj radical, scriind și recitând cu Iancu (autor și de măști primitive) "'poeme negre' cu câteva împrumuturi amuzante din limba română", înainte de a-și lansa celebrele manifeste Dada. Huelsenbeck vorbește despre el ca despre "un soi de barbar autostilat", "un barbar de cel mai înalt nivel mental și estetic, un geniu fără scrupule", iar constuctivistul Hans Richter
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
acestuia se regăsesc la tot pasul, deschizând cartea la întâmplare și alegând pentru lectură aproape orice paragraf. Un "artist" sociofob, o personalitate excentrică și ușor paranoidă își construiește casa "cu fundul în sus" alcătuind pereții din păreri și sugestii de împrumut, cu două ipoteze personale drept ferestre și cu o ușă confecționată dintr-un regret mai vechi. Preocuparea majoră pare să se circumscrie receptării actului de creație de către "curioși", adică de publicul larg, de criticii mai mult sau mai puțin avizați
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
intră cel mai vîrstnic chirigiu, luă de pe zid santura lui Leandru și o cîntări în mîini. Greutatea ei, care venea de la bănuții vîrîți, era o recomandare suficientă pentru tînărul interpret. Chirigiul îl rugă pe tatăl Cihoric să-i dea cu împrumut fiul cît să-l aibă pentru un drum la Țarigrad ca al patrulea la cîntarea cu santură. Leandru a consimțit fără a mai sta pe gînduri, așa că învățatul scrisului îi fu întrerupt încă de la început și rămase la prima slovă
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
lingvistic: fiind clară tendința românei de a atribui genul gramatical - în opoziția masculin-neutru versus feminin -, după formă ( ceea ce e valabil atît pentru denumiri - de aceea Craiova e feminin, iar Brașovul masculin-neutru, Dacia feminină iar Opelul neutru etc., cît și pentru împrumuturile recente), apariția unui nume de familie ( cu terminație tipică de masculin-neutru) creează confuzii între genul referențial și cel formal. În afara zonei aparte, specializate, a studiilor științifice, e probabil să întîlnim numele de familie folosite singure doar în unele contexte oficiale
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
în arta cuvântării" și rhetoriké ștékhneț "meșteșugul cuvântării frumoase, retorică", eíron "prefăcut, unul care spune mai puțin decât are în minte" și eironeía "vorbire prefăcută, care nu dezvăluie întru totul gândirea cuiva". Dintre termenii aceștia, au intrat în română ca împrumuturi neologice retor, retorică, ironie, pe care însă vorbitorii nu îi mai pun în legătură cu ritos. Cum s-a ajuns totuși la forma greșită rituos? Întâi, din pricina necunoașterii originii exacte a cuvântului. Apoi, prin alăturarea lui netemeinică și incorectă cu alte cuvinte
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
ritos. Cum s-a ajuns totuși la forma greșită rituos? Întâi, din pricina necunoașterii originii exacte a cuvântului. Apoi, prin alăturarea lui netemeinică și incorectă cu alte cuvinte românești terminate în -uos ca, de pildă, fastuos, fructuos, onctuos, sinuos, somptuos, toate împrumuturi relativ recente din latină (în anumite cazuri prin mijlocirea francezei), limbă unde finala -uos este cu totul îndreptățită. Acestea sunt, câteodată, greșit pronunțate și scrise de anumiți vorbitori fără -u-, adică fastos, fructos etc. Cunoscând acest lucru și căutând, probabil
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
am văzut, pot fi descrise și ca prețiozități franțuzite. Această din urmă interpretare - mai puțin obișnuită - e întemeiată pe faptul că, într-adevăr, cuvinte franțuzești cu structură fonetică asemănătoare (și care adesea chiar au stat la originea formelor românești, prin împrumut) sînt considerate (cel puțin în dicționarele actuale) ca fiind pronunțate cu diftong. În dicționarele românești (DEX, DOOM), e indicată despărțirea în silabe și implicit pronunția acelor secvențe de litere care - în absența unor semne speciale pentru semivocale - ar putea fi
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
printre care și la Festivalul și Colocviul Internațional "Zile și nopți de literatură" de la Neptun, din anul 2002. Cercetătorul literar Camera, pe înserate. Hârtia așteaptă, riguros. Examineaza cu migala costumul bardului căruia i-a dat de urmă la casa de împrumut pe amanet. Plimbă lupa de-a lungul cusăturii uzate și ține în dreptul luminii o grămăjoară de praf. Ia te uită - o pată la genunchi! Cu mâna tremurândă începe s-o râcâie. Totul concordă! Revine la poemul nemuritor dedicat Angelei. Printre
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
Rodica Zafiu Dicționarele și scrierile normative românești actuale impun în multe cazuri un ideal de pronunție care mi se pare, în mare măsură, o ficțiune culturală. La serii întregi de cuvinte - derivate sau împrumuturi în -iune, -ție, -orie, -ier, -ian (versiune, variație, meritorie, mineralier, italian etc.) este indicată o singură variantă corectă de pronunțare: cea în hiat (i-u, i-e, i-a...). De multe ori se afirmă clar că rostirea în diftong a
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
ca răspuns la ’întrebarea fundamentală’ clamează un nu furios". El crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă cu cât este de împrumut, pentru că o distribuie artistic în perioade lirice, unele ușor oratorice, altele de o amploare în genul lui Pascal sau Nietzsche, vom avea oare neobrăzarea să spunem că această deznădejde e prefăcută?" Câteva dintre secvențele cele mai dense ale cărții au
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
oferite de alte bănci, de condiții favorizante la garanții, la termenele de rambursare extrem de generoase . 15.20 de ani . și, desigur, de neurmărirea destinat iei creditelor). PROBLEMA încă mai gravă, care depășește pe unul sau altul dintre creditați, este ca împrumuturile s-au făcut prin încălcarea gravă a legii. O mărturisește . involuntar, cu disperarea celui care nu prea are argumente intru propria apărare . ditamai șeful Inspectoratului General al Poliției, un domn încă în funcție, Forin Sandu: cică .șefii săi. din 1996
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
O mărturisește . involuntar, cu disperarea celui care nu prea are argumente intru propria apărare . ditamai șeful Inspectoratului General al Poliției, un domn încă în funcție, Forin Sandu: cică .șefii săi. din 1996 (cine or fi fost aceia?) au considerat legal împrumutul contractat la Bancorex. În ce-o fi constând legalitatea, doar o minte de polițist poate înțelege. Probabil că e vorba de aranjamentul, care-a scos ceva fum în epoca, prin care cadrele Ministerului de Interne beneficiau .legal. de facilități la
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
omonimie morfologică - cea care permite jocul de cuvinte dintr-un titlu recent: "România dă culoare Americii. Avioane americane vor folosi culoarele de zbor și bazele aeriene din România fără o aprobare a parlamentului" (EZ 9.02.2003). Culoar e un împrumut din franceză, cu tipică transpunere în scris (se regăsește în budoar, fermoar, fumoar) a pronunției finalei din limba de origine. Nu sînt totuși multe cuvintele din această categorie, în care oa nu mai apare ca de obicei în alternanță cu
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
după șase semestre, pe care le-am destinat mai cu seamă cititului a tot ce-mi cădea în mînă și recitatului pe de rost din poezia fără seamăn a Secolului de Aur spaniol. Citisem deja, traduse și în ediții de împrumut, toate cărțile care mi-ar fi fost de-ajuns spre a învăța tehnica de a scrie romane, și publicasem șase povestiri în suplimentele unor ziare, care au stîrnit entuziasmul prietenilor și au atras atenția cîtorva critici. Aveam să împlinesc douăzeci
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
suportam eu cheltuielile. La ziarul unde lucram nu puteam rezolva nimic. Mă plăteau trei pesos de fiecare notă zilnică și patru pentru un editorial cînd lipsea vreunul dintre editorialiștii din redacție, însă abia îmi ajungeau. Am încercat să fac un împrumut, dar directorul mi-a amintit că datoria mea inițială ajungea la peste cincizeci de pesos. În seara aceea am săvîrșit o faptă de care nici unul din prietenii mei n-ar fi fost în stare. La ieșirea de la cafeneaua "Columbia", lîngă
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
Rodica Zafiu Între inovațiile lexicale pe care le produce influența engleză actuală sînt unele care - în ciuda unei permisivități de principiu - îmi par mai puțin acceptabile, ba chiar de-a dreptul antipatice. E vorba mai ales de împrumuturile de lux a căror evitare cere un efort minim, în folosirea lor manifestîndu-se fie o totală neglijență față de cuvintele deja existente, fie o anume ostentație, o voință clară de diferențiere. În cazul substantivelor topică / topic, utilizate (mai ales în limbajul
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
existente, fie o anume ostentație, o voință clară de diferențiere. În cazul substantivelor topică / topic, utilizate (mai ales în limbajul Internetului) cu sensul "subiect", "temă", o serie de circumstanțe agravează situația destul de banală de concurență între un calc și un împrumut: în română există deja cuvinte perfect apte pentru a exprima semnificația (doar aparent nouă); sensurile existente ale termenului modificat prin calc (topică) nu motivează suficient adaosul, putînd chiar produce confuzii. Substantivul topică este cuprins în dicționarele noastre generale cu două
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
2001. econgres. net/topic) (unele construcții din textele citate - "lucrare în evoluție", "topici de" - confirmă stîngăcia traducerii). De fapt, mai des decît topica apare acum topicul, forma de substantiv neutru (cu pluralul în -uri) care reprezintă pur și simplu un împrumut din engleză: preluarea ca atare a cuvîntului topic (cu inevitabile și minime adaptări fonetice, cu perfectă încadrare morfologică și cu libertatea de plasare în diverse registre stilistice) - "Topic-uri active momentan. Click pentru a lista toate articolele din acest topic
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
ignorării sau cea de mim, traducător, actor, dacă se supune atracției către centru. "Dar dacă se întîmplă, se întreabă exegeta, așa cum spunea Eliot despre scriitorul de geniu, care nu se mulțumește să imite, ci fură de-a dreptul, să transforme împrumutul în ceva mai bun? Dacă dorința de Celălalt este, în realitate, capacitate de dialog sau chiar de evaluare critică?". O întrebare de-o dureroasă realitate, pe care nu o dată o escamotăm din timiditate, din politețe sau dintr-un impuls naiv
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
de acele ironiei, pe care le mînuiesc cu virtuozitate și barzii în blugi: "șam vede două muște pe geam/ se gîndește la europa și la zeus/ se rușinează/ se gîndește la benedict/ și la addidașii lui/ plini cu picioare de împrumut" (șam se spală cu colgate pe dinți). Sau: "benedict e departe/ rătăcește printre nori/ adulmeca meteoriții/ îi trimite lui șam o plăcintă/ umpluta cu îngeri și crini" (bidem). Sau: "șam își scrie poemul/ vede cum vaporul/ se apropie de capătul
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
bibliotecă. Obiceiul de a împrumuta cărți era curent. Asta mai ales în anii '50, cînd cărțile noi, pe care le-am fi putut procura de la librărie, erau rare și nădejdea ne-o puneam în cele vechi. Bibliotecile publice ("populare") de împrumut s-au răspîndit tot sub comunism. Ele existau din prima jumătate a secolului XIX, frecventate de tîrgoveți, cînd doar boierii aveau biblioteci proprii. Comunismul le-a dat amploare. Era și un mod discret de a controla și cenzura lectura. Și
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
uimire -, ce-i mai trece Domnului prin cap! În seara aceea, Nelson Farina și-a îmbrăcat fata cu hainele cele mai bune și a trimis-o la senator. Doi gardieni înarmați cu puști, care picoteau de zăpușeală în casa de împrumut, îi porunciră să aștepte stînd pe singurul scaun din vestibul. Senatorul se afla în camera alăturată împreună cu notabilitățile din Rosal del Virrey, pe care le convocase spre a le spune în față adevărurile pe care le ascundea în discursuri. Semănau
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]