2,851 matches
-
o bibliotecă, un colțar, o etajeră pentru ziare, un cărucior plin cu dosare și bibliorafturi, canapeaua și fotoliile, două scăunele pentru picioare, șase scaune și o vitrină. Pe pereți era un tapet galben cu pătrate și cercuri maro care se înșirau frumos în sus și în jos. Nimeni din Gouripur nu avea așa ceva. O făceau să se simtă mîndră. Tatăl ei era al doilea om ca bogăție din sat și nu avusese niciodată atîtea. Aranjase o căsătorie bună pentru ea. Pe
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
sus și în jos. Nimeni din Gouripur nu avea așa ceva. O făceau să se simtă mîndră. Tatăl ei era al doilea om ca bogăție din sat și nu avusese niciodată atîtea. Aranjase o căsătorie bună pentru ea. Pe pereți se înșirau farfurii prinse cu sîrmă și cîrlige, acestea nu erau pentru mîncat, ci doar de privit. Unele dintre ele aveau o margine aurie. Foiță de aur, spunea Chanu. Diplomele lui înrămate erau amestecate cu farfuriile. Avea tot ce-i trebuia aici
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
mai mult în ultima vreme, cu sensuri mai mult sau mai puțin tehnice; de aceea a și fost cuprins în noul DOOM, alături de listare. Dintre semnificațiile înrudite ale verbului, unele - "a organiza într-o listă"; "a pune pe listă"; "a înșira" - sînt cît se poate de transparente, pentru că stabilesc o legătură directă și evidentă cu substantivul listă, care în română e un împrumut din secolul al XIX-lea din franceză (fr. liste, provenit din italienescul lista, cuvînt de origine germanică; înrudite
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
Precum o surdo-mută." (Luna); "plopi foarte drepți/ lumânări până-n cer/ având frunzele-n formă de inimi/ în fibrilație..." (Împădurire). Dacă aici câte un cuvânt e plasat anapoda, tulburând platitudinea strofei în felul toporului aruncat în apă, în alte contexte se înșiră versuri înmărmuritoare, care dau întreaga măsură a non-talentului autoarei: "Memoria atârnă stupi/ Înghesuiți, de cumințenii" (Lana); În delicate golfuri îmi adună/ Avântul răsuflării" (Douăzeci și trei); Ea e cea care știe s-aștepte,/ Pardosind cu brânduși încăperea"; "Ca-ntr-un
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
somnul vulnerabil al fecioarelor în așteptarea învingătorilor lasă răsplată învinșilor vicleșug moștenit după trădare bătaie clopotului în liniștea copilăriei mai tânăr cuibului de vulturi împletește-n gard de nuiele clipele zilei poartă stăpânii somnului frica învinșilor aprinde rug numele lor înșiră ecoul formă de pieptene ține în mâini sărutul ca pe-o-mpietrire-n zăbavă a crucii formă de inimă păsării phoenix tăcerea îi taie-n mii de felii zborul sângele ei cald pătează albimea pădurii de mesteceni spirale de lumină îmbălsămează răbufnirile tale
Poezie by Gheorghe Vidican () [Corola-journal/Imaginative/3416_a_4741]
-
răscoapte zilnic mesteci obiectele (cum trosnesc maxilarele ce le dislocă cu greu ) și gustul tropilor nici nu-l mai simți. Semn de carte Era vin doar atît cît să-și învelească-ntr-însul bietul scheletul cum în carne. Stau fluturii Stau fluturii înșirați pe muchia vidului își mișcă aripile aproape obscen deasupra acestui gol fără fler apatic egoist care nu găsește ceva mai bun de făcut decît să-i transforme în fibra sa ațoasă. Cotidiană Atîrnate-n cui metaforele aidoma unor pălării ochi la
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
Numai poezia era întreagă, Undeva lângă stele, Privind împrejur cu ochii mari Și plini de gând nerostit Să bați sfios Cuvântul e un pisc de-nchipuire Pe care urci și nu-l atingi nicicând, Când dibuie un rost să se înșire În vîrful de lumină e alt gând; Și e mereu prăpastie adâncă În care cazi bezmetic și fricos, Când pare că piciorul e pe stâncă Adâncul de-nțeles e mult mai jos; Dar, sângerând prin liniștea fierbinte Spre întruparea gândului
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
din străvechiul Egipt, iar spațiul de jur-împrejur și deasupra nu se putea desluși, căci lumina iriza ușor stinsă, și cerul întreg părea umbrit uniform, ca sub un clopot străveziu, în crepuscul... Nici cald și nici frig nu era... Iar printre-acele înșirate coloane cu geometrii atât de ciudate și scăpări arămii, eu nu eram singurul suflet drumărind pe-acolo, căci, rar - dar continuu, mulțimi de umbre eterice, fără de nume și chip, în tăcere deplină, ca-n transă, treceau - tot treceau, atrase parcă
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
puternice înfipte ca niște gâturi de argint oxidat în porii lumii și că zâmbetul îngăduitor e ca un deget uscat apăsând pupila albastră a unui ochi larg deschis ca să mă liniștesc mi-am apropiat scaunul de fereastră sub fereastră se înșiră prosoapele tuturor experiențelor noastre buretele care păstrează mirosul pielii mele ude fragmente de piele firme de cosmetice urme de mohair și sare cu alte cuvinte și tu te împrăștii pe toate lucrurile tale acesta este tremurul meu de seară în fața
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
pana? Acum înțelegeam totul. Am alergat spre casă să o caut. îmi aminteam că o păstrasem din nu știu care tainic imbold și că o pusesem într-o carte, ca semn. Am găsit-o. în curte se făcuse liniște. Cei șapte corbi, înșirați pe creanga nucului continuau să mă urmărească în tăcere. Am aruncat pana în aer. Se ridică ușor, apoi curentul de aer o purtă peste gardurile vii. Corbul rănit se desprinse de lângă ceilalți, o prinse din zbor cu ciocul și se
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
și deschisă. Călătorii se îndreaptă spre intrarea laterală a clădirii în formă triunghiulară, duc cufere pe umăr și în mâini, ies tacticoși, în timp ce umbrele se fac mai scurte. În fața intrării principale și a turnurilor încununate cu loggii deschise stau birjele, înșirate de-a lungul spațiului acoperit sub ferestrele arcuite, și acolo își lăsase Herr Leo Schachter, directorul general al Bumbăcăriei, landoul său să aștepte ca să-l ia pe tata-mare de pe peron. În primele zile după sosirea lui, tata-mare prinsese aripi și
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
înfundat dindărătul zidului de piatră. Era o zi friguroasă și noroiul de pe drum înghețase bocnă. Unii dintre ostași erau desculți. O bună parte dintre ei purtau uniforme confecționate în casă, de culoarea spălăcită a vopselelor extrase din plante. Unioniștii se înșirau pe frontul din fața lor, în echipament nou-nouț. Uniforme strălucitoare, comandate la fabrică, cizme noi. Cînd trăgeau Unioniștii, oamenii de dincolo de zid le parau focul și-i luau peste picior. Unul le-a strigat: - Veniți mai aproape, rîvnesc la cizmele voastre
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
mai pur al redescoperirii forței cuvîntului, al vervei limbii române, născătoare de imagini fantastice, imagini ce-i cuprind din toate părțile pe cei implicați într-o poveste nouă și veche, de ieri, de azi și dintotdeauna. Este vorba, așadar, de Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, în citirea și regia năstrușnice ale lui Alexandru Dabija, poftit din nou la Nottara. Teatrul unde a lucrat și pînă în ’89, cu mari actori, unde a întîlnit și mari regizori, ca Dan Micu, căruia
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
varianta clasică. Ce vreau să spun? S-a renunțat la scena à l’italienne - dar se poate reface oricînd și așa - la fotoliile tradiționale, s-a îmbrăcat totul în lemn, s-au înălțat podiumuri și gradene care, în cazul spectacolului Înșir’te mărgărite, închid la mijloc scena, spațiul de joc propriu-zis. Actorii sînt în imediata apropiere a spectatorilor - într-un fel ca la Teatrul Act, ca într-un veritabil kammerspiel - realitate care îi obligă literalmente la modificarea stilului și a concepției
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
un experiment. Este un exercițiu profund de căutare în sine, în interiorul artistului, al disponibilităților știute sau nu, în efortul de a scăpa de rutină și manierisme. Și asta la vedere, cu respirația spectatorilor pe obraji. Am admirație pentru trupa din Înșir’te pentru că a încercat un alt mod de a juca, la urma urmelor. Nu am cum să vorbesc, și nici nu vreau pînă la coadă, pentru că trebuie mers și văzut, despre valurile inepuizabile de situații comice, parodice care se revarsă
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
în piesă. Am urmărit-o atent, o știu și mă interesează de cînd era studentă, și îi percep evoluția aici. Cum mă interesează, de curînd, Luminița Erga, recent sosită în trupa teatrului și integrată minunat. Ca și în stilul lui Înșir’te. Am văzut-o prima oară în O noapte furtunoasă a unei studente, un spectacol față de care am în continuare reținerii, dar din care am remarcat-o pe Luminița Erga în Veta și pe Silviu Biriș în Rică Venturiano (de
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
se-aruncă-n element. începutul și sfîrșitul Lasă-le-mpreună-acu! Trecător ești, mai grăbitul Decît lucrurile, tu! Mulțumit fii cu salutul Muzelor ce-n veci promit: Sufletului - conținutul, Minții - forma, în sfîrșit. Dansul macabru în miezul de noapte stă paznicu-n turn Privind cum se-nșiră morminte; Ca ziua e-acum cimitirul nocturn Sub razele lunii preasfinte. Se mișcă-un mormînt, și un altul apoi: Apar un bărbat și-o femeie în noi Și albe cămăși ce atîrnă. Se-ntind și nu vor să mai steie
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
la tavan. Alaltăieri sau ieri au venit două femei în același timp la mine. Una a spus: Dacă nu mîncai atît de gras. Dacă nu fumai ca un descreierat. - Cealaltă a spus: Dacă făceai sport. - Prima a spus: Dacă nu înșirai atîtea femei. - Cealaltă a spus: Dacă nu-ți prăjeai toată noaptea creierul la bec. Fiecare a spus ce trebuia. Și eu am spus: Dar cine a gătit? Voi. Cine mă punea să i-o trag? Voi. N-ar fi trebuit
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
roman, Bulevardul Eroilor, recent publicat la Paralela 45, o poveste "închinată" filologiei brașovene și "resurselor" ei eroi-comice. Argumentul "de autor" îndeamnă la o lectură lejeră, potrivită cu o istorisire "de plăcere", care nu se complică să dea verdicte și să înșire concluzii docte. E, în atmosfera laxă, ca de picnic universitar, o simplă fotografie de aproape, făcută pe nepregătite, astfel încît legăturile dintre "eroi" și dintre evenimente sînt flotante, ambigue mai degrabă decît articulate. Putem însă găsi, cu relativă ușurință, trei
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
Tudorel Urian Comunicăm. Ne imaginăm că sîntem pe aceeași lungime de undă cu cel căruia ne adresăm. Înșirăm cuvinte, sintagme, expresii, fără să zăbovim prea mult cu gîndul la ceea ce se află în spatele unor înlănțuiri de vocabule care au ajuns să ne sune familiar. Mai mult decît atît, prin învățarea unor reguli gramaticale fundamentale și a cîtorva sute
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
un echilibru pe cît de fragil, pe atît de constant. n P.S.: în revista ieșeană Timpul (nr. 1/2005), talentatul tînăr autor Radu Pavel Gheor îl mustră pe "domnul Grigurcu, ale cărui abilități critice recunoscute nu l-au împiedicat să înșire, printre texte remarcabile, un șir de cronici ditirambice la adresa unor poeți cel mult mediocri". Numitul domn recunoaște: e mai mult ca sigur că o cîtime din sutele de cărți de versuri despre care a scris au fost "mediocre", dar în
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
gîfîi; apoi stărui la umbra unui copac, plănuind viitoarele trasee; nimeni nu te obstrucționează; nimic nu te agasează; îți aparții, ești, cu adevărat, liber. E ca atunci cînd compui, cînd slobozi sunetele pentru a se aduna în cete de simboluri înșirate pe foaia cu portative. Compozitorul e aidoma unui călător. Un călător deghizat, după cum constata cîndva Radu Enescu, în pelerin, misionar, explorator, conchistador ori peregrin. Cinci ipostaze ireductibile ale oricărui călător care știe întotdeauna de ce umblă, dar uită uneori ce anume
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
poveștii. Dar al treilea e Troia, bazată pe Iliada lui Homer. Au mai existat adaptări care au făcut praf originalul. Nici măcar nu speram ca filmul să conserve mult din epopee; era imposibil, cu toată pletora de nume pe care le înșiră Homer. Așa că am privit cu stoicism cum mor Agamemnon și Menelau, cum scapă Andromaca și Paris. Dar puține adaptări au alunecat în aberație, așa cum aceasta face triumfal de la una dintre primele scene. Să mă explic: Agamemnon alcătuiește o coaliție de
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
Șerban Anghelescu Nu am curajul scriitorilor de sentințe lapidare. Altminteri aș spune că în prologul celor O mie și una de nopți dezastrul începe prin ochi, se repară prin ureche și atât. Din lașitate, am să înșir câteva cuvinte cu iz de explicație. Fratele cel mic, Șahzaman, stăpânul veacului și al timpului, vede fața ascunsă a palatului său, reversul strălucirii, lumea întoarsă pe dos. Soția lui se desfată în miez de noapte cu un sclav negru. Albul
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
marcat de viață. Era ceva recent? Peste omul acela căzuse parcă un voal, sub care se simțea totuși o energie extraordinară. Dar toate acestea nu contau. Nu erau nici măcar niște gînduri. Ultimii pasageri urcau la bord. Părinții și prietenii rămîneau înșirați pe chei, privind în sus. Cîțiva englezi, după obiceiul din țara lor, aruncau serpentine spre bastingaje, iar cei care plecau țineau cu gravitate de un capăt. Comisarul îl zări pe Jean Maura pe pasarela de la clasa întîi. Îl vedea de
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]