27,938 matches
-
alte "infracțiuni minore, majore și purii" -, am ales un fragment din Rafael Argullol care găsesc că este o sinteză a montării de la Odeon: "(...) Apocalipsa este numele unei încăperi din orice oraș important al oricărei țări mici sau mari. în această încăpere, și în multe altele construite după același plan și cu nume asemănător, veți vedea dansul uitării. Decorul variază, în funcție de timiditatea sau îndrăzneala scenografului, dar, fără îndoială, cu cît este mai temerar, cu atît mai eficient este catarsisul dansului. Capodopera teribilă
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
Tirul a trebuit așadar reglat, reajustat de nenumărate ori, până ce istoria epocii moțăind întrucâtva, săptămâni în plus, s-a profitat de moment, iar cel dintâi număr al publicației apucă să apară, în sfârșit... Aceasta se petrecea sus, într-una din încăperile clădirii somptuoase a sediului Uniunii Scriitorilor de pe șoseaua Kiseleff, un palat veritabil. Eram, prin urmare, unicul redactor al revistei, fără simbrie, neangajat, probabil din cauza dosarului, lucrând cu bucata. Ce-i drept, tarif bun. Pe vremea aceea, scrisul se plătea bine
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
scuture n-ar cuteza, tremurînd. Cu greu se mai rabdă în sine; mulți se umplură pe rînd, că-s gata să-ncline, din spațiul lăuntric curgînd în zilele-ntruna mai pline care sfîrșesc indecis, pînă ce vara întreagă devine o încăpere-ntr-un vis. Sonetele către Orfeu I, 8 Doar în spațiul laudei răsună tînga, nimfa plînsului izvor, trează, ca tot ce din noi se-adună să rămînă clar-strălucitor pe aceleași stînci cu porți și-altare. Vezi, mijesc pe calmii-i
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
operație cu un traumatism cranian, urmare a unui accident. Tatăl, Timoteo, chirurg ilustru chiar în spitalul unde ambulanța i-a adus copila, incapabil de data aceasta să pună mîna pe bisturiu, rămîne pe tot parcursul lungii, incertei operații într-o încăpere alăturată, lăsîndu-se disecat de propria-i conștiință, acum cînd ar face orice pact cu cerul, cu vii și morții, doar să-și vadă fiica salvată. El percepe această lovitură aproape superstițios, ca pe o pedeapsă a sorții pentru egocentrismul și
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
perfectă continuitate represivă, precum P.C.R. - P.S.D., e posibil ca un individ al cărui portret monstruos iscă fiori să devină consilier al primului ministru ("Eram după câteva zile de bătăi", mărturisește dl. Werner Sommerrauer, participant la revolta brașoveană. "A intrat în încăpere și mi-a spus că sunt un trădător fascist, care nu merită să mănânce pâinea socialismului. M-a bătut cu o bucată de lemn până am căzut jos. Nu i-am uitat fața. L-am văzut după revoluție într-un
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
în preț, un "adaos comercial" fabulos. Mai este o oră până la începerea spectacolului, dar lumea se grăbește să intre în sală ca să fie sigură că nu rămâne pe afară. Succesul este prezent și vizibil de pe acum, în întunericul misterios al încăperii, ca o fosforescență a aerului. Când începe spectacolul și Dan Puric apare, singur, în spațiul vast al scenei, mă gândesc... la filmele americane. La mijloacele costisitoare la care recurg producătorii de la Hollywood ca să-și asigure succesul la public. Mașini care
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
al principilor di Ponteleone. Scena de la care pleacă excursia hermeneutică este aceea când protagonistul, principele Fabrizio Salina, zărește într-una din numeroasele saloane invadate de musafiri, viermuiala gălăgioasă a domnișoarelor care se zbenguie pe pouf, marea canapea rotundă din mijlocul încăperii. Salina, observă autoarea, suferă atunci o deformare optică, o anamorfoză, prin care fetele i se arată deodată ca o ceată de maimuțe înnebunite și, ca în orice anamorfoză cu sens, imaginea momentan deformată devine pentru personaj epifania unui adevăr profund
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
care se oprește cînd ți-e lumea mai dragă, pentru că țevile sînt putrede și pleznesc o dată pe săptămînă. Oameni care nu salută cînd intră într-un compartiment de tren, într-un ascensor în care mai sînt și alții, într-o încăpere. Oameni care nu salută la plecare. Oameni care nu răspund la salut. Oameni care se îmbrîncesc și nu spun pardon sau mă scuzați, care au uitat să spună mulțumesc. Fețe rele, mohorîte, agresive, vorbe oribile pregătite pe corzile vocale, gata
Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14089_a_15414]
-
jos, etaj după etaj, secol după secol: un întuneric pe care îl știm prea bine. În holul de aici, închise între porți de aramă, claie peste grămadă zac toate gândurile gândite vreodată. Ce miros puternic de praf în întuneric! În mijlocul încăperii stau sarcofagele, semănând cu acelea ale dinastiei Ming, deși cele de aici sunt mult mai mici și și-au pierdut culoarea. Când mă apropii de al treilea, simt o străfulgerare: Ceva îmi spune că stau lângă mormântul ce-mi este
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
pantofii lustruiți, în timp ce rudele, apropiații își iau rămas bun de la el, ciocnind cupe de șampanie (cu pișcoturi?), făcând fotografii, schimbând impresii - o seară de neuitat și ultima deasupra pământului a scumpului dispărut. În societăți mai sărace, se bea țuică, în încăperea alăturată. În dulcea-ne patrie din nou socialistă, dar de astădată pe bune, un eveniment deosebit ce tocmai era în toi, când, cum se spune, însăilam aceste rânduri, aducea în capitala republicii șefii filialelor județene ale partidului la guvernare, spre
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
Daniel Tei "Panait era în transă...Nu mă-nduram să-mi dezlipesc ochii de la el" Încăperea în care stăm de vorbă este dominată de personalitatea lui Panait Istrati. Portretul scriitorului în ulei, portrete în creion, în cărbune, fotografii, numeroase documente, o foarte bogată corespondență, pe care, cu amabilitatea gazdei - doamna Margareta Panait Istrati - o pot răsfoi
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
Eden. Nu mai întîlneau oamenii de altădată, orașul se schimbase destul de mult, dar cei doi regăseau acel duh care-i fericise cu peste jumătate de veac în urmă. Erau ei înșiși străluminați de această tîrzie și tonică regăsire. Cumințenia pămîntului Încăperea largă și înaltă din strada Pangratti, atelierul meșterului, are urieșenie de templu, de for, dar și de căldură și intimitate de odaie dintr-o casă modestă de țară, unde trăiesc de-a valma oameni și vietăți într-o înfățișare de
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
decât de niște amănunte, ce ar întregi lucrul respectiv. Și-apoi, realitatea nu se spune că se bazează pe detalii? Și că acestea ar fi sarea existenței?... Așa, de pildă, ce culoare avea perdeaua de pluș care separa cele două încăperi ale sufrageriei de la Mogoșoaia,... celebra casă devenită casa scriitorilor, unde, să-mi fie iertat, o spun din experiență, mai mult se bea, se mânca, se iubea, se bârfea, se trăia boierește, se murea, decât se scria; care scris, nici nu
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
care un juriu "competent"va da note, între un dans din buric sau un cântec, iar zilnic, " Diminețile unui bărbat cuminte", unde în "direct"se discută despre bacalaureat, concerte, spectacole, sau despre N. Titulescu (cu I. Scurtu), mirosuri apetisante învăluie încăperea. Aici Petrișor și "mătușica"sau tanti Julieta, cu un mare gabarit corporal, pun întrebări actorilor, istoricilor, medicilor invitându-i cu "haideți"(ca la toate televiziunile). PRIMA ne răsfață de mult cu o emisiune cu specific pescăresc și vânătoresc intitulată "Tibanu
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
sau dușuri. Dușul este, dealtfel, foarte recent, și ca instrument și ca obicei. Părinții mei făceau baie în cadă, deprindere la care mama ține pînă în ziua de azi. Și, oricum, apa nu era trasă decît în cel mult o încăpere. Nici, totdeauna, la bucătărie. Se căra și se păstra în oale mari, acoperite cu capac. Străzile erau, în cel mai bun caz, pietruite. Tropotul cailor mi-a rămas în ureche. Burgess îl consideră zgomotul cel mai banal al Londrei de la
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
moartea să aleagă pentru el. - Intră, îi spuse. Laura Farina rămase în ușa camerei, minunîndu-se; mii de bilete de bancă pluteau prin aer, fîlfîind ca fluturele. Dar senatorul închise ventilatorul, iar biletele rămase fără aer se așternură peste lucrurile din încăpere. - Vezi doar - zîmbi -, pînă și rahatul zboară. Laura Farina se așeză, pe un scăunel parcă de școlăriță. Avea pielea netedă și întinsă, de aceeași culoare și de aceeași densitate solară ca petrolul brut, iar pletele-i erau coamă de mînză
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
se pare că simt miros de pânzeturi. La San Sebastian, când aveam treisprezece sau paisprezece ani, cabinele de baie ne ofereau un alt mijloc de informație. Cabinele erau despărțite de un perete, astfel încât era ușor să intri într-una din încăperi și, printr-o gaură făcută în acel perete, puteai observa doamnele care se dezbrăcau de cealaltă parte. În vremea aceea erau la modă pălăriile cu ace lungi și doamnele, știindu-se observate, introduceau ácele respective în gaura din perete, fără
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
rămâneau maniile delicate, mânuirea esențelor și supunerea animalelor, contactul ei cu lucruri simple și tainice, apropierea fluturilor și pisicilor, aura răsuflării ei pe jumătate în moarte. Își făgădui să-i arate o compasiune nețărmurită, o îngrijire ani în șir în încăperi luminoase și parcuri îndepărtate de amintire; poate fără a se căsători cu Delia, prelungind doar această iubire molcomă până când ea n-o să mai vadă o a treia moarte în preajmă, alt logodnic, cel care urmează la rând. Ca răsplată pentru
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Beckett. Intrat parcă la apă, împuținat la trup, cu obrajii supți de băutură și de mestecarea singurătății între aceleași fălci osoase, aproape inert și inexpresiv, Krapp face cam aceleași lucruri, aceleași gesturi, aceiași pași. Are aceleași trasee, fixe, într-o încăpere uscată ca și el. Mănîncă ticăit două banane, mereu două, trage cîte-o dușcă, sau două, după o perdea, mereu după perdea, lumea lui este amorțită și întoarsă către trecut, definitiv. Parcurge un ritual ca un prolog, ca o pregătire înaintea
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
lor feude nu vor mai purta modestul nume de județe. Mărețe castrele de granit, ferestruite termopan, înconjurate de late și adânci șanțuri colcăind de crocodili, meniți a-i ține departe pe băștinași, vor înlocui arhaicele vile de câte douăzeci și patru de încăperi recuperând evuri istorice, nutrind, prin pitoresc și logistică, un înfloritor turism internațional. Voi locui în preajma pieței centrale Adrian Păunescu, colț cu stradela Ion Iliescu, aproape de fundătura dr. Beuran, într-o elegantă garsonieră cu balconaș la al patruzeci și șaptelea etaj
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
Leafă de poet). Apare și locuința de bloc a poetei, „cutie de locuit”, cum ar spune Mircea Eliade, așezată la o inconfortabilă înălțime ce-i acordă vertijuri iluzoriu celeste: „O cameră la etajul opt/ în lumina după-amiezii de iarnă,/ O încăpere, zar de uraniu/ în mîinile ninsorii, ale vîntului.// Colivie cu toate ușile deschise,/ din ea zboară o mie de prihorii/ însetate, o mie de coli albe,/ cu numele tău, cu numele meu” (Coli albe). Nu sînt omise nici personajele „favorizate
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
devenind un tablou, cum ar fi spus Croce, al unei „incoerențe coerente”, pulsînd de viața secundă a textului, încordat de dorința de a cuceri la meraviglia, pe care contextul suprarealist o favorizează: „intră. adulmecă aerul dulceag de pădure cubică al încăperii./ nimeni cît cuprinzi cu ochii. piciorul i se cufundă în nămolul verde/ al covorului. în dreptul sexului amplu al flăcărilor din cămin/ haiku-ul pîntecului ei pulsează. toate obiectele plutesc/ dansează ca în interiorul unei lacrimi. o carte-i poposește/ între buze
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
Marina Constantinescu Întotdeauna la ședințele de redacție, de cînd am pășit aici, ochii mi-au picat invariabil și îndelung, uneori, pe un panou mare și impozant ce domina un perete al încăperii. Refugiu și popas. O schiță de decor, un studiu în alb și negru de la Revizorul lui Pintilie din ’72, un spectacol despre care vorbim adeseori în întîlnirile noastre pentru sumar. Ani de zile am studiat fiecare linie, fiecare tușă, îngroșările
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
să cer și eu o informație, gîndind că se termină vizita ghidată și că va fi ultima ocazie să mi se satisfacă curiozitatea înainte de venirea buldozerelor: “Sunt subsoluri ?” Da, răspunde ghidul, mai multe nivele, acolo se aflau bucătăriile și alte încăperi funcționale, o bizară lume subterană, din păcate nu o putem arăta publicului din motive de securitate, dar ar putea fi integrată într-un perfect scenariu pentru un film de suspens. La sfîrșit adăugă un detaliu: într-o încăpere din subsol
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
și alte încăperi funcționale, o bizară lume subterană, din păcate nu o putem arăta publicului din motive de securitate, dar ar putea fi integrată într-un perfect scenariu pentru un film de suspens. La sfîrșit adăugă un detaliu: într-o încăpere din subsol se deschide o ușă către apă, ca și cum, pe acolo, s-ar fi putut evada în jinduita lume a vestului. Am dedus din această opinie că ghidul, tot atît de puțin ca si mine, nu a cunoscut niciodată vigilența
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]