6,950 matches
-
esența regnului absolut care e artificiul. Simbolul intrinsec al poeziei în cauză e un sacrificiu al geometriei: "dar ce știe un cristal/ despre ucigătoarele pasiuni diagonale" (foița de staniol). Sau: "cine o fi cutreerat pe acolo/ mai înainte/ părăsindu-și înăuntru tălpile// și o flamură triunghiulară" (ibidem). Sau: "circumferința cercului o fi fost altădată/ un vîrf de compas Richter// o biblie pentru furnici/ sau alte culori excomunicate// ridicol că nimeni/ nu spune nimic despre asta// nici măcar oceanul/ acea banală anexă a
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
însă, surpriză: la acea oră tîrzie, lumea mișuna în sus și-n jos pe scările rulante; magazine deschise, mese pline, Occident curat. Fostul circ al foamei, pe dinafară urît, roz, cu o arhitectură turtită și rotunjită, cu iz oriental - este, înăuntru, altceva. Știm cum e Mall-ul, stimabile, treci la chestiune. Chestiunea e că, deși la Hollywood Multiplex un bilet era 99.000 lei (de ce nu fix 100.000? viața casierelor ar fi mai ușoară), și deși Filantropica rulează de cîteva
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
protecție, e doar cel mai neajutorat dintre toți, iarăși tipic pentru Creangă, un orgoliu teribil mascat, întors pe dos, pus adică pe seama celui mai mic, nu a celui mai mare), sînt avertizați să nu-l lase pe lup să pătrundă înăuntru, pentru că, în caz contrar, vor muri (complexul lui Oedip). În funcție de legătura lor cu capra, iezii vor izbuti sau nu să-și salveze viața, rezistînd sau nu lupului (tatălui). Iedul cel mare stă ascuns după ușă (din punct de vedere al
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
propriului adevăr. În fond, poziția așa-zisului "maestru" este, în acest sens, măgulitoare. Îmi place istorioara aceea cu maestrul la care vine un elev și, de fiecare dată când bate la ușă spunându-și numele, maestrul nu-i dă drumul înăuntru până când, la întrebarea "Cine-i acolo?", elevul răspunde: "Nimeni". * Cineva mi-a spus într-o zi, și asta m-a ajutat: "Nu-ți cenzura visele de grijă că n-o să se îndeplinească. Asta e treaba altcuiva". Mie îmi place să
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
al geniului care a uitat lumea pentru a construi monumentul literaturii moderne. Despre eficacitatea artistică a dezangajării! De mult, citisem că marele istoric Curtius a scris celebra Istorie a literaturii latine în timpul Evului mediu pe vremea nazismului: oroarea afară, liniștea înăuntru. La Paris, sub Ocupația germană, o cercetătoare izolată, Hélène Leclerc, a realizat cea mai atentă anchetă despre scenografia barocă. Roland Barthes în timp ce Sorbona ardea în 68 își concepea cartea cea mai frivolă, Sistemul modei. În România, atîtea mari izolări, de la
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
spălau rufele de mântuială, duminicile mergeau în cartierul Palermo sau la vreun picnic fără ca să-i spună măcar și lui. Atunci Mario se ducea până la fereastra Deliei și-i arunca o pietricică. Uneori ea ieșea, alteori o auzea cum râde înăuntru, puțin răutăcios și fără să-i dea speranțe. A venit meciul de box Firpo-Dempsey și în toate casele s-a plâns și s-au stârnit proteste violente, urmate de o umilită melancolie aproape colonială. Familia Mañara se mută peste patru
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
de marinar) posedă valența unei semnificații epocale. Simbolismul marin se dilată pînă la cel al frămîntării stihiale ce exprimă libertatea, atrăgîndu-ne în domeniul său infinit ondulatoriu, purtător al magiei necunoscutului: „A rămas Marea cu limba înghețată pe dig/ cu morunii înăuntru ca într-o vitrină/ iar sufletul meu desfășurat spre larg/ e un bilet de închiriat din hîrtie velină.// Înainte Marea se îndoia la orizont/ ducînd Luna înflorită ca un crin departe/ și batistele țîșnind din mîini fluturau, fluturau,/ păreau iepuri
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
Bosch, Adorația magilor, triptic. În ciuda evenimentului dumnezeiesc, lumea merge înainte. În planul îndepărtat, un om sfâșiat de un urs, o femeie urmărită de un lup, - război - țărani curioși, unii care pătrund sfioși în coliba nou născutului, alții care se uită înăuntru printre spărturile acoperișului de paie... Nici un reporter de față. Doar olandezul rezumând lumea într-un car cu fân. Pieta, Van der Weiden, un tablou mic, mai tragic decât toate pietaurile mari văzute până acum. Maria leșinată, n-am mai văzut
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
zămislite de limbaj, vorbit sau scris, adică universul comparațiilor și metaforelor și, pe de altă parte, imaginea vizuală. Sînt deci două mari familii, una ținînd de cuvînt, cealaltă de iconic și care nu pot fi asimilate într-o singură categorie. Înăuntru fiecăreia dintre aceste familii sînt iarăși multe elemente extrem de eterogene care ne obligă, cred, să diversificăm întrebările, descrierile și judecățile de valoare. Apoi, un al doilea mare motiv al acestui pluralism al imaginilor este transformarea în lumea contemporană a tipurilor
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
cu nici un chip la miezul rațional, uman al ființei cuiva, că te izbești, din stîngăcie, din insuficientă atenție, de membrana groasă a unui ego cît universul, comprimat în spațiul îngust al unei biete cutii craniene, ce nu poate primi nimic înăuntru, fiindcă nu mai încape nimic acolo, nu poate decît să trimită în afară șuvoaiele preaplinului exploziv și toxic. Îl văzusem o dată, pe vremea cînd umplea stadioanele cu oameni care-i repetau ca sub hipnoză formulele scandate, într-o transmisiune directă
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
și făceam excursii cu Pepín Bello prin munți Guadarrama, mă opream câteodată ca să-i arăt panorama extraordinară, vastul amfiteatru înconjurat de munț și îi spuneam: "Închipuie-ț că în jurul nostru sunt ziduri cu creneluri, șanțuri și metereze. Tot ce e înăuntru îmi aparțne. Am soldaț și țărani. Am meșteșugari și o capelă. Trăim în pace și ne mulțumim să le aruncăm săgeț curioșilor care încearcă să se apropie de poterne." O vagă și persistentă atracțe pentru Evul Mediu îmi aduce adesea
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
Pentru că de data asta chiar că m-a auzit și cu toate că mă întreabă, cu glas melodios, ce faci, iubitule? știu că nu este normal ca această fosfenă să încerce să iasă pe unde nu se cuvine, să caute ieșirea spre înăuntru, să se arunce cu putere în ochii mei și să mă tot pocnească cu coada în pupile, de parcă ar fi un bici. Cât de greu îmi va fi să o alung și să păstrez totodată această veselie aparentă: ce simpatică
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
buzele mari de culoare roz spre cenușiu, printre care se întrevedea rozul pur și simplu exploziv al celor ascunse. Mi-a scos slipul și s-a răsturnat pe spate, trăgîndu-mă peste ea. Nici nu mi-am dat seama cînd eram înăuntru mișcîndu-mă ușor și ritmic. Era umedă, caldă, și mușchii ei mă strîngeau ca o mînă pulsatorie" p.19), autorul plusează cu o concluzie care încarcă scena cu o doză excesivă de machism fapt ce conduce spre cea mai pură vulgararitate
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
și fi-miu. Asta spunea și el, băiatul meu, care e mus pe Dobrogea, cred că, după calculele mele poimâine ajunge la Yokohama. Că am acasă un glob terestru mare cât un dovleac, cu măsurători cu tot. I-am pus înăuntru și un bec de 40, noaptea-l aprindem și mă uit cu nevasta la el... într-o zi, mai de mult, se-ntoarce Gigel, că așa îl cheamă, cu Dobrogea lui, și zice... permiteți? nu vă plictisesc?... spuneți sincer... Venea
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru să-și spele trupul, să le spurce și sufletul, stropindu-i cu blestemata jertfă idolească<footnote Notă Pr. Bodogae: Ca în vremea împăratului Deciu, așa cum ne informează Epistolele sfântului Ciprian și ale sfântului Dionisie al Alexandriei. (n.s. 61, p. 410
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dată: "să scrii poezii despre obiecte - să începi, de exemplu, cu un scaun, și să povestești despre el, învîrtindu-te/ în jurul lui, așezîndu-te chiar pe el, sau, dimpotrivă,/ dîndu-l cu piciorul deoparte - să spui/ ce poate fi, însemna, cum se explică înăuntru/ grupul acesta de lemn dispus astfel încît să fie o mobilă,/ și pe nesimțite să aluneci (dar atunci înseamnă că stai/ pe scaunul însuși de care e vorba? - sau, modest, pe jos,/ lîngă el?) la alte lucruri mai importante, mai
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
mai importante, mai personale, mai omenești decît scaunul" (ibidem). E caracteristică descripția unor interioare victoriene, fin idealizate doar prin patina temporalității (e ca și cum autorul ar mînui o poezie gata făcută a lucrurilor ce poartă ele însele o nostalgică tensiune): "aici, înăuntru: frigul de perlă/ înconjurîndu-i fotoliul acoperit cu pături și somn./ timpul trecînd cu sunete ample în scoica urechii,/ ca versurile despre o poveste de iarnă. și vînt,/ afară, spre fundul grădinii arse, de sticlă, de lapte./ în fundul camerei imense, în fața
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
Toma În istoria receptării ca și în studiile dedicate sociologiei culturii, literatura SF a fost așezată într-un plan secund comparativ cu literatura propriu-zisă, acest fapt datorându-se ambiguității statutului său de a se plasa ambivalent, la nivelul mecanismelor discursive, înăuntru și în afara retoricii main-stream-ului. După al Doilea Război Mondial, între anii 1950 și 1970, SF-ul românesc cunoaște două ipostaze majore - fie este folosit pentru ilustrarea modelului sovietic, absolut, unde succesul tehnicii capitaliștilor atrage autodistrugerea și pericolul subjugării planetelor, omenirea
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
de evoluția ecosistemelor locale influențate de încălzirea globală și activitățile oamenilor în zonă. Zilele trec câteodată repede, alteori parcă au încremenit într-un timp încăpățânat. Iarnă, din pricina temperaturilor scăzute și a vântului intens, oamenii sunt nevoiți să lucreze tot timpul înăuntru, de aici rezultând deficiențe în asimilarea vitaminei D, creșterea stresului, îngrășarea organelor interne peste măsură, creșterea numărului cazurilor cu afecțiuni ale inimii. În Prudhoe Bay, Alaska, trăim într-un peisaj minimal definit doar de cer și pământ, în care nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94295_a_95587]
-
câteva, sună vocea groasă a lui nea halat. Prima dintre ele are prins pe ușă, în două bolduri, un petic de hârtie: Ion Baurceanu - 13 ani închisoare (Jilava, Baia Sprie, Cavnic, Baia Sprie, Zarca Aiud, Zarca Gherla, Periprava, Galați, Jilava). Înăuntru, pe un banc ruginit stau expuse un făraș improvizat, o mașină de cusut dezmembrată, o găleată și un butoi metalic. Pe perete, varul scorojit lasă să se întrezărească câteva litere: realizezi, ... să fie utili... Deasupra lor, cinci cuie bătute în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
li se refuză și-n setea lor torturantă ar vrea s-o imite. Localul Întunecos localul în sticle alcoolul mugește cum taurii ieși în prag în orbitoarea lumină vezi zemoasele pajiști verzi ce-ar îndestula înverșunatele fiare dacă ce-i înăuntru ar ieși afară dacă ce-i afară ar intra înăuntru. Ploaie la țară Sprijinite neajutoratele plante de fulgere cum de araci și te uiți cum plouă cum Ochiul din înalturi se lichefiază adapă cu milostenie vegetația oarbă umil prefăcîndu-se și
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
s-o imite. Localul Întunecos localul în sticle alcoolul mugește cum taurii ieși în prag în orbitoarea lumină vezi zemoasele pajiști verzi ce-ar îndestula înverșunatele fiare dacă ce-i înăuntru ar ieși afară dacă ce-i afară ar intra înăuntru. Ploaie la țară Sprijinite neajutoratele plante de fulgere cum de araci și te uiți cum plouă cum Ochiul din înalturi se lichefiază adapă cu milostenie vegetația oarbă umil prefăcîndu-se și El în orbire. Sfîrșit de an Margine strîmbă de an
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
Cornelia Maria Savu un vis (ospiciul) fereastra prin care privesc iese din pământ. tot ce este în afara ei se află și înăuntru. mă văd de aproape ca printr-un lornion întors - porii ușor iritați pe bărbie. pleoape îngreunate de uitatul într-un punct fix. buzele strânse pentru că am dinții urâți. în fotografii la mare preț prin întreg imperiul stau pe marginea unui
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
alură de Don Quijote, le oferă un menu cu flori de gheață și trupuri de mamuți perfect conservate. Să ne întoarcem în anii preistorici în epoca glaciară, să ne construim un iglu și să ne ungem trupurile cu grăsime de focă. Înăuntru să cunoaștem dragostea în vreme de iarnă. Doina Pologea pânză cutată foarte des unii aruncă căldări sau munți de ură asupra semenului lor un fel de pânză cutată îl învăluie cum nu se deslușește puiul în desenul de pe pielița subțire
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
Vasile Igna , căci erau orbi demult ochii lor erau întorși înăuntru ca ai liliecilor zburând jos și prevestind ploaia cercetând palma descărnată a verii. Nu-l văzuseră, deși afară era o lumină albă o lumină de zăpadă, o avalanșă ce acoperea ziua cu un fuior de raze un animal de lumină
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]