50 matches
-
convingă a face zapis. Adam neștiind carte, diavolul l-a pus să-și apese chipul palmei pe o cărămidă moale, care, fiind uscată în urmă, constitui puternicul zapis cu care ocîrmui lumea pînă la venirea Mîntuitorului. Aguridă Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac parte din regnuri diferite. Ea este ființă umană, solară, trăiește-n climat boreal, visează soarele (simbolul spiritului) și are sufletul-fântână ("oglindă" care reflectă lumina). El este regele ciupercilor. Dimineața, soarele îl surprinde și efectele sunt devastatoare: Și sucul dulce înăcrește/ Ascunsa-i inimă plesnește:/ Spre zece vii peceți de semn/ Venin și roșu untdelemn/ Mustesc din funduri de blestem". Inima criptogamei se hipertrofiază și explodează, nu mai este regele ciupercilor, ci un nebun, o ciupercă veninoasă în compania laurului și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sau dincolo de text(ură) și psihocrație În spirit calembourghez decalat, aș spune că așa-numită critică tematică a lui Mauron (autoproclamată "psihocritică" de creatorul ei și vândută pe sub mână de teoreticienii dintre Bach-Louis, Dâmbov-Tisa și Cacaina) prinde cheag și se înăcrește, precum laptele, fiind mai ușor de asimilat de psihocrații auxiliari. Mă pregăteam să dezvolt tema când mă trezesc cu textul de mai jos, contrasemnat de Master X (predator textual multi-recidivist, astfel că nu putem ști cine a scris efectiv textul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
unei poze de vizionar, de profet al unei noi credințe, ce valorizează atât Cuvântul, cât și pe rostitorul lui, un deschizător de drumuri greu de urmat ("Că tu stai/ prăbușit pe propriul maldăr de vorbe/ ca pe-un munte tocit/ înăcrit de tertipuri tehnici de-a fi tu însuți./ Toți îți știu drumurile și nimeni/ nu-ndrăznește a le urma/ și nimeni nu vrea altfel să te nască"Cartea trupului). Cele două cicluri ale volumului, Noi povești despre pasărea oarbă Dali
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să se sinucidă exact În iaurtul deschis. Încercă să pescuiască Încet cadavrul cu o linguriță, dar nu reuși decât să-l scufunde. Aruncă iaurtul la gunoi și se mulțumi numai cu cafea neagră, presupunând, fără să verifice, că laptele se Înăcrise din cauză că uitase ușa frigiderului deschisă. Intenționa să dea drumul la radio ca să asculte știrile. Ieri avusese loc o ședință de cabinet extraordinară, care se prelungise până târziu În noapte. Oare fuseseră parașutați soldați din unitățile de elită la Damasc, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
zece și jumătate. Telefonul tău e defect. De când mă aștepți afară? — Cam de trei sferturi de oră. —S-a Întâmplat ceva? — Imediat. Vorbim În casă. Când intrară Fima se oferi să-i facă o cafea. Deși bănuia că laptele se Înăcrise deja. Uri i se părea obosit și pierdut În gânduri, așa că Îi fu rușine să aducă vorba despre etajere. Spuse: —Mai Întâi o să pun apa la fiert. Uri zise: —Așteaptă puțin. Stai jos. Ascultă-mă cu atenție. Am o veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
suportă a fi lăudat de onor. Costinescu. Un amic răutăcios [î]l întreabă dac' ar primi un portofoliu de la roșii. El răspunde încă cu indignare "Jamais! ". În stadiul al[doilea] picătura de stofă de om de stat au început să înăcrească, să fermenteze în sufletul pur ca laptele a conservatorului. Oare daca, ferească Dumnezeu, țara ar avea perspectiva unui război, nu e de datoria stofei de-a intra în cabinet? Atunci: jos micile împărecheri de partid, sus țara! Amicul cel răutăcios
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se impregna, a se imuniza, a se infecta, a se inflama, a se intensifica, a se intoxica, a se îmbăta, a se îmbâcsi, a se îmbiba, a se îmbolnăvi, a se îmbunătăți, a se împrospăta, a se împuți, a se înăcri, a se înălbi, a se înăspri, a se încălzi, a se închega, a se închista, a se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a se îndulci, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îmbunătățitul A SE ÎMPROSPĂTA Aerul se împrospătează noaptea tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește tranz.: Ion își înălbește pielea cu creme part. înălbit, -ă nom. înălbirea, înălbitul A SE ÎNĂSPRI Condițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ÎMPROSPĂTA Aerul se împrospătează noaptea tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește tranz.: Ion își înălbește pielea cu creme part. înălbit, -ă nom. înălbirea, înălbitul A SE ÎNĂSPRI Condițiile de viață se înăspresc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește tranz.: Ion își înălbește pielea cu creme part. înălbit, -ă nom. înălbirea, înălbitul A SE ÎNĂSPRI Condițiile de viață se înăspresc tranz.: Guvernul înăsprește condițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu-i totuna cu dereticatul într-o casă; nu arunci tot ce nu-ți convine ție, ca să pui în loc ce? indivizi dubioși de second-hand? Am și satisfacții: îi văd pe cei care n-ar fi avut nici un motiv să se înăcrească ideologic după 1989 (socialismul le dăduse mai mult decât la alții), că așteaptă integrarea pașnică a capitalismului în socialism și se uită vrăjiți la ce le spune Dan Diaconescu, că le dă euro, mulți euro, numai să se înscrie în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
facă viața mai ușoară. Și detestam lucrul ăsta. — Nu trebuie s-o condamni. Era un punct important. Bănuiesc că el nu-i un individ rău. Dar nimic din ce-a făcut nu i-a reușit și asta-l deprima, îl înăcrea, și se răzbuna pe noi. Iar ea nu putea mișca un deget. Mă rog, exagerez. Au fost și vremuri bune, sau bunișoare, numai că cele rele... au fost... capitale. Din nou o ezitare. Poate că era tonul specific al altcuiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
noastră. V. P.: Probabil că acestui proces de deznaționalizare i se va pune capăt odată cu intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. V.T.: Să sperăm. Cu atât mai mult cu cât speranța moare ultima. Dar să trecem la celelalte întrebări, că mi se înăcrește prea tare sufletul, când mă gândesc nu numai la noi, ci și la românii din regiunea Odesa, la cei din Grecia, din Ungaria, din Serbia, din Bulgaria, din Rusia etc. V.P.: Să ne întoarcem în timp. Vorbește, te rog, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
vreo lighioană cu pene, gheare sau solzi sunt aproape nule. Ce-ar conține manualul? Cele spuse mai sus, plus parvenitul care se hrănește cu apă plată, muncitorul cu venitul și ciocul mici, țăranul care nu mai e pe câmp, profesorul înăcrit înainte de vreme, politicianul care trăiește din salariu. Asta pentru că trebuie să pomenim și speciile pe cale de dispariție. Și, în afară de asta, politicienii sunt obișnuiți să se vorbească despre ei ca despre niște animale. Deci precedente există. Literatura te punea oarecum în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
spună, apoi am priceput încotro bătea și, firește, nu i-am răspuns. O dimineață rea, mohorâtă, amestecându-se cu starea mea de boală, cu necazurile din acea perioadă și cu neșansa de a fi întâlnit un om nedelicat, un medic înăcrit de propria lui mediocritate, răzbunându-se și el pe cine putea. * Femeiușca aceea sprințară, veselă, simpatică de la nunta Marianei, părând perfect mulțumită de ea însăși și de viață, sigură de farmecele ei - cu care reușea să-și țină „legat” soțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
zilnic nimeni nu ți-l primește plocon. Aici se-nchide cartea trupului și altceva trebuie să-nceapă. Fiecare cu steagul lui. Dar cine să-l poarte? Că tu stai prăbușit peste propriul maldăr de vorbe ca peste-un munte tocit înăcrit de tertipuri tehnici de-a fi tu însuți. Toți îți știu drumurile și nimeni nu-ndrăznește a le urma și nimeni nu vrea altfel să te nască. De-acum, ce ți-a hărăzit zeul cel bun: vei fredona ceva care
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
unui adagio vei afla cît cîntărește umbra. Tîrziu vei împături ghilotina și-o vei ascunde-n surîs. Eonul marelui desant Tu-mi spui că după Golgota orice tragedie e imperfectă că mai ușor dezintegrezi un atom decît o prejudecată că înăcriți de lume mulți se vor din nou în pîntecul mamei că lașitatea-i frînghia de împodobit bucuria. Tu-mi scrii "dintr-un infinit dormind visător și trimbulind" că dimineața-i o zdreanță atinsă de zei că s-au înmulțit agențiile
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]