1,243 matches
-
probleme cu aceeași aviditate cu care o abordase pe cea dintîi. În schimb, despre o revenire metodică și voită, făcută în numele unei gîndiri recurente care știe că soluția nu poate fi aflată de prima oară, ci doar după repetate și încăpățînate reluări, despre o asemenea revenire nu se poate vorbi, cel puțin la nivelul expresiei, în cazul lui Dragomir. În al treilea rînd, Dragomir este exponentul unei gîndiri prin excelență intermitente a cărei justificare stă în chiar desfășurarea actului ei. Dragomir
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
pământului nostru". Dar mai există astfel de mărturii, încă nescoase la lumină? Probabil că mai există din moment ce Hobana lansează acest apel. Va fi având el anumite indicii. Scrierile verniene legate, într-o măsură sau alta, de spațiul românesc sunt următoarele: încăpățânatul Keraban, 1883, Mathias Sandorf, 1885, Castelul din Carpați, 1892, Claudius Bombarnac, 1892, Frumoasa Dunăre galbenă, 1901. Hobana le prezintă pe toate și insistă, bineînțeles, asupra elementelor românești din cuprinsul fiecăreia. Încăpățânatul Keraban, intitulată inițial Ocolul Mării Negre (Autour de la Mer Noire
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
o măsură sau alta, de spațiul românesc sunt următoarele: încăpățânatul Keraban, 1883, Mathias Sandorf, 1885, Castelul din Carpați, 1892, Claudius Bombarnac, 1892, Frumoasa Dunăre galbenă, 1901. Hobana le prezintă pe toate și insistă, bineînțeles, asupra elementelor românești din cuprinsul fiecăreia. Încăpățânatul Keraban, intitulată inițial Ocolul Mării Negre (Autour de la Mer Noire), este ceea ce anunța primul titlu: o călătorie ("extraordinară") în jurul Mării Negre. Original și amuzant, cum notează Hobana, este faptul declanșator al acestei călătorii. Exportatorul de tutun Keraban din Constantinopol vrea să-i
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
renunță la cafeaua de la Scutari. O va bea după patruzeci și cinci de zile cât durează drumul pe uscat până acolo, ocolind Marea Neagră. Un comentator francez din zilele noastre propune o lectură a cărții în cheie tematică și vede în încăpățânatul Keraban, alergic la taxele prejudiciatoare, fie ele și numai de zece parale, un erou fără voie al liberalismului economic. Din unghiul de vedere al demersului întreprins de Ion Hobana, cartea interesează prin cele douăzeci de pagini care descriu drumul lui
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
originale pe un maldăr de maculatură justifică, dacă nu supremația, măcar statutul de primum inter pares al liricii "vizionare" în raport cu celelalte "specii" poetice eminesciene. Oricum, monografia lui Caius Dobrescu reprezintă o interesantă negociere între un interpret ambițios și un text încăpățânat. Iar "beneficul" e proporțional cu valoarea investiției.
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
Un stil oratoric excesiv de colorat preia termenul, folosindu-l cu o curioasă indeterminare semantică; în context, acesta pare a fi devenit sinonimul lui spirit: Aceste producții, stimați frânari politici, au fost posibile doar de către unul cu mult iz de aventură, încăpățânat și cu multă dragoste față de țară și pământurile ei� (CD 30.09.2003). Se pare că oratoria românească, nu întru totul birocratizată, păstrează o mai veche aplecare spre stilul ornat, chiar spre metaforismul liric. Intervenția din care am citat și
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
concepții despre poezie. Lirismul sau curat și elevat, de o simplitate savanta, folosește un sever filtru cultural, poetul-receptacol impunînd tocmai prin forță originalității. Sub cupola acestei lirici, amestecînd mulți afluenți și folosind tipare de Împrumut, răsună doar o coardă, forînd Încăpățînat cîteva teme, Întoarse obsesiv spre tensiunea conceptelor antitetice: iubirea și extincția. Cezar Ivănescu nu este un colonist, anexînd universului sau liric noi teritorii; nu este, În pofida virtuozității formale, un poet-orchestră, dar cîntecul sau suav și terifiant, de rafinament filigranatic trădează
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Bach, cumplitul, ciupind, s-ar crede, clavecinul cu fine degete, sau lovind, ca și cum ar dansa, cu bâta ori spada orgii, să spargă în sclipitoare țăndări vuietul din adânc - încât aproape că nu ne dăm seama că stropește cu sânge-mprejur, încăpățânat să ajungă până la os. Asta îl interesează, de fapt, când cioplește așchii, aruncând și din mine o mie de cioburi colorate. Să ne transforme-n vitralii și-n stâlpi de piatră, asta vrea el. Nu sunt foarte sigur, dar, poate
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
a-și face drum printre ele pînă în interiorul balconului. O alungam, desigur, dar nu se lăsa, reapărea la scurt timp după aceea, hipertrofiată, țanțoșă și mustind de ură; văzînd-o, nici nu-mi venea a crede că această creatură proastă și încăpățînată, sigură că își va afla puiul exact în locul în care îl lăsase, nu era decît o femelă care o luase razna. Reapărea deci, fîlfîind furioasă din aripi, pîndindu-mă de afară, săgetîndu-mă cînd cu ochiul mare, apos, cînd cu cel mic
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
vizualizați organul cu dezechilibre, deschideți comunicarea cu el și încercați să îi spuneți ceva. Adresati-va blând, calm, dar ferm, ca și cum ați încerca să corectați comportamentul unui copil. Fiecare organ are personalitatea lui. De exemplu, stomacul și ficatul sunt mai încăpățânate și nu foarte rezonabile. Trebuie să ne adresăm lor puțin mai “dur”. Inima este mai înțeleaptă, ascultă cererile exprimate gentil și cordial. Odată îndeplinită etapă de relaxare, vă imaginați că vă uitați în interiorul inimii și vedeți în ea o mică
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
demonizatului râu", mulajele vor căpăta viață. Îndoiala exprimată de ultimul vers nu e doar o cochetărie, ea e resimțită în mod firesc de orice poet autentic, la capătul fiecărui poem : Din mâlul Amarului Târg - / mâl nu de-nceput, / de sfârșit - / încăpățânat făurești/ mici începuturi la-ntâmplare / aidoma unui copil / figurine pe care / vrei să le-nvii stropindu-le / cu-a Jiului apă de piatră // stihuri se cheamă oare? Îndoiala privind întreaga lirică a autorului, este rostită dramatic în poemul Cum ai vrea
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
pot mulțumi cu o existență mijlocie, fără să aspir la "eternitatea" textului tipărit?" Personajul Miron Radu Paraschivescu din acea vreme trebuie imaginat ca un altoi între un intelectual complex și un mic-și-agitat pachet de nervi - dar cât de atașant în încăpățânata sa candoare, cum avea să-l descrie Matei Călinescu, douăzeci de ani mai târziu! El se întreabă dacă adeziunea sa notorie la comunism nu va fi fost dictată de un soi de sete de sacrificiu semănând cu... narcisismul. Confidențialul PC
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
M-a iubit și el, și l-a iubit și pe Ion Vartic. Asta înseamnă că ne înțelegeam foarte bine, certîndu-ne nu o dată. Pentru că Albert, cum îl alintam, era nu numai un om fermecător și fascinant, ci și un scriitor încăpățînat, care funcționa după propriile lui reguli. I-am editat trei cărți, și m-a scos din minți de fiecare dată. Îi plăcea nespus să fie scriitor și considera că Dumnezeu, în marea lui bunătate, i-a făcut un mare dar
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
cei mai buni militari ai împăratului se tem de un măr rușinea o să ne facă mâine să ucidem mai mulți oameni * nu e nimeni pe ulițe să ne întâmpine casele-au ars le-am pus foc la toate un bătrân încăpățânat ședea pe-un ciot vechi de copac în fața cocinei sale în flăcări cântându-și un cântec mi-am aplecat lancea spre el nu m-a văzut uneori sunt doi în mine Weng pe cal cu sabia vâlvătaie și Weng care
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
s-o ocolesc ar fi chiar apartenența sau, mai bine zis, definirea, identitatea mea, așa cum s-au impus, treptat, prin presiunea mediului în care am trăit (România, adică, și chiar și exilul românesc) și cum le-am conștientizat greu, cu încăpățânate, amânări și eschive și pe care, în cele din urmă, a trebuit să mi le asum. ...Mă refer, evident, la evreitatea mea pe care niciodată n-am negat-o, dar ale cărei consecințe nu am fost dispus să le scrutez
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
un soldățoi, fie el și general, nu schimba cu nimic evidența că o făcuseră pe spinarea mea. Incapabil, deci, să pricep că o astfel de catastrofă mă lovise fără nici o putință de apărare, nu luasem în considerație nici refuzul meu încăpățânat de a pune piciorul într-un salon de furmusețe, nici obișnuința de a-mi tăia unghiile cu foarfecele de croitorie rămas de la maică-mea și nici mulțimea de proaste obiceiuri căpătate în mahalaua în care mă născusem și trăisem, dar
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
și semănând cele paisprezece pogoane de pământ pe care se străduise din greu, luptându-se cu impozitele, să le păstreze intacte. Cu toate dificultățile prin care trecuse pentru a urma școala, în interiorul său copilul Marin Preda rămăsese neclintit, colțuros și încăpățânat căci înțelesese, poate, că numai așa poate obține ceva în favoarea sa de la cei din jur și, în primul rând, chiar de la familia sa, părinți și frați. Tatăl său strângea cu greu bani pentru școală, dar elevul Marin Preda nu învață
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
pregătiți să salveze somnul sacrificînd visul Lumina se strecoară așezat în fața ferestrei încadrînd aceleași contururi și scene covor pe care nici un jocnu-și mai desface aripile ești o țintă străbătută de lumină în urmă totul piere nici o adiereea trece mai departe încăpățînată să nu afle nimic despre dorințele așteptînd la intrarea în viață și dintr-odată începi să le vezi miniaturi împrăștiate în ceața aceea care este carnea reclamă înșelătoare (a sufletului?) precum cele de la periferii unde atîtea intersecții pustii se cască
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
schematică și ipocrit rubricizată (dar oare cum ne vroiau comuniștii?), stânjenit de tiparele rigide în care cadrele restrâng brutal vieți întregi, de statutul marginal al amănuntelor unei vieți ("copleșitoare la timpul petrecerii lor", care "conturează profilul unui om"), tânărul susține încăpățânat aceste "mici neadevăruri biografice" din nevoia de a-și recăpăta controlul asupra propriului trecut: "De aceea, am continuat să vorbesc așteptând ca vorbele să aducă alte vorbe și, cine știe?, tot scormonind în memorie, să-i pot pune în față
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
din prostie, din beție, din fudulie. Prostia, beția, fudulia lor sau a altora. Și, poate, uneori din ghinion. Dar dacă de vină ar putea fi și peisajul? Șoseaua trece printre dealuri împânzite de vii și de acea vegetație scundă și încăpățânată, agățată de coaste pietroase, înăsprită de vânt și arșiță. Cimbrișorul crește alături de izmă, levănțică și alte mirodenii, într-o aromată devălmășie. Apoi vin pâlcurile de pini, de măslini, de chiparoși și, din loc în loc, un palmier, un smochin ori șiruri
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul a fost furat de adierea primăvărateca/ Hava și Lâni:... Tu și eu în pleoape/ încă aprindem foc.../ Îi spun nu te iubesc/ Poet încăpățânat/ în versificare bâlbâiesc/ am un dor arzător/ nu te iubesc îți spun/ diseară nu te vreau/ înțelege-mă!/ Vorbim pe masa amintirilor/ Tu cu fularul în ceafa/ surâsul ți-e suspin/ eu cu / blestem psalmii/ diseară nu te vreau/ înțelege
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
un diplomat francez însurat (Thierry Lhermitte), care se dovedește a fi tocmai unchiul soțului ticălos al lui Roxy. Se iscă un scandal, în care idealismul american și caracterul impulsiv al surorilor Walker se confruntă cu sofisticarea tipic franțuzească și raționalismul încăpățânat al familiei Persand. Ca lucrurile să nu rămână aici și să se complice mai mult, Roxy descoperă că este posesoarea unui tablou în valoare de un milion de dolari. Brusc, o crimă pasională pune capăt intrigii dintre cele două familii
Agenda2004-15-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282298_a_283627]
-
cred că tot ce se spune despre acesta este exagerat, asta, bineînțeles până se întâmplă inevitabilul. Filmul „Snow Dogs“ (apărut în anul 2002) este printre cele mai recente pelicule care prezintă câinii nordici cu adevăratul lor temperament: distructivi, gălăgioși, energici, încăpățânați, mândri și dornici de evadare. Și trebuie să-i iubești foarte mult ca să treci peste toate acestea, susține Gheorghe Morodan. Adevărați artiști în evadări Malamut și Husky sunt recunoscuți pentru dorința lor de evadare, fiind adevărați artiști în acest „domeniu
Agenda2004-9-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282112_a_283441]
-
de culise. O visătoare dornică de singurătate, urînd boema și detestînd abjecțiile, al cărei vis a fost să scrie cărți și a cărei stupoare a fost să se vadă prinsă în mișcări sociale pe care nu le prevăzuse. O afurisită încăpățînată căreia nimeni nu i-a putut înfrînge hotărîrile, o luptătoare căreia i s-a dus buhul că nu suportă tîrguielile, dar și o apucată de o frumusețe izbitoare în tinerețe, pînă acolo că bărbații întorceau capul după ea într-un
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
adună, într-o simbolistică unitară, nașterea, evoluția, moartea, femeia, fecunditatea, viața prenatală și cea de dincolo, ciclurile vieții omului și ciclurile cosmice. Nu altfel e luna în poemele lui Cassian Maria Spiridon; e Lunafemeia, Alergătoarea, Păzitoarea , însîngerată și vag îmbujorată, încăpățînată, fruct exotic, închipuind vremea erosului; „o Lună preocupată/ se ridică galben/ într-un halou roșu/ uriașă pe ecranele cerului/ cu botul în mareele vieții/ ale facerii/ un mesager hermetic/ cu molatecă lumină/ îmblînzitoare a nopții/ vestește/ din adîncuri/ din încremenitele
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]