1,681 matches
-
Tremurând cu bețele de aluminiu Scrijelind asfaltul. La poștă unul mai tânăr I-a spus că îl caută moartea Acasă și el se crede la schi Omul fără stare se împinge Până la Academie între T și Muzeul de Artă Se încăpățânează să-și bea Suta de vodcă În fiecare zi strict la aceeași oră. Uneori îl vezi prăbușit Pe bancă la Livadă Ajutat de alții se Ridică prinde strâns bețele și Urcă În viraje largi Dealul
Omul fără stare by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Imaginative/5411_a_6736]
-
tufiș, un tufiș și atât. Verde, des, parfumat, iar în spate cineva juca tenis. Nepăsători, doi tineri, jucau tenis. Și cineva privea cum ei joacă tenis. Și cerul era senin. Aerul cald și primitor. Numai că în fotografie, cadavrul se încăpățânează să persiste. În aerul dulce al dimineții, nu vrea să dispară, deși cei doi joacă tenis, cineva îi privește, lumea trece mai departe spre urgențele ei. O derulare calmă a vieții înfășoară mai departe trupul neînsuflețit. Nimeni nu observă, nimeni
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
al pisicii când o scărpina după urechi ieși din lemnul vechi. Descoperise mișcarea cu câțiva ani în urmă și de atunci nu scăpa niciodată ocazia s-o facă să scârțâie. Asta se întâmpla doar la urcare, la coborâre scândura se încăpățâna să rămână mută. Celelalte două trepte le urcă absent, cu o umbră de zâmbet în colțul gurii. Toader se oferise s-o repare, spusese "scândură", arătând cu mâna treptele, dar el îi spusese să nu se atingă de ea. Trecuseră
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
de sfârșit, că odată cu bătrânii pier și obiceiurile, că o parte a străvechii culturi din cele mai diverse spații geografice se pierde, iremediabil, în aceste condiții. Dincolo de sloganuri și de nostalgii, însă, substanțial schimbat la față, foarte adesea, folclorul se încăpățânează să nu moară. Cartea lui Constantin Eretescu, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi, apărută la sfârșitul anului trecut (București, Compania, 2003) este în peisajul bibliografic românesc, una dintre probele cele mai elocvente ale vivacității încă în
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
perioadă de grație între scrierea și publicarea unui astfel de document citind volumul III (1990-1993) din Jurnalul Monicăi Lovinescu. Regimul Ceaușescu s-a prăbușit. Lumea în alb și negru a regimului comunist tinde spre un gri, în care unii se încăpățînează să identifice exclusiv urmele de alb, iar ceilalți pe cele de negru. Intelectualii (chiar și cei cu o ținută ireproșabilă în regimul anterior) par a-și fi rătăcit busola și se mișcă bezmetic într-o tranziție fără cap și fără
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
care cinematografia perfect adecvată o redă, camera strecurându-se prin subsoluri, prin holuri prost luminate și locații sordide ale lumii "subterane" londoneze. Filmul lui Frears restaurează mediul de viață și umanitatea acestor personaje prin intermediul conștiinței lor morale pe care se încăpățânează s-o păstreze intactă chiar și când ar putea pierde totul din cauza ei. Acestui cineast remarcabil, melanjul de genuri pare să îi reușească de fiecare dată, iar acum îl folosește pentru a te lăsa să privești personajele din cât mai
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
mama sa arată ca pe atunci când el era copil. Între cei doi actori e o diferență de vârstă de doar un an, așa că vă închipuiți efectul. Sau poate era menit să pună în valoare conflictul oedipian pe care Stone se încăpățânează să-l exploateze?
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
favorabile de existență și pricepere când dânșii au sentimentul plinătății dreptății ce li se face în adâncile canioane ale provizoratului de lungă durată ca ecou sau plăsmuire extracotidiană ne putem trăi mutual preocupările înnebunindu-ne conștiințele și poate neliniștea inconștientului încăpățânându-ne a crede că nu neantul ne e părinte încât și vidului îi pasă de semnificația ciorchinilor e lacrimi de pe obrajii eternului copil neogoit care ne întruchipează pe rând ori concomitent de-a valma - ca om sau lume servindu-se
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
prefăcută, dar asta pentru că, în realitate, era concentrat asupra activității sale interioare. Ceea ce însemna, pe scurt, că personajele dramei nu mai erau pentru el niște entități, pioni sau marionete, ci deveniseră oameni. Și Maigret se punea în locul acelor oameni. Se încăpățîna să se pună în locul lor. Oare ceea ce unul dintre semenii lui gîndise, trăise și suferise nu era și el în stare să gîndească, să retrăiască și să sufere la rîndul său? Un anumit individ, într-un moment al vieții sale
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
viață. În momentul în care crede într-o idee, își rostește cu toată forța convingerea, indiferent de numele și numărul celor care susțin contrariul. Într-o lume a "grupurilor de prestigiu" și a cabalelor de tot felul, Cristian Bădiliță se încăpățînează să judece totul cu mintea proprie și să spună cu voce tare ceea ce gîndește. Poate că tocmai lipsa lui de aliniere la gîndirea comună stă la originea reputației sale de tip incomod, imprevizibil și intratabil. Văzutele și nevăzutele, ca mai
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
în regimul trecut poartă acum servieta oamenilor din regimul trecut. Ce-i drept, nu pe gratis. Asta, doar asta le lipsea înainte de 1989? Titlurile? Funcțiile? Mai mult: spre confortul lor psihic, îi toarnă, demonizîndu-i, ca înainte, pe cei care se încăpățînează în principii, în idealuri donquijotești. îi toarnă tot celor de dinainte". Cu toate că ne străduim a ne spori importurile din Vest, un singur lucru nu-l vom putea importa de acolo, "caracterele". "Acestea ori cresc pe pămîntul nostru, ori nu există
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
vieții noastre publice. II. Artiștii și premiile Alături de premiile derizorii ale Academiei Romane, care au intrat în topul vieții noastre publice postdecembriste prin voința încrîncenată de a fi mereu echivalentul a două kg de cremvurști, premiile Uniunii Artiștilor Plastici s-au încăpățînat, cu o energie comparabilă, să aspire la același loc din punct de vedere moral. An de an, în virtutea unui regulament învechit și a unei percepții clientelare asupra fenomenului artistic, ele au răsplătit genuri și persoane care făceau cu greu față
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
a celui mai mare filosof al ei a fost cu nesimțire călcată în picioare, și la 17 pași numărați de mormîntul lui a fost ridicată în mod ilegal o hală pe care nimeni n-o mai dă jos, eu mă încăpățînez să mă ocup de istoria filosofiei românești, considerînd că buna cunoaștere a filosofiei noastre este o urgență națională. Dacă sînt ridicolă, așa să fiu. Sînt destul de puternică și pentru asta. - De ce nu mai colaborezi la România literară? Trebuie să colaborezi
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
redactorul-șef, semnalând în nr. 7-8/2004 statutul de Cenușăreasă pe plan local al revistei craiovene, lipsa oricărui sprijin în editare, mai marii locului în loc să și-o asume și s-o finanțeze (ceea ce, în fond, înseamnă o datorie elementară), se încăpățânează s-o ignore, îi întorc spatele ca și când n-ar fi. Oboseală, exasperare și umilință, într-adevăr, apasă rândurile colegului Gabriel Chifu, care de 14 ani, împreună cu redacția, se vede silit să demonstreze evidențe, că Ramuri e o instituție de patrimoniu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
cîte un istoric literar, într-un colț de revistă, crede naiv că reîmprospătarea memoriei e necesară. Poliția și Primăria față cu Poezia Minunatul artist Ion Barbu și-a făcut celebră în toată țara urbea de reședință, Petrila, în care se încăpățînează să-și ducă existența. îN ZIUA din 2 august am putut citi, relatat de Iolanda Malamen, un episod recent și semnificativ din viața desenatorului și animatorului cultural care face cît o instituție: în noaptea de 29-30 iulie, năstrușnicul Ion Barbu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
din ipoteticul salar de mai sus, vreo cincizeci de euro pentru a te îmbrăca, a circula de-acasă la serviciu și-a cumpăra cărți și ziare. O carte costă, în medie, o sută cincizeci de mii de lei. Dacă te încăpățânezi să citești două ziare, ajungi la sume ce pentru tânărul intelectual român par astronomice. În timp ce majoritatea populației se luptă cu astfel de probleme, pesedeii își văd de preocuparea obsesivă pentru putere. După ce i-a amorțit mâna de câte scrisori a
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
ca și coregizor. Dorință cu care Ghilda Regizorilor Americani nu a fost de acord, invocând ca motiv principal că nu poți să numești regizor un om care nu a filmat o scenă în viața lui. La care Rodriguez s-a încăpățânat, s-a retras din respectiva asociație, iar Frank Miller coregizează filmul. De altfel, acesta nu e singurul lucru interesant dacă privești genericul. Violența extremă din film e anticipată printr-un joc de cuvinte: Rodriguez s-a ocupat de unul singur
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
prin telefoane anonime de amenințare la adresa sa și a familiei sale și prin foarte dubioasele vizite nocturne ale unor personaje de nefrecventat, sfătuit de "prieteni" scriitori și nu numai să renunțe la protestele sale, agresat și defăimat, Paul Goma se încăpățînează să creadă în dreptatea sa și își urmează calea, indiferent de consecințe. Gesturile sale sînt cele ale unui om normal care trăiește într-o lume bolnavă și care nu cere decît respectarea legilor aflate în vigoare la momentul respectiv. Așa cum
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
un mod organic. Efectul? Adio identificare. Actorii nu reușesc să devină personaje, par să recite un text care le e la fel de străin cum le-ar fi "Somnoroase păsărele". Din această cauză, nici umorul nu merge ca uns, dimpotrivă. Nichols se încăpățânează să transmită un mesaj sec și redundant care se grefează într-un mod complet artificial pe text, ba chiar îi trage covorul de sub picioare, degenerând într-un soi de tragedie cu marionete. Ceea ce arată că devreme în cariera lui Nichols
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
să vadă mai departe și mai exact decât ceilalți, prin zidul de neguri și cețuri al viitorului. Așezat în uriașul său fotoliu de piele ori uitându-se, concentrat, la o oglindă veche și misterioasă ce refuză să-i reflecte imaginea, încăpățânându-se, până la un punct, să nu iasă afară din casă, cu toate insistențele preabunei Felicia, Antipa vegetează și veghează. Așteaptă parcă să crească din sine însuși, precum aluaturile gospodinei sale soții. Critica a observat dimensiunea casnică, domestică a acestei prime
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
Animat de un confrate, aștern aici câteva observații cu iz independent despre muzica "independentă" pe care o îndrăgesc atât de mult. Mai întâi, încercând să (-mi) definesc termenii, voi spune că muzica "independentă" se poate referi la muzica ce se încăpățânează să sune altfel decât cea izvorâtă din trecerea mai mult sau mai puțin ritmată a arginților sunători dintr-o mână în alta. În tot locul triumfă muzica ce are legătură cu finanța rotofeie. Ni se explică - dar cu atât aplomb
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
Depășiți de circumstanțe, polițiștii s-au adresat președintelui țării, generalul de Gaulle, cel care era vizat direct în vituperările din foile volante. Ei erau descumpăniți, căci chemarea la violență era transmisă de un moșneag care tremura fără putere, dar se încăpățâna să ațâțe pe cei cu bastoane, tânjind parcă să fie azvârlit în carceră. Păstrând un calm suveran, de Gaulle i-a potolit pe paznici rostind formula care va deveni faimoasă: „un Voltaire nu poate fi arestat!”. Era inclus, desigur, un
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
știm de ce alergăm, Încotro ne Îndreptăm și la ce sperăm. Doar ei, cei din afară, ne văd ca pe niște rătăcitori și ne supărăm când ne spun că ne amăgim, că țelul nostru este un fel de Mecca. Atunci, ne Încăpățânam să demonstrăm contrariul. Și iar alergăm, rătăcim pe meleaguri care, aparent, duc spre țelul nostru precis și obiectiv trasat. Dar din nou vin ei și ne pun piedică cu nedumeririle, Întrebările și Îndoielile lor. Alteori te oprești din goana ta
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Sonatina de Paul Constantinescu a avut norocul meritat să fie, după o magistrală execuție, aplaudata prelung de un public cald și într-adevăr convins și cucerit. Nu e acesta un pas victorios înainte pentru cauză compoziției românești - pe care ne încăpățânam s-o apărăm aici și noi, cu slabele noastre mijloace- dar în slujba căreia G. Enescu și-a pus și își pune tot prestigiul generos al sufletului. 3. Tot în anul 1938 lucrarea lui Paul Constantinescu Nuntă în Fundul Moldovei (Nuntă
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
terasă, unde ei aduseseră încă de dimineață, pături mai multe din camerele de culcare de sus, să le aștearnă peste lespezile terasei, era o altfel de moliciune a aerului (frigurile de primăvară nu băteau încă) astfel că cei care se încăpățânau să rămână în lumea de dimineață și-ar mai fi putut spune că e încă dimineață - pentru gazdă era cel mai comod să-și spună că, până la urmă, ea avea să-și întoarcă ochii și spre el, în sfârșit - sau
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]