134 matches
-
Simona Tache După ce, de-a lungul vremii, diverși cetățeni s-au căsătorit cu Turnul Eiffel sau Zidul Berlinului, o americancă de 33 de ani e înamorată de un Montagne russe și vrea să se mărite cu el. Eu, dacă și el o iubește și vrea s-o ia de nevastă, n-am nimic de comentat. Voi?
Doar dragostea contează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18837_a_20162]
-
cerne E-atâta revărsat de alb pe ramuri și aș vrea Să-l iau cu mine până-n vis dacă-aș putea. Copacii seculari stau drepți, ca împărații Sunt păzitorii seculari ai încercatei nații Sunt frații noștri vegetali, nu-s nălucire Înamorați de cer, înveșmântați în strălucire. Dinspre zenit, lumina toarce raze albe, lin Le răsfiră - botează văzduhul cu preaplin De armonie, duh binecuvântat, dezlegător Căi răsucite, fabuloase, așternne iubirilor. Prietenul meu vântul - dinspre munte aduce Mulțimi de glasuri împletite-n adierea
SUB CERUL DACIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382421_a_383750]
-
exteriorizată într-un trecut recent e, lângă mine, mlădioasă, delicată... Asperă doar de poză cu unii, prin glas domol încearcă să-mi tălmăcească mie acolo un nimic ce-i dă de furcă în viață sau în scris... -În fine, ești înamorat, dar ce vrei de la mine? S-o pețesc? strigă-ncurcat Juniorul, temându-se parcă. -Să-ți amintești de ea, când vorbim să o vezi cum eu nu pot! -Îmi furnizezi un pont? -Mi-e tare dragă! Și-mi face trebuință s-o
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
alee, Umbrită vara de miros Și flori de azalee. Mă cheamă dragostea în parc, Să-mi caut urmele pierdute, Pe frunze moarte de castan Ușor de vânt bătute. Mă cheamă dragostea în parc, Să mai rostesc în șoaptă, Cuvinte dulci, înamorate Ca-n vremea de-altădată. Mă cheamă dragostea în parc, Să îmi aduc aminte, De sărutări nevinovate De-adolescent cuminte. Mă cheamă dragostea în parc, În parcul secular, Să stau pe bancă să privesc Îndrăgostiții iar. Mă cheamă dragostea în
MĂ CHEAMĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383605_a_384934]
-
moartea precum fetița ce / sub vânturi cenușii așteaptă celălalt țărm, și scrie: / “dedesubt sunt eu / alejandra”. (I) Legătura tainică dintre cele două personaje, unul real și altul fictiv este atât de puternică încât adeseori ele se confundă: “Alături de ea alta, înamorată de negură, zice că nu crede / în trupul ce n-a existat niciodată. / Mă gândesc acum la eternitatea pe care cuvintele sale, / în acest a fi dedesubt, o desfășoară în lectura mea” (I). Situarea persoanei umane între un pericol imminent
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
și Marco îndemnat de fată lua praf în fiecare seară, obișnuindu-se. Nu fusese necesar să cumpere sau să procure. Părea într-adevăr că acel praf nu crea dependență. Nici nu știa exact ce era acea substanță. Era atât de înamorat, că toate celelalte le-a lăsat pe planul al doilea și la câte o întrebare a sa mai sâcâitoare, Ilena se eschiva cu iscusință și cu o teamă ascună în priviri să -i răspundă, fapt care l-a făcut de
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
tremurat de gene ... Figura femeii iubite, din caldă, luminoasă, mult dorită, devine solemnă, rece, de neatins, marmura sugerând frumusețea înghețată, ireală, precum în poezia „Te duci...”: Te duci și ani de suferință/ N-or să te vază ochii-mi triști,/ Înamorați de-a ta ființă,/ De cum zâmbești, de cum te miști./ Și nu e blând ca o poveste/ Amorul meu cel dureros,/ Un demon sufletul tău este/ Cu chip de marmură frumos.[ ... ] Când mă atingi, eu mă cutremur,/ Tresar la pasul tău
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
flori , umerii pentru salbă de doruri, gură de cântec lin ca vioara! Julia Jianu, frumoasă și veselă fată moldoveancă pietreană, fermecătoare glăsuitoare de melos de auzit cu visul a îndrăgostit muntele de ea, pe când ea nu-i asemenea de statornic înamorată de el, încât numai sub umbra lui să-și alunece corpul și doar în spiritul lui să-și zboare inima! Julia Jianu e artistă, iar dragostele sale sunt mistuite într-o aburoasă taină și nu pot avea prelungite răgazuri, căci
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
veacuri! Cuvintele, gesturile nu mai sunt spiritualizate, în așa fel ca să-l facă pe cel de lângă noi să înțeleagă, să-l mângâie, să-l alinte... Nu ne mai apropiem unii de alții prin acel sentiment de iubire, nu mai suntem înamorați de bine, de înalt... Am avut o colegă de facultate care înjura printre dinți când nu-i convenea ceva și multe nu-i conveneau și am întrebat-o într-o zi: „De ce înjuri?” „Să-mi vărs focul, să-mi treacă
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
obțină. Cine dezleagă taină, are insomnii. Nimic posibil pe cont propriu. Alegerea ta e alegerea altora. Penibil. Hazliu. Grotesc. Speculații politice. Speculații trecătoare. Vieți trecătoare. Rămâi în istorie cu ceea ce lași în istorie. Naivități fertile. Trubadurii textelor politice s-au înamorat de hârtiuțe. Așa se scrie istoria. La ceas de seară. Pe drum bătut. Izbânda cui? Vom fi tovarăși de drum. Dacă s-ar gândi bine, guvernarea ar trebui să se străduiască să renască. Triumfuri trecătoare. Răbdare și speranță. Când pierzi
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
tot de ea depind salariile întregii echipe. A fi sau a nu fi contabil? Nu ține de noi să răspundem la această întrebare. Cert este că am cunoscut o meserie frumoasă, destinată celor cu mintea ageră și pasionați, dacă nu înamorați de cifre. Doamna Vali susține cu mândrie că pentru ea viitorul este scris negru pe alb: “Peste 5 ani sper să fiu tot aici, tot cu cifrele, însă peste încă 5 sper să fiu în parc numărând nepoții. În locul meu
Un om fericit printre cifre [Corola-blog/BlogPost/100589_a_101881]
-
femei” - gândea Mihai, mergând la braț cu ea. Chiar voi să-i spună, privind chipul Fecioarei-Lună care cobora printre stele și-i făcea cu ochiul printre frunzele verzi ale copacilor. „De te-ar face Dumnezeu Lună și pe tine, noaptea înamorată de fața ta ar sta în eternitate pe pământ.” Tăcu însă, erau prea frumoase aceste clipe ca să le strice cu vorbele lor care zboară-n vânt... Clipele unice din viața noastră au nevoie de tăceri... Ar fi vrut să-și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se scrie toamna-n dulci poeme Și se-aștern frunzele pe-alei, Prin șoapte dorul ușor geme, Iar eu visez la ochii tăi. Chipul tău, undă fermecată, Se-ascunde-n al iubirii șal, Privirea ți-e înamorată Și parcă totu-i ireal. Te lași purtat de mâna-mi fină Și mierea buzei eu îți gust, Te unduiești ca o felină, Plină de-amor, eu te degust. Și vântul suflă, ploaia cade, În sărutări ne risipim, Îndrăgostiți de
ÎN OCHII TOAMNEI NE-ADÂNCIM... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376307_a_377636]
-
invidie pentru omul ce-avea să fie celebrat acolo. -Alo! Geraldine! m-apelă un strop nerăbdătoare Aripina. Eram la faza-pieptănat, lucru neînsemnat. Deci, neofuscată, cum aș fi fost alt’dată, fusei prevenitoare: -Ce-i, buburuza mea? Sunteți bine? Gătite? Parfumate? Total înamorate de Seneca? Care-i problema? Nu-i cunoscusem silfidei ăsteia de Agripina elocința. Rugată de Seneca să-i confirme numărul persoanelor ce-aveau să vină dinspre mirandoline, își luase de la sine putere răspunderea pentru cifra opt, iar acum încerca să
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
poetul revine la această legătură, stea corpul de lut: "Zenitul meu o stea, cine știe ce lume care poartă vuietul destinelor sale deasupra capului meu; oare dacă mor eu, moare și ea, această lume din zenit (...) Sufletele oamenilor sunt ființe de îngeri înamorate de forme de lut..."3 Dar "geniul de aur" insuflat corpului de lut se va pierde în timp, slăbind contactul omului cu divinitatea, creînd prin aceasta o ruptură dramatică "cu cât generațiile se îndepărtează de clipa originară" (M. Eliade), acel
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pe Floribel și ia lumea în cap. SC[ENA] Dragoș a fost în Marmația la puternicele sale rude. Aceștia promit ajutorul său; el vine-n Suceava ca să cerce dispoziția populației. Scenă-n crâșmă. Ș-aduce aminte de Angelica. Ea-i înamorată de un sunet de corn - Zburătorul. Ea se-namorează în el. Epizod erotic. El se-ntoarce la Suceava cu armată, îl gonește pe Mihnea, dar îl cruță cum ar cruța pe Cain. Acesta și răpitoarea sa femeie Irina iau lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dragoș a fost în Marmația la puternicele sale rude. Aceștia promit ajutorul său; el vine-n Suceava ca să cerce dispoziția populației. Scenă-n crâșmă. Ș-aduce aminte de Angelica. Ea-i înamorată de un sunet de corn - Zburătorul. Ea se-namorează în el. Epizod erotic. El se-ntoarce la Suceava cu armată, îl gonește pe Mihnea, dar îl cruță cum ar cruța pe Cain. Acesta și răpitoarea sa femeie Irina iau lumea-n cap. ACT IV Gruie-Sînger - remușcările de conștiință pentru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dintr-un capăt al pământului într-altul. Un suflet ce călătorește din lume-n lume, din stea în stea. Seninul gândurilor tale face noaptea de tremură, fuge și părăsește pământul pentru eternitate. 2257 De te-ar face Dumnezeu lună, noaptea, înamorată de fața ta, ar sta în eternitate pe pământ. Noaptea, înamorată de luna aprinsă, se grăbește a o urma pe cealaltă hemisferă. 2254 Daca ființele noastre atomizate se vor uita, daca în viitorurile noastre tu vei fi nour de aur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din lume-n lume, din stea în stea. Seninul gândurilor tale face noaptea de tremură, fuge și părăsește pământul pentru eternitate. 2257 De te-ar face Dumnezeu lună, noaptea, înamorată de fața ta, ar sta în eternitate pe pământ. Noaptea, înamorată de luna aprinsă, se grăbește a o urma pe cealaltă hemisferă. 2254 Daca ființele noastre atomizate se vor uita, daca în viitorurile noastre tu vei fi nour de aur și eu aer, tânăr, cald, voluptos, - tu te vei oglindi în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a introdus - îi recheamă toată gelozia, convinge. {EminescuOpVIII 249} [MIRA] Da! îl voi omorî... îl voi omorî. A C T U L I V Palatul. Decepțiunea - fuge turburat - SPIONUL, care leagă cu ACT V Ea, gata să-l omoare - recade înamorată în brațele sale - El o respinge Ea se omoară. 2 2254 ACT I MARCU ACT II ANNA MOVILA ACT V Noaptea de rege. În noaptea cea de rege. ACT DIN URMĂ 1. MIRA 2. MIRA, TRIMISUL 3. MIRA, MARCUL (Toma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
3. MIRA, MARCUL (Toma știe că Anna Movilă e acel monstru afurisit care încurcă tot și se decide s-o piarză pe ea întîi, pentru ca să-i poată reuși planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se preface înamorat de Anna, pentru ca să poată stinge sufletul acestei fiară, cu toate că este înamorat nebun de îngerul gîndirei, d-acea umbră lunatecă. Urmărind lunateca, el vede că intră în Curtea Domnească. II. SCENE 2254 [MIRON-ȘTEFAN] Ce face Mira? [UN GLAS] Bine, te-așteaptă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
afurisit care încurcă tot și se decide s-o piarză pe ea întîi, pentru ca să-i poată reuși planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se preface înamorat de Anna, pentru ca să poată stinge sufletul acestei fiară, cu toate că este înamorat nebun de îngerul gîndirei, d-acea umbră lunatecă. Urmărind lunateca, el vede că intră în Curtea Domnească. II. SCENE 2254 [MIRON-ȘTEFAN] Ce face Mira? [UN GLAS] Bine, te-așteaptă; te duci curând după ea? 2 2254 MIRA, PINT[E]A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
simțirilor ei. Simt, gândesc, inima mea - un ocean cu valuri nenumărate, creierii mei - un paladiu tămâiat de-nțelepciune, și cu toate [astea] ființa mea singură e un tron fără rege, un templu fără zeu. Sufletele oamenilor sunt ființe de îngeri înamorate în forme de lut; tu, care ești îngerul corpului meu, răspunde: De ce nu-s mulțumit de ce zbor pe aripele tale ca un cântec fără înțeles? Înțeles! Destin!... Prin acest gigantic labirint de lumi, unde voi găsi în acest mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sufletul lirei mele, sufletul... (încearcă lira, scoate sunete) Nu! Du-te dar (azvîrle lira ș-o sparge). Ce este scopul vieței? Amor. Oare lumea nu se mișcă-n eternitate, fără să stea neciodată? De ce? Fiindcă în jumătatea căii sale se-namoră, ca să aibă în cealaltă parte să se dezamore, pentru a se-namora iarăși. atunci în natura moartă n-am adora pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 297} [ȘTEFAN CEL MARE] 1 2260 Și când lumea biruință a putut s-o înțeleagă Clopotele de la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
azvîrle lira ș-o sparge). Ce este scopul vieței? Amor. Oare lumea nu se mișcă-n eternitate, fără să stea neciodată? De ce? Fiindcă în jumătatea căii sale se-namoră, ca să aibă în cealaltă parte să se dezamore, pentru a se-namora iarăși. atunci în natura moartă n-am adora pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 297} [ȘTEFAN CEL MARE] 1 2260 Și când lumea biruință a putut s-o înțeleagă Clopotele de la Roma au sunat o zi întreagă De-au cutremurat văzduhul și zidirile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]