62 matches
-
de orice fel, făclii, torțe, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru șocuri electrice, substanțe toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cuțite, pumnale, șișuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum și al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuală de genul celor prevăzute la alin. (1) lit. r); ... c) să rețină obiectele sau materialele prevăzute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizând forțele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194138_a_195467]
-
2. La punctul I, după poziția 2 se introduce o nouă poziție, poziția 2^1, cu următorul cuprins: "2^1. arma albă - acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuțite, șișuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, b��te, măciuci și bastoane telescopice;". 3. La punctul IV, după poziția 7 se introduce o nouă poziție, poziția 8, cu următorul cuprins: "8. arme albe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189362_a_190691]
-
și împrejurările în care s-ar putea primejdui viață sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbură ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice; 2. importul sau procurarea din țară, în vederea comercializării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147173_a_148502]
-
și împrejurările în care s-ar putea primejdui viață sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbură ordinea și liniștea publică, al cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori al altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor de distracție pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice;" 2. La articolul 2, după punctul 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126636_a_127965]
-
și împrejurările în care s-ar putea primejdui viață sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbură ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice; 2. importul sau procurarea din țară, în vederea comercializării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224485_a_225814]
-
militare terestre pe mare, romanii au echipat corăbiile cu un dispozitiv special pentru îmbarcare: Corvus. Inventatorul acestui dispozitiv ar putea fi roman sau un siracuzian ca Arhimede. Armata romană avea mai multă experiență în luptele corp-la-corp. În loc să utilizeze manevra de împungere cu berbecul, au adoptat manevră de a naviga alături de nava inamică, coborând podul care era atașat de corabie peste nava inamică . Legionarii treceau podul și se îmbarcau în navele inamice ducând lupte corp-la-corp. Noua armă și-a dovedit utilitatea în
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
unui conflict ce durase deja peste 300 de ani. Coifuri, armuri și componente ale armurilor de cavaleri din secolele XIII-XIV. Se observă componentele armurii: Coiful, platoșă, mănușile, cotierele, apărătorile de brațe și picioare precum și țepușele în prelungirea bombeului bocancilor pentru împungerea cailor inamici în lupta de aproape (armura din stânga). Vizierele coifurilor prezintă numeroase orificii destinate ușurării respirației cavalerului în situația unui efort fizic prelungit în arșița verii. Foarte mulți cavaleri mureau din cauza efortului într-o armură încinsă de căldura soarelui. Cămașă
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
Când l-au dus la Caiafa; 6. La Pilat. Pe latura de nord, de la vest la est: 7. Iisus căzând sub cruce; 8. Simion Kirineul luând crucea de la Iisus; 9. Când l-au pironit; 10. Răstignirea lui Iisus (de fapt, împungerea coastei lui Iisus cu sulița); 11. Punerea în mormânt; 12. Învierea lui Iisus (în versiunea apuseană, cu Iisus în mantie roșie, deasupra mormântului, un soldat în picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții, în fața iconostasului sunt reprezentați Cei
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
lupte armate cu spectatori. Doar după apariția armelor de foc și-a pierdut progresiv destinația militară. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat ca activitate de agrement și ca sport. Atât spada, cât și floreta () sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Este acoperită de un "lamé" (sau vestă electrică), confecționat din țesătură conductivă. Floreta este dezvoltată din armele de
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din rapieră, o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial pentru dueluri. Suprafața valabilă de lovit
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
1988 la Criterium-ul de la Orléans, franțuzoaica Brigitte Benon cucerind medalia de aur. Probele au apărut la Jocurile Olimpice chiar la Atlanta 1996, Laura Flessel fiind prima campioană olimpică la acestă armă. Spre deosebire de floretă și spadă, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușele se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Ca și la floretă, sabrerul poartă un "lamé" (vestă electrică). Acestă armă este derivată din sabia ușoară (în ), creată în Italia la mijlocul secolului
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
la oaste purtau pentru protecție haine de in matlasate, groase de 3-5 centimetri, cu cusături dese sau cojoace din piele. Armamentul ofensiv era formad din arme albe și arme de foc. Armele albe erau reprezentate de arme de tăiere și împungere (spade, săbii, pumnale, cuțite de luptă), arme de aruncare și împungere (lănci și sulițe), arme de lovire și tăiere (securi și topoare de luptă, halebarde), arme de lovire și izbire (ghioage, măciuci, buzdugane) și arme de aruncare la distanță (arcuri
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
3-5 centimetri, cu cusături dese sau cojoace din piele. Armamentul ofensiv era formad din arme albe și arme de foc. Armele albe erau reprezentate de arme de tăiere și împungere (spade, săbii, pumnale, cuțite de luptă), arme de aruncare și împungere (lănci și sulițe), arme de lovire și tăiere (securi și topoare de luptă, halebarde), arme de lovire și izbire (ghioage, măciuci, buzdugane) și arme de aruncare la distanță (arcuri și arbalete). Armele de foc erau portative, de calibru mai mic
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
cuvântul javanez "amba", care înseamnă "a scrie". O altă versiune a etimologiei susține că "batik" derivă din cuvîntul javanez "batek" care ar putea proveni la rândul lui din cuvântul protoaustronezian "*beCík" și care înseamnă "tatuaj"; la început, tehnica "batik" presupunea împungerea țesăturii impregnate cu ceară înainte de vopsire. Prin intermediul limbii franceze acest cuvânt a ajuns și în limba română ("batic") cu sensul de "băsma" sau în general de țesătura subțire imprimata în culori. Javanezii (locuitorii insulei Java din Indonezia), foloseau tehnică "batik
Batic () [Corola-website/Science/299605_a_300934]
-
regimul armelor și al munițiilor" (nr. 295/2004, modificată prin legea 25/2007) definește astfel noțiunea de armă albă: arma albă este acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuțite, șișuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, bâte, măciuci și bastoane telescopice. Pentru ca un obiect prevăzut cu lamă să poată fi considerat "armă albă cu lamă", trebuie să îndeplinească următoarele criterii: În Republica Moldova
Armă albă () [Corola-website/Science/316470_a_317799]
-
se numește un pumnal mic, cu lama triunghiulară, foarte fină și cu vârf ascuțit. ele se încadrează în categoria armelor albe ofensive, de tăiere și împungere. Principalele părți componente ale stiletului sunt lama și mânerul. Lama poate avea două fețe, unul sau două tăișuri și un vârf, în timp ce mânerul se compune dintr-o prelungire a lamei, denumită tija mânerului sau talonul. Pe talon se află montate
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
sabie (armă cu un singur tăiș) și pentru a indica spada (dar și termenul de spadă pentru sabie). În armata romană, după războaiele punice, a fost introdusă spada scurtă după model celto-iberic, denumită "gladius". Scopul principal al acestei arme era împungerea, metodă eficientă în atacul în care soldații erau strâns grupați. Folosirea "gladius"ului prin tăiere verticală, orizontală sau oblică, prin mișcări ample, expunea corpul soldatului. În perioada târzie a Imperiului Roman, gladiusul a fost înlocuit treptat de sabia lungă, după
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
pe pereții sculptați ai templului lui Ramses al III-lea (cca. 1186-1155 î.Hr.) de la Medinet Habu. Acestea arată că bastonul are un metru în lungime, cu diferite tipuri de mâner. Este mânuit ca o sabie olimpică, adică o armă de împungere și de tăiș: loviturile se pot executa cu vârful și cu laturi ale bastonului. Acestea sunt parate cu brațul neînarmat. Scrimerii poartă protecții pentru antebraț, față și mână înarmată, și vârful bastonului este protejat cu o bucată de piele. Arbitri
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
Cu toate acestea, Grecia clasică nu acordă o mare importanță abilități de a folosi arme. Formația standard a luptei este falanga, în care hopliții (infanteriști greu armați) înarmați cu lănci avansează în rânduri compacte. Lancea est o armă grea de împungere, cu o lungime de 1,8-2,8 metri, ținută în mâna dreaptă, chiar și pentru stângacii. De fapt, hopliți trebuie să țină lancea fără ca aceasta să se miște: calitatea dorită nu este îndemânare, ci putere. Spada este doar o armă
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
este considerată ca o competență tehnică de specialitate. Pregătirea soldaților este similar celui descris pentru gladiatorii. Începând cu adoptarea gladius-ului, împrumutat de celtiberii (spaniolii) în Primul Război Punic (264-241 î.Hr.) sau în cel de-al Doilea (218-202 î.Hr.), lovitura de împungere este preferată celei de tăiș, mai puțin letală: datorita unei lame scurte, late și solide, legionarul pot lovi puternic adversarul. Contrar percepției comune, scrima medievală nu este o luptă grosolană și fără finețe. Manipularea armelor albe - spada lungă, cât și
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
și centrul de greutate revine înspre mâna; armură grea dispare. Franța, Italia sau Spania pot disputa titlul de leagăn scrimei moderne. La sfârșitul secolul al XV-lea apare rapiera, o spadă cu lamă lungă și îngustă, creată pentru lovitura de împungere. Cele mai veche rapiere existente sunt din Spania și cuvântul „rapieră” ar putea decurge din spaniolă "espada ropera", literal „spadă de ceremonie”. Diego de Valera își publică "Tratatul armelor" (în ) circa 1471. Tratatul "Opera Nova" italianului Antonio Manciolino (1531) continuă
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
descrisă ca „în "dritto filo"”. În "Trattato di scientia d'arme" (1553) Camillo Agrippa introduce patru gărzi, pe care le numește "prima", "seconda", "terza" și "quarta". În "Ragione di adoprar sicuramente l'arme" (1570), Giacomo Grassi proclamă superioritatea loviturii de împungere asupra celei de tăiș și stabilesc cele patru linii. Școala italiană exercită o influență decisivă asupra întregii Europe. În secolul al XVI-lea, Salvator Fabris, Nicoletto Giganti și Riolfo Capo Ferro sunt autorii italieni cei mai influenți. În paralel se
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
răsuci, Încercând o retezare la nivelul pieptului, dar lovi În gol, dezlănțui seria de lovituri rotite, cu Întoarceri neașteptate, care Îi adusese atâtea victorii În duelurile interzise În Padova, fără a reuși să-l atingă pe cavaler. Nici tehnicile de Împungere, bazate pe fandări și salturi de mare iuțeală, nu avură nici un efect. Francezul nu Îi dădea răgaz să gândească altceva, forțându-l să se descurce Într-o plasă de lovituri care, În loc să trădeze oboseala, deveneau din ce În ce mai precise și mai puternice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap, lovitură de Împungere! răspunse hotnogul. - Nu mai e timp de așa ceva. Cu sau fără lovituri de deschidere, veți ține În piepturile voastre cea mai puternică armată pedestră a lumii. Ienicerii! Sunt de patru ori mai mulți decât voi și de zece ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
repeziciune care le făcea aproape invizibile. Dar tânărul Întârziase prea mult Într-o ciocnire În care nu deținea supremația. O mână puternică Îi blocă Încheietura. Sabia căzu În iarbă. Lupta nu era, Însă, terminată. Alexandru reuși să evite lovitura de Împungere venită din față și, cu o smucire a Întregului corp, Îl ridică din șa pe Apărătorul care Îi prinsese Încheietura, aruncându-l la pământ. Scăpase, dar nu mai avea sabie. Dădu din nou pinteni, ieșind din cercul care se strângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]