3,048 matches
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
de) a-l cunoaște pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
Vicar la Oradea, în prezența unui mare număr de preoți și credincioși bihoreni și a surorii sale - doamna Maria Sava. Astfel, într-o reparație postumă firească, rămășițele sale pământești sunt reînhumate în Biserica cu Lună din Oradea, Biserica Episcopală, alături de înaintașul său ilustru Episcop Roman Ciorogariu. Cu acest prilej, Mitropolitul Antonie Plămădeală l-a caracterizat astfel: „Episcopul Nicolae Popoviciu este fața curată și adevărată a Bisericii noastre. Este o mărturie înaintea oamenilor și înaintea lui Dumnezeu, este o jertfă care fără
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
tânguire și locul tău natal” Trebuie să spunem că fără Aron Pumnul, Eminescu cu talentul lui, ar fi întârziat mult cu debutul literar. Aron Pumnul l-a însuflețit și i-a dat aripi către marea poezie prin lectură aprofundată a înaintașilor, luând de la ei modelul rimei, unele figuri poetice și chiar teme literare. După moartea profesorului, Eminescu exclama, regretând: „Pumnul nu mai este...” Și părăsește gimnaziul pentru totdeauna. Aglaia: « Gimnaziul nu l-a terminat aicea din disperare că murise Pumnul”. În locul
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
ale copiilor erau - cum se întâmplă - imitarea mijloacelor de locomoție înaintate, datul pe gheață, iarna, joc la care Mihai căzu odată așa de rău, încât leșină, sau "de-a poștă", pe care o văzuseră pe ulițele Cernăutilor. Doi băieți erau înaintași, doi rotași și unul surugiu. Poștalionul, construit de băieții în gazdă la Burlă, tatăl profesorului din Iași, era din scânduri, cu oiște în cruce și hamuri de sfoari petrecute prin gură "căilor". Cursa pornea pe Franzensgasse sau spre Dealul viilor
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Ieromonah Adrian Făgețeanu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
aproape treizeci de ani, a trecut în veșnicie unul dintre teologii ortodocși de prim rang ai secolului XX, Părintele Alexander Schmemann. Dincolo de idei, publicații sau repere biografice - toate acestea vizând contribuția la propriul domeniu de competență - aplecarea posterității asupra unor înaintași de anvergura părintelui Schmemann întâmpină principala dificultate tocmai în a reconstitui puțin din prezența lor reală în peisajul istoriei pe care au marcat-o definitiv. A-l reduce pe fostul decan al Institutului "Sf. Vladimir" din New York doar la activitatea
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
lucrării. Intrase pe sub pielea acestuia și șeful îl aprecia pentru istețimea și devotamentul său. În pauza de masă intrau în tot felul de discuții. Într-una din zile, inginerul îi zise: - De ce vorbești despre ținuturi necunoscute și comori ascunse de înaintașii noștri? - În zonă există o pădure blestemată în care nu poate pătrunde nimeni. Se spune că ascunde comori. - A, deci asta-i problema! Vrei să te faci căutător de comori! - Mă întreb ce face un cetățean care dezgroapă, de exemplu
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Ieromonah Adrian Făgețeanu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_adrian_fageteanu_.html [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
să fie pe placul stăpânilor „vremelnici” măturați de valurile istoriei; afirm cu certitudine că distinsul autor ge. br. GHEORGHE DRAGOMIR are un loc în panteonul istoricilor patrioți români, fiind un vizionar de necontestat, care trezește în tot românul mândria față de înaintașii săi și dorința de afirmare în viitor a Mamei ROMÂNII, prilej excepțional de ai ura sănătate, cât mai multe cărți de excepție, iar cei care vor intra în posesia cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească, Timp și
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
Platon, Socrate și Pytagora. Nici în așteptarea Luceafărului sau a Afroditei, ori a lui Flaubert sau Tolstoi, nici cea de criză și exorcism social al clasei politice; ci sentimentul că această carte se adresează iubitorilor de cultură și respect pentru înaintași, dăruindu-ne ceea ce au avut mai de preț: Entitatea! Cartea este scrisă cu caracter citeț, accesibilă tuturor cititorilor. 01.02.2012. Vasile Dorin Ghilencea Vicepreședinte Liga Scriitorilor din România, filiala Argeș Referință Bibliografică: Cronică literară de Vasile Dorin Ghilencea / Al
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
decât să li se alăture, lăudându-i, încurajându-i, sprijinindu-i cu tot ce i-a stat în putință, recunoscând că ,, Este nevoie ca în satul românesc portul, tradiția, folclorul sau obiceiurile să fie păstrate așa cum le-am primit de la înaintașii noștri. Dacă acestea nu se vor păstra, suntem condamnați pe viață!”, a mai adăugat părintele Mihai Ghiț. Așa stând lucrurile au pornit cu primul număr din revistă scriind fiecare după talentul, darul și harul primit de la naștere. Cititorii revistei se
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
clocotitoare ...” - și mă întreb, oare, ce-ar mai trebui spus, când lacrima și emoția nu-ți dau pace? Și lacrima este, uneori, un răspuns, parafrazez, gândindu-mă la tăcere! Noi, oamenii acestui secol, cu atâta știm să-i răsplătim pe înaintași - cu tăcere, iar după asta, desigur va urma uitarea. Și-ar fi mare păcat! Adevărat, zic! Doamne cât de frumoasă chemare pentru a ne cunoaște, zic eu, și mai bine, istoria! Dar cine-mi ascultă glasul? Câți își mai aduc
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Ieromonah Adrian Făgețeanu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474008770.html [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
mai mult folos propriu, dorind să ne conducă, dar nicidecum să ne guverneze ca pe o societate liberă, stăpână la modul cu adevărat democratic pe deciziile ei. Școliți, băieții aceștia mai tineri, dar grăbiți pe căpătuială, n-au demonstrat peste înaintașii lor nici măcar interesul de a căuta noțiunea lingvistică a posturilor de miniștri pe care năvăleau. Nu și-au folosit cunoștințele anglofone pentru a înțelege baza de la care vocabula pornește: minister, adică cel care ține locul, cel căruia i se deleagă
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417955295.html [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
dori ei a fi considerați doar politicieni ai acestor vremi. Cu alte cuvinte, aroganța acestei guvernări și a candidatului ei a atras atenția electoratului asupra faptului că va mai urma încă o generație de politicieni disprețuitoare și coruptă pe măsura înaintașilor, poate chiar și mai periculoasă prin infatuarea cu care își clamează asemenea merite. Poate și mai nesimțit avantajându-se personal, prin Ordonanțe de urgență emise, chipurile, la modul general!... Iar votul de la 16 noiembrie a fost dat împotriva unei asemenea
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417955295.html [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
avem până acum decât pentru Abrud. Acesta derivă din Abruttus. Poate că și Tapae, unde s-au dat cele două lupte între Decebal și Traian să se fi păstrat în numele satului bănățean de astăzi Tăpia, etc. Este sigur că printre înaintașii poporului român un loc important îl ocupă coloniștii aduși de imperiu în Dacia. Nu zicem “romani “ fiindcă dacă e să luăm cuvintele în sensul lor propriu, romani adevărați, adică locuitori ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
Sinai. Implementarea noii legi/noului amendament „Iubește-ți aproapele!”, care stă la baza continuării programului „Ecce homo (3)”, durează de mai bine de două mii de ani, prin tot felul de întâmplări, mai greu sau mai ușor de înțeles, de urmașii înaintașilor noștri biblici. Prin progresele științei, ceea ce vrea programul să ne arate, au fost dezlegate multe din minunile acelor zile. Omenirii îi este asigurat dreptul de a înțelege sensul lucrurilor și al întâmplărilor doar printr-o permanentă muncă de cercetare. Munca
TABLETA DE WEEKEND (190): BUNA VESTIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1490625357.html [Corola-blog/BlogPost/368780_a_370109]
-
orașului antic, Kition. Dacă reușești s-ajungi aici, unde mitul răzbate din fiecare piatră și-i dăltuit parcă pe fețele și în alura localnicilor simți cum cobori în fiecare zi, altă și altă treaptă a istoriei și calci pe urmele înaintașilor lor, cunoscându-le îndeaproape originile, zbaterile, obiceiurile. După vizitarea Limassolului mi-am zis că sentimentul acesta l-am trăit doar acolo, însă și ziua petrecută în Larnaca au infirmat această ipoteză, extinzând-o, probabil, pentru întreaga insulă. Numele orașului antic
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă. Aici l-a numit și bibliotecar peste biblioteca gimnaziștilor. Primele poezii ale înaintașilor le-a citit și răscitit din ,,Lepturariul” lui Pumnul și acum se îndrăgostește de poezie. Boliac, Cârlova, Alexandrescu, Eliade și mai presus de toți, Alecsandri, sunt mentorii lui de la care va fura rime, ritmul, teme și le înoiește, trecându-le
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii acestora întocmiseră roțile chervanelor care rostuiau în preajma Podului Înalt, cu patru veacuri în urmă, cele trebuincioase oastei voievodului Ștefan. Și tot cu boi ca aceștia, cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor ce-i țineau de
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, cartea care urmează să apară, va fi ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Savu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Parintele Teodor
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_teodor_savu_.html [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Parintele Teodor Savu - mare personalitate a culturii și spiritualității acestori ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_teodor_savu_.html [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „unul din vestiții părinți ai Bisericii Ortodoxe Române”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]