230 matches
-
capodopera sa, și intenționa să "o modifice și mai ales să-i înalțe cu mult sfârșitul à la Giordano Bruno" ? Sfatul demiurgului nu i-a fost de ajuns. L-a nemulțumit încremenirea ontică a lui Hyperion și vroia să-l înaripeze pentru un zbor fără oprire către cea mai înaltă treaptă existențială de neatins niciodată. Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe". Nu aflăm această viziune în consonanță cu ridicarea la ceruri a lui Zamolxis ? Care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Sub scoarța unei pietre se-nvoaltă-un spirit pur." Aceasta este menirea supremă a poeziei: să-l smulgă pe om din cercul multiplicat la nesfârșit al finitudinilor, al determinărilor și să-l elibereze fulgerător. Dar pentru asta, cere Eminescu, trebuie să fii înaripat: Da, la voi se-ndreaptă cartea-mi, La voi, inimi cu arìpe. Ah! lăsați ca să vă ducă Pe-altă lume-n două clipe. Este acea lume a radicalei eliberări atinsă doar de cei cu vocația zborului "intelectului eroic" invocat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
acea lume a radicalei eliberări atinsă doar de cei cu vocația zborului "intelectului eroic" invocat de Giordano Bruno, sau al lebedelor din amintitul poem tagorean. Dar pentru acest zbor, "cvadratura cercului" a poemului ideea poetică și arhitectura prozodică trebuie să înaripeze. Or, acest lucru este înlesnit de cele trei însușiri orfice discutate în alt capitol al prezentei cărți: melosul capacitatea de cântare; caracterul incantatoriu și caracterul inițiatic, transfigurator. Și, în mod aparent straniu, cu cât poemul este mai perfect construit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
viselor, proiecțiilor și entuziasmelor se afla un nebun frumos posedat de artă: Florian Pittiș. De cîte ori am cîntat de atunci, oriunde, din Beatles sau "Hei, tramvai, cu etaj și tras de cai..." al grupului Phoenix, am simțit energia sălilor înaripate de el. Aveam acces la ce nu se putea rosti, la forța cuvîntului, a poeziei, a rock-ului mai presus de orice. Cei de la Phoenix fugiseră deja la mijlocul anilor optzeci. Datorită lui Pittiș, generația mea, cel puțin, le-a cultivat
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
iubești fata, și casa mică și povârnită în care locuiește ți se pare frumoasă. Preferință Fata învățată și așezată este mai puțin curtată și preferată de candidații la însurătoare decât cea sprințară și toantă. Dragoste Dragostea curată înnobilează sufletul și înaripează imaginația. Joc Jocul cu dragostea este uneori la fel de periculos ca jocul cu focul. Emblemă Soția vrednică și credincioasă este sufletul familiei iar bărbatul harnic și gospodar, emblema casei. Vrednicie Vrednicia gospodinei se cunoaște după felul cum arată casa, copiii și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
puțin, dar nu puteam refuza pentru că simțeam că întreaga mea ființă își dorea foarte mult acest lucru. Când i-am spus soțului de intenția pe care o aveam, el se bucură și mă încurajă. Lucrul acesta și mai mult mă înaripă. Drumul de acasă până la biserică îmi părea mai lung ca de obicei, iar cuvintele vecinei mele nici nu le auzeam. Aveam niște emoții pe care nu le puteam explica, simțeam o frică, dar totodată și o bucurie lăuntrică. Aceste două
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cuibul, unde s-au aflat multă vreme sub oblăduirea părinților. Urma numirea în posturi, la un spital. Și acest eveniment putea constitui un examen. Începuseră să afle și ele că viața însăși e un șir de examene, dar tinerețea le înaripa cu resursele trebuitoare. După o așteptare de câteva săptămâni, veni și clipa mult așteptată. Au făcut drumul la Iași. O zi întreagă au colindat pe străzi cunoscute și necunoscute, savurând frumusețile orașului. Spre seară s-au urcat în primul tren
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
încă în primii lui ani de viață, apoi din vremea când frecventa grădinița că băiatul lor fusese înzestrat de zânele cele bune cu multe daruri. Cum era și firesc, ei căutau să le descopere și, prin toate mijloacele, să le înaripeze, pentru ca fiul lor să poată zbura spre cele mai înalte piscuri ale vieții. De altfel, aceasta este dorința firească a fiecărui părinte pentru copilul lor. Când copilul ajunse în școala elementară, chiar dacă nu era el primul din clasă, nu se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu-l ascultase, poate pentru că deocamdată credința lui nu era destul de puternică sau poate, cine știe, pentru că fusese nevoit să Înlocuiască mereu cocoșul ritualic al sacrificiilor cu un pelican cu picioare albastre sau un pescăruș de sex nedefinit, singurele victime Înaripate la care avea acces În singurătatea acelei insule părăsite. În cele din urmă, a ajuns la concluzia că zeița nu vedea cu ochi buni păsările marine și le-a Înlocuit cu iguane, broaște-țestoase uriașe, ba pînă și cu o focă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
primit mereu în acest sens... Ascultă, bă, a început sezonul zburătoarelor agitate. Nu ți-ai mutat fundul de-aici? Rațele sălbatice au traseul chiar prin dreptul școlii noastre. Tot n-ai priceput că există pericolul să-ți cadă o mortăciune înaripată în cap?... Ați înțeles, desigur, că era vorba despre grija fără de margini față de securitatea ființei mele, grijă care, în ultimul timp, bântuia și prin sufletul profului de gimnastică. Unde m-aș mai fi bucurat eu de atâta protecție? Numai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
noi, despre ce este fabulos în cel mai banal moment, ce poate să răstoarne o situație normală într-o reverie, într-o parabolă hiperdimensionată. Ca un cozonac ce iese din orice formă și se revarsă, la nesfîrșit, făcîndu-te prizonierul irealului înaripat de sub ochii-ți neputincioși. O stranietate altfel, poate mai subtilă, mai disimulată însoțește această viziune a lui Afrim față de, să spun, „Boala familiei M.", o montare remarcabilă a lui Afrim de la Timișoara. Sau față de „and Byorg, of course" de la Ploiești
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui întregire a contribuit cu devotament și Ileana Vulpescu. S-a vorbit cîndva, poate cu îndreptățire, despre tristețea erudiției. În traducerile lui Vulpescu ne învăluie constant o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de a afla, de a ști și de a transmite. Bucuria de a face totul în perfectă cunoștință de cauză, fără a ceda niciun milimetru aproximației sau obscurității. Și e totodată
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
insula cuvintelor. Și atîta lume în jur. „ singur singur pe o insulă pustie Plină de lume.” După aceea au fost Simona Popescu și Ion Bogdan Lefter. Iubirea și grijă lor față de un mare poet, altfel. Și Mircea Cărtărescu care se înaripa vorbind despre Naum. „Astfel este poezia lui Gellu Naum: sloiuri inexplicabile de cuvinte, pietre căzute din cer și integrate apoi în Kaaba derizorie a istoriei literare.” Imagini pe care le duc cu mine. Că și șoaptele misterioase ale Nadiei și
Robinson e singur singur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4076_a_5401]
-
din reflexia iluzorie a surâsului. Cuvintele sunt ființe vii. Își fac treaba, mai ales cand sunt susținute cu proptele simțite până în inima oaselor. Ce am avut de văzut am văzut, ce am avut de auzit am auzit...dinspre briza depărtărilor înaripate cu priviri în deșert. Nu sunt atrasă de năluciri. Sunt însetată de apropieri pe sensul giratoriu al fericirii. Știu că în evoluția stelelor, lumini apar, dispar înghițite de trecere. Sunt vindecată de umbre, m-am oblojit cu razele în care
ZÂMBETUL ZILEI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373781_a_375110]
-
Gheorghe Sara, pictorul Emil Grama, coregraful Nelu Gârba, poetul Ilie Chelaru și cea care-i este cea mai dragă, soția și scriitoarea Maria Pongrácz. Un Godunov cu cască de protecție? Emoțiile creației care din fragedă tinerețe îl însuflețeau și-i înaripau imaginația fecundă aveau să-i devină cândva aproape fatale. După doar patru spectacole de succes, într-una din zile, când monta decorul pentru opera „Boris Godunov” de Mussorgski - „un decor cu totul deosebit și ieșit din comun pentru acea vreme
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
000 de lei); Telmatosaurus transsylvanicus, erbivor cu înălțimea de aproape 2 m, din neamul „dinozaurilor cu cioc de rață” (31 000 de lei); Struthiosaurus transilvanicus, dinozaur erbivor, cu talia până la 3,5 m (35 000 de lei); Hatzegopteryx thambema, „monstrul înaripat de Hațeg”, cu un craniu de 3 m lungime și anvergura aripilor de 12 m (47 000 de lei). V. Corduneanu
Agenda2005-11-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283481_a_284810]
-
gardă lângă cruce, Dreptul la eternitate îmi cere. Iar vânt romantic un cântec îngână, Când dorul suspină după iubire. Cu aripi frânte mângâie țărână, Ce-n somnul veșnic duce amintire. ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ Când dor primăvăratic spre tine zboară, Înaripez dorință cu chemare: Vino în Echinocțiu de Primăvară, Iubirea să ți-o fac nemuritoare! Te voi scălda în roua dimineților Și chipul îți voi ștege pe-a mea ie! Privirii tandre-i dau irișii ochilor Și-al buzelor sărut, fără
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DANS Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu suntem chipuri, ce caută mereu altă formă, ci doar simțuri înaripate în dans de zi, de seară, dar mai cu seamă de dimineață! Orice cântărire, a ceea ce a fost, doar crengilor între creșterea și desfrunzirea anului și ierbii sub picătura de rouă, brumă sau îngheț căzute din nopțile de suspine, să
DANS de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384006_a_385335]
-
în al vieții trist apus, mă înclin precum copacul după frunze pierdute. Și mă-ntreb, câtă povară îmi va da soarta de dus? Că-n tăvălugul vieții mi-am pierdut orice virtute! Zadarnic în dimineață, Soarele îmi dă avânt, să-naripez voință pe sanctuar, spre steaua mea. De-mi pun visuri și speranțe tăinuite în cuvânt, îndată sunt spulberate ca frunze de vreme rea. Cu raza privirii stinse croiesc idei din cuvânt, în toamna vieții să las rodul gândurilor scrise. În
RODUL GÂNDURILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384098_a_385427]
-
cartea sa „Tipurile psihologice” apelează la remarca poetului, dramaturgului Friedrich von Schiller (1759-1805): „Numai astfel, numai prin faptul că ne adunăm într-un singur focar întreaga energie a spiritului și ne concentrăm întreaga ființă într-o singură forță, izbutim să înaripăm această singură forță și să o conducem mult dincolo de limitele pe care natura pare să i le fi așezat”, făcând referire și la prietenia care s-a legat între Goethe și Schiller, la idealurile lor comune de libertate, armonie și
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
sufletul fetei și viața începu să-i pară minunată, incitantă și plină de surprize nebănuite la fiecare cotitură a timpului. Giorgina s-a întors de la concert destul de târziu în acea noapte, însă ea a continuat să se legene pe vise înaripate fără să se trezească până la ziuă. Dimineața devreme, o rază temerară a reușit să se strecoare prin deschizătura îngustă a cortului și îi gâdila fără astâmpăr genele lungi negre, catifelate făcând-o să clipească alene și să se întindă asemeni
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > ÎNGERUL CU ARIPI DE JAR Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNGERUL CU ARIPI DE JAR Îngerul din cer coborât, înaripat de foc, de jar, înconjurat, de veste lumii el a dat ca e păcat, mare păcat, să nu ții post, să nu ai rost. e îngerul GAVRIIL, care MARIEI i-a vestit că poartă-n pântece un zeu, pe DUMNEZEU
ÎNGERUL CU ARIPI DE JAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382995_a_384324]
-
din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu înțeleg de ce simt nevoia să fiu în legătură cu tine, să știu de simți, ce gândești, ce faci, de parcă m-aș hrăni cu relația coaserii cerului, știind că ești fericit cu visele care îți înaripează pașii, cu așteptările pe care le întâmpini în zilele de alergare pe roata orelor. Nu înțeleg de ce mă doare luna când nu te văd, mă doare dimineața când nu te aud, mă doare vremea când te ascunzi în iarna viselor
NELĂMURIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383197_a_384526]
-
legendarului inmouchar de la care, conform unei vechi tradiții familiale, moștenise numele și rangul în momentul când acesta dispăruse, stătea la rădăcina palmierului cel mare și-și punea tot felul de întrebări în timp ce observa zborul vulturilor. De ce trimisese Moartea atâția mesageri înaripați înaintea ei, dacă până la urmă se hotărâse să nu se înfățișeze? Ce aștepta? Din când în când închidea ochii, încercând să-și închipuie cum s-ar fi comportat tatăl său în acele momente. Să omoare o cămilă, să-i bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Regis’. Amory plus St. Regis’ plus Princeton. Atât de aproape de succes reușise să ajungă prin conformism. Amory cel fundamental, leneș, plin de imaginație și rebel, fusese aproape Îngropat. Se conformase, reușise, dar, cum imaginația lui nu fusese nici satisfăcută, nici Înaripată de propriul succes, se lepădase nepăsător, semi-accidental, de glorie și redevenise: Amory cel fundamental. FINANCIAR Tatăl lui a murit discret, neobservat, de Ziua Recunoștinței. Nepotrivirea dintre moarte și frumusețea orașului Lake Geneva, pe de o parte, și atitudinea demnă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]