56 matches
-
frumoase vor ști să aprecieze munca și meritul, ei vor ști cum trebuie să fie recompensat talentul autorului. Din acest punct de vedere almanacul muzical al d-lui Th. Burada se poate considera ca o publicațiune periodică ce tinde a înavuți literatura română; ca atare merită a avea și el locul lui în biblioteca fiecărui iubitor de științi și frumoasele arte. [9 ianuarie 1877] ["LA CONFERENȚA DIN 4/16 IANUARIE... "] La conferența din 4/16 ianuarie lordul Salisbury a prezintat delegaților
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gândească la faptul că această lipitoare le vlăguiește societatea. Corupția generează state neperformante, incapabile să asigure bunăstare minimă chiar și pentru popoare deloc pretențioase. Oriunde în lume, corupția fabrică elite preocupate doar să-și însușească statul, pentru a se putea înavuți rapid și ilegal în detrimentul contribuabilului. Așa prosperă o tagmă rapace și venală pentru care coruperea omului prin orice mijloace este singurul mod de a guverna. De regulă, îl cumpără, transformându-l într-un asistat social, astfel că sunt destui naivi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
agricultura și comerțul. Analiza, localizarea și estimarea cantitativă a nu mai puțin de 29 de specii de minereuri și minerale întâlnite, din care expediase câte o mostră la expoziția universală de la Paris 21, îl îndreptățeau să afirme că "Moldova este înavuțită și cu producte minerale subterane și că în viitorime va avea băi proprii de fier, aramă, plumb, argint și foarte sigur că și de aur". Disponibilitățile de ordin natural și uman existente pe valea Bistriței le aprecia ca fiind superioare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai mult prin metalurile mai puțin prețioase și prin alte producturi a<le> munților. Banii ce se află și circulează în țară se numesc capitalul țărei sau averea statului. Deci, dacă într-o țară circulează mulți bani, atunci țara este înavuțită de bani și la din împotrivă, săracă. Dacă o țară ar produce toate care sînt mai neapărat de lipsă, precum și acele pentru lux, care de asemine se făcură omului trebuitoare și dacă, prin urmare, nu am ave nevoie a aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
capitalul țărei. Iar dacă, din protivă, scoate din sânul ei producturi de mai mare preț decât primește din alte țări, atunce valoarea cea mai mare trebuie a i se plăti cu bani și, în această întâmplare, țara se face mai înavuțită de bani. Aceasta, precum este știut, se numește bilansul negoțului și pentru aceea se zice că o țară câștigă sau pierde bilansul cu alte țări. Fiind lesne de înțeles că, prin pierderea bilansului când pe tot anul <i>esă din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai mare îngrijâre pentru înflorirea mineriilor. În cea dintâi întâmplare, s-ar împuțina ieșirea banilor din țară, iar în a doua, ar spori capitalul țărei și s-ar înavuți statul; de asemine, foarte mult s-ar îndămâna și disvălirea industriei și a agriculturei. Despre mijloacile prin care pot spori și înflori mineriile într-o țară înzăstrată cu munți de metaluri, spre folosul țărei Mineriile sporesc dacă ele (precum în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cel puțin o idee despre minerii și despre înrâurirea ce pot avea aceste asupra fericirei țărei. 5. Lemnele sînt atât de neapărat trebuitoare la minerii, încât aceste, fără lemne, nu se pot pune în lucrare. Drept aceia, într-o țară înavuțită cu munți metalici, chiar numai în privirea minelor trebuie să fie introdusă o bună și potrivită iconomie de păduri, să se poarte grijă pentru creșterea în urmă a pădurilor prin firească sau meșteșugită sămănătură și, din protivă, să se oprească
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucra cu un preț mai măsurat. 7. Nu este îndoială că informarea dregătorilor de mineri iscusiți și cu practis poate îndămâna aceste lucrări, fiind că dregători înțălepți și cu știință pot face ca să aducă folos și minele cele nu pre înavuțite de metaluri, când cii neștiutori ar preface în nimic pân și pe cele îmbelșugate. Deci, foarte de dorit ar fi ca tineri patrioți, înzăstrați cu talent, după ce își vor fi câștigat, în Academia Moldovei, trebuincioasele pregătitoare științe, să se trimată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în șini și drugi, de o calitate deosebită, cum și la obiecte de fer vărsat. 3-le. Limonite: hydrous oxide of iron; brauneisenstein, glaskopf, se află lângă aceiași munți și este tot de aceiași calitate, numai mai compactă și mai înavuțită în fer. 4-le. Fer-piatră roșie cremenoasă: haematite, kieselrotheisenstein, se compune din fer, oxid, silițium, argilă și iaspis și formează straturi groase pe muntele Rarăul, în formație văroasă veche, de pe moșia Broștenii, lângă satul Chirilo. Acest mineral se poate întrebuința
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
primește politură, prin urmare, este însușit pentru obiecte de arte și lux. Mineralele mai sus descrise și descoperite numai într-o parte a șirului de munți din Moldova, pot de încredințarea cea mai îmbucurătoare fiecărui patriot cum că Moldova este înavuțită și cu producte minerale subterane și că în viitorime va avea băi proprii de fer, aramă, plumb, argint și foarte sigur că și de aur, care va înmulți și spori mult avutul național. Pe lângă aceea, va înainta industria, iar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și lucrătorii ocupați la baia de argint Cârlibaba, ce se ține aseminea de Iacobeni. Înființarea cât de curând a băilor în valea Bistriței este foarte de dorit, fiind că valea acesta, pe lângă o favorabilă poziție, nu numai că este mai înavuțită în minerale decât munții Iacobenilor, ce și din acest temei, fiind că marea împoporare, mai ales a văii de la nordul Bistriței, din totala lipsă a pământului de hrană și altui ram de industrie, se află în cea mai mare nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
printr-un click lapidar, de mâna ta... Lume, clonă lume Seara de vară învăluie suflet și trup. Avem întâlnire, întârzii dar din magie o secundă nu rup. M-a prins o ploaie înmiresmată: ochii - limpezi, privirea - spălată. Lumea s-a înavuțit, clonată în bălți muribunde și ceva îmi șoptește că ești aproape. Dar unde? Nici o zgură în suflet halba e încă-nspumată. Beau, degustând așteptarea: așteptarea mă-mbată. Sunt una cu lumea scrobită și urbea ce mă va-nfia. Undeva aproape
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
celui care nu e rac! Ce îi pasă păsăruicei ce muncește pe-un gândac Sau paingenul, ce suge capul muștei de smarald. Păsăruica ia în sine simțul, gândul dintr-un greer Ce ucide. Al lui suflet pe-al ei suflet-navuțește... Și cucoșul care moare naște-n cel ce-l mistuește, Cine știi ce simț în suflet, cine știi ce gând în creer. {EminescuOpIV 229} Dar Sultanul spre durerea puiculiței lui naive, Ce-omorî-n duel pe-un tânăr de-o speranț-atît de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gros, altul defel. A primi în locul unei vorbe românești bune una latină care să-nsemneze tot aceeași nu mi se pare consult; a primi un sinonim care, însemnînd aceeași, înseamnă totuși altceva, o altă nuanță a înțelesului, asta însemnează a-și înavuți, a-și înnobila limba. O espresiune pentru mai multe înțelesuri e mizerie, mai multe espresiuni pentru un înțeles e copilărie, mai multe espresiuni însă pentru mai multe înțelesuri, deși sinonime, e adevărată avuție a limbei. Și această avuție o recomand
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
minți! Norocul ți-l aduc zeii fără să te vestească. Tu știi cum ne-au învățat bătrânii noștri să spunem: pe omul fără noroc poți să-l pui într-o oală cu unt și rămâne flămând, iar omul norocos se înavuțește chiar vânzând apă pe malul râului... - Astea sunt vorbe goale: norocul nostru l-a ars ochiul zeului cu raza lui din întîia noapte când ne-a privit! strigă Tela cu ciudă. - Dar nu s-a dus Ntombi să-l îmbuneze
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
anterior: „țăranul carne de vită nu mănâncă, sunt oameni care în viața lor n-au pus carne de vită în gură și nici n-ar pune, țiind aceasta de mare păcat. Vita te hrănește, cu boul lucrezi și să te înavuțești și încă s-o mănânci?! În Horecea, de demult, când vedeau pe cineva mâncând carne de vită, ziceau că e liftă rea. În Mihalcea, au greață de carne de vită, mai bine postesc. Tot astfel și-n Moldova, spun că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
permise acesta să insulte națiunea română, și 4. Fiindcă Societatea "Arboroasa" a stat în corespondență cu Ministerul Instrucțiunei Publice din România spre a obține o subvențiune, ce i s-a acordat în suma de 250 lei noi pentru a-și înavuți biblioteca. Arestați au fost: d-nu Varonca, stud. teolog și în filozofie în anul III; Popescul, stud. scol. și filoz. din anul IV; Porumbescul (Golembiovski), stud. în filozofie anul II; Coca, absolvent de teolog.; Stoian, absolvent de teolog. și student
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deosebire, au avut bunavoință a vorbi de modesta mea persoană, anunțând venirea mea în țară și scopul pios și românesc ce m-a adus. Este foarte adevărat, domnule redactor, că unica mea țintă este să adun mijloace cu care să înavuțesc biserica română cu hramul Întâmpinarea Domnului, în schitul Cotlomușului de la Sântul Munte al Athosului, unde pronia cerească a voit să fiu stareț. Această faptă, pentru mine, nu constituie, domnule redactor, un mare sacrificiu, ci o mare datorie ce schima de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prozator energic, un publicist din cei mai citiți și mai prețuiți. Pana sa a fost în serviciul intereselor naționale astfel cum le înțelegea și le-a rezolvat Vodă Cuza. Marea monografie asupra Mănăstirilor zise închinate e nu numai o scriere înavuțită cu documente autentice, cari ne ajută a reconstrui și-a împlini cu colori vii conturele istoriei noastre însemnate de cronicari, ci totodată o operă care a avut însemnătatea ei de politică practică și au contribuit a rezolva cestiunea secularizării moșiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
le limba acelora care nu sunt maghiari, cu atât mai mult că violența produce pururea ură și reacție. Însă altceva este ceea ce pretindem și vom pretinde de la oricine. Oricine trăiește pe teritoriul acestei patrii sfinte să-și cultive, să-și înavuțească limba sa proprie maternă oricum [î]i place, dar să se simtă totodată să se mărturisească și să se țină întru toate ca cetățean al statului Ungariei și să nu calce datoriile sale cătră patrie. Nici o aspirație în contra intereselor statului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutățile impuse de acești feneanți răsar și se hrănesc Caradalele, Costineștii, Pherikyzii și cum i-o fi mai chemând. "Milowie" ar trebui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutățile impuse de acești feneanți răsar și se hrănesc Caradalele, Costineștii, Pherikyzii și cum i-o fi mai chemând. "Milowie" ar trebui să-i cheme
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru minte..., X, 1847, nr. 51, pp. 413-416. [Iosif Many XE "Many" ], Regule de aur, În Învățătorul poporului, I, 1848, nr. 4, pp. 15-16; nr. 5, pp. 19-20. B. Franklin XE "Franklin" , „Blândul bătrân Richard sau mijlocul spre a se Înavuți”, În Gazeta Transilvaniei, VIII, 1845, nr. 85-89; dar și În Învățătorul poporului, I, 1848, nr. 11-13. Foaie pentru minte..., X, 1847, nr. 51, p. 413. B. Franklin XE "Franklin" , „Meșteșugul a fi cinevaș norocit, sau Știința bunului Richard”, În Muzeul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și zahărului din Haiti echilibrul balanței sale comerciale, iar excedentele au făcut-o În epocă mai bogată decât Anglia. Această prosperitate se datora În mare parte celor 500000 de oameni aserviți care munceau pentru ea, precum și comerțului cu sclavi care Înavuțea marile porturi metropolitane. Adunarea Națională a precizat, În consecință, că noua Constituție nu era aplicabilă și regimului intern al coloniilor. A Început atunci cea mai mare revoltă a sclavilor de la descoperirea Lumii Noi. Prin decretul de la 4 februarie 1794, Convenția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
supărare - așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e realizat din tușe Îngroșate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]