531 matches
-
unde - explică autorul - "virau de-afară finul și paiele"3, Don Quijote îi întinde mîna slujnicei Maritornes, luată drept "prințesa", pentru că aceasta să priceapă "ce vajnica trebuie să fie puterea brațului unei asemenea mîini 4. Farsă reușește: cele două fete îi încătușează brațul cu căpăstrul lui Sancho Panza și îl lasă să atîrne la fereastra. Funcționînd că granița între iluzie și realitate, bageaca podului marchează - dupa Victor I. Stoichiță 5 - intrarea în spațiul imaginarului; ea este "ramă" unui "dincolo" fundamental și de
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Nu lăsa soartei tot. Ești om, decide/ Pe ce drum vei călca. Iar cînd să pleci,/ Un șarpe dacă trece pe poteci,/ Ucide!” (Sfat). Dar poate face și kavafiene (numai că nu s-a ținut de ele): „Bosforul geme căci încătușatu-i,/ Perdut Bizanțu’mpărătesc visează./ Ca și-n povești din valuri aruncatu-i/ Măreț odor ce-n noapte scînteiază!// E pace. Răzbunarea doar e trează./ Au cine-ascultă-n liniște de sfatu-i?/ Furtuni îndepărtate luminează/ Iar Bazileus tremură-n palatu-i.// Îngenuncheat în
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
unele și cu altele (să zicem), dar asta pentru că acum Ana scrie strict definiții, unele abstracte, altele mai aproape de confesiune. „Temele” alese sunt acum pozitive - sau, oricum, tratate în pozitiv, cum e Sufletul ager, pentru care „Nu se găsesc lanțuri” „Încătușat să-l țină pe stînca de granit”, întrucît el „În setea-i de lumină străbate zidul urii/ Precum, prin fumul luptei, un steag victorios”. „Libertatea”, „lumina” etc. își au imnurile lor; nu mai puțin, firește, „munca” și omul care o
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
prin medierea imaginilor unei identități colective. De exemplu, o prozatoare sau poeta prinsă în angrenajul identitar impus de feminism nu poate fi decît o "voce feminină"; nu poate gîndi, simți, și scrie altfel decît FEMEIA-VICTIMĂ, imaginea prototip în care feminismul încătușează orice femeie în carne și oase. Borges, în antologiile multiculturaliste de literatură "globală" nu mai este BORGES, ci un autor latino-american, printre mulți alții, prezentat în cadrul rubricii "Latin America and the Caribbean". Nu BORGES îi interesează pe multiculturalisti, ci Borges
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
strecor în taina visului meu și stau la masă cu iarba, povestindu-ne prietenește iubirile trecute, prezente și viitoare. Ea, îngălbenită de vreme, îmi citește scrisorile de dragoste trimise feților Frumoși ai ierbii... Eu, împovărat cu viață ascult și rămân încătușat dincolo de cuvintele ce curg roi, roind pe drumul spre moarte... Și trec înserările, și ne plouă diminețile, și ne ard amiezile înfierbântate, întroienindu-ne cu amintiri, răni deschise ce ne țipă prin vise... Murmurăm împreună litaniile de seară, prinși în
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
roua dimantină a dimineții, memorând tăcerea ierbii și, răvășit de dorința revederii, îmi scald setea de vis în rana amintirilor dăltuite în iernile trecute ale vieții mele... Unde se duce oare iarba când zăpada înroșită de durere îi inundă viața, încătușând-o în amintire? Tăcerea ierbii ne învață să murim frumos, risipiți între sânii iubitelor noastre, goi pe dinăuntru, goi pe dinafară, aflând într-un târziu ce este Misterul! Conștienți că Dumnezeu nu ne-a părăsit, Iarbă și Om ne dăm
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
dimineață, Om fără de Umbră, amprentă mișcătoare, orbecăind pe calea Vieții cu o lumânare fumegând în mâna dreaptă, pierdută printre umbre de oameni ce-și așteaptă Sfârșitul... Rostesc roi de litanii neînțelese împerechindu-mă cu Moartea... Dezleg lanțurile, cu care erau încătușate umbrele mele, pierzându-mă în Eternitate. Umbră și Om, o singură Moarte!
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
ci favorizată e teoria degajată (căci a existat o teorie represivă a suprarealismului, cu alibiul ,,eliberării" interioarelor energii obscure, prin rețeta dicteului automat) capătă uneori forme marțiale, precum dovezi ale unei lupte pe care poetul o duce împotriva truismelor ce încătușează nu atît idiomul specific (emanciparea acestuia a fost deja omologată), cît natura psihiei impulsive, gata a se revărsa agresiv: ,,dorm cu fruntea pe-o lacrimă-n flăcări roată de car antic perfect conservată pe care se poate desluși încă urma
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
mai iubit. Nu e o întâmplare că e și întâiul care, în țara noastră, se vede sărbătorit, sub auspicii naționale, încă în viață fiind. E în scrisul lui atâta căldură, atâta duioșie, un contact atât de imediat cu viața, încât încătușează pe cititor pentru totdeauna. În nuvelele de un savuros umor, ca și în cele tragice (ca acel Niculăiță Minciună), e o umanitate netransfigurată, o înțelegere a bucuriei simple și a durerii directe, de linii clasice. Tocmai prin aceste calități, I.
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DOR Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Dor Mi-e dor,dor,dor de iubire ! Mi-e sufletul încătușat cu un lanț, ce se numește ,singurătate. Singurătate,suflet nedorit, de ce-ai venit,de ce nu pleci? Mi-e dor,dor,dor de iubire ... Iubire,veni-vei și la mine ? Duel Când încerc să mă înalț pe scări de lumină
DOR de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381636_a_382965]
-
angajat profesor la școala din sat. După numai un an, rearestat, a fost ținut în anchetă un an la Brașov pentru presupuse comploturi „țărăniste” pe care le-ar fi pus la cale. Iar în anul 1952 a fost din nou încătușat sub acuzația de „ideolog al mișcării legionare” și purtat prin mai multe colonii de muncă de la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Eliberat în anul 1954, grav bolnav, i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Schei din județul Galați. Între timp, familia
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
unic așa cum vrea el să fie, i-am prezis atunci o carieră strălucită, cu convingerea că această cotitură istorică la care noi am așteptat și s-a produs, îi oferă lui șansa să rupă lanțurile în care poezia a fost încătușată, să dezrobească el, poetul tânăr, cuvântul, prin forța vulcanică de expresie pe care i-am remarcat-o atunci. Pe norii versurilor îndrăznețe - îmi amintesc că am făcut trimitere atunci spre un poet reșițean, Constantin Rupa - vegheau nu îngeri ci antidiavoli
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
Doi parlamentari greci aleși sub însemnele partidului neonazist Zorii Aurii și aflați în arest preventiv pentru „apartenența la o organizație criminală” au venit încătușați ieri la parlament, în cadrul unei noi solicitări de ridicare a imunității lor parlamentare, informează AFP. Cei doi, Giorgos Germenis și Stathis Boukouras - acesta din urmă exclus recent din partid -„au fost transferați la bordul unei mașini de poliție la sediul
Doi deputaţi greci au fost aduşi ieri încătuşaţi la Parlament [Corola-blog/BlogPost/93604_a_94896]
-
năpasta. Ce e păcatul? Nu-i o adiere! Deși zburând, cosițe înfioară, Stârnind în mine gând de mângâiere Și dor de-a reveni a câta oară. Ce e păcatul? Sigur nu-i femeia! Deși, mereu, a fost și ea prezentă, Încătușând cu nurii pe aceia, Prea des cuprinși de patima ardentă. Ce e păcatul? Eu sunt definiția! Deși par absolvit de fericire, Nu pot să-mi scot din gânduri superstiția, Parfumului de floare din iubire. *** Ciclul "Dragobete" Volumul "Ucenic în dragoste
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
pagini ilustrate, au fost cele mai accesibile și într-o oarecare măsură au satisfăcut cerințele cititorului. Traversând perioada proletcultistă, bibliotecile au fost depopulate de valorile clasice, naționale și universale, sufocate cu surogatele traducerilor din literatura sovietică, în fapt o sub-literatură. Încătușați de cenzură și tensionați de corsetul ideologic, condeiele talentate erau deturnate direct sau indirect de la linia vocației lor și dacă aceasta nu se reușea, în ultimă instanță, erau reduse la tăcere A urmat apoi, o etapă de relativă liberalizare, o
CARTEA ŞI PUBLICUL CITITOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382144_a_383473]
-
urma pentru aproape 600 de ani. După tragedia sârbă de la Câmpia Mierlei, pentru a evita capturarea moaștelor de către turci, despoții și călugării sârbi au adus capul Sfântului Gheorghe pe pământ românesc. Moaștele, lanțurile cu care se presupune că a fost încătușat și icoana făcătoare de minuni din tronul Maicii Domnului au fost aduse în Biserica Mănăstirii Sfântul Gheorghe, din Bîrda, județul Timiș. Pentru a fi ferite de ochii lumii, păstorii mănăstirii au păstrat un secret absolut asupra moaștelor. De secole, capul
Ce cărţi grele scriu şefii de la Libertatea când nu se ocupă de pagina 5 - Florian Bichir: Vânătorul de minuni, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69902_a_71227]
-
Fecioarei Maria ne arată „că a Domnului este a porunci, iar a oamenilor a se supune“ și prin aceasta ne arată că cea mai mare jertfă pe care Dumnezeu o cere de la noi este „jertfa de sine“. Să nu fim încătușați de „iubirea de noi înșine“. Tot ce nu este bun nu este de la Dumnezeu. De multe ori, pentru interesele noastre, ne ridicăm împotriva lui Dumnezeu, Îl judecăm greșit, suntem nemulțumiți de El, căci nu ne-a îndeplinit dorințele. Și totuși
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
tămăduiri în plantele înșelătoare. Lumea a rămas neînțeleasă, ștearsă din memorie demult! Prințesa a murit și ea în apele tulburi, în țintirimul de stânci, în leagănul ursitoarelor, în lumina soarelui. Pianul orgolios Era lângă ceas și lângă scaunul care aștepta, încătușat în clapele de os. A trecut un an de când Tamara a murit, prietena mea din copilărie! Odată cu ea a asfințit și amintirea mea, știa cum să mă apere de nostalgie, de durere și de frustrare! Știa să mă ducă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
-și putea permite să se lase copleșit de dor. Știa că n-o să poată controla sentimentul întru totul; nici măcar nu-și dorea asta, dar era de preferat să nu se repete prea curînd o zi cum fusese cea dinainte. Era încătușat în încercarea pentru care optase benevol și nu sosise încă momentul să asculte celălalt glas al inimii, care-l chema către Hana. Credea că o să ia foc din pricina tensiunii așteptării, cînd, în cele din urmă, se apropie căpriorul. Pădurea fusese
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
tot nu-și află locul printre betoane și afaceriști... Să încep cu această Re-memorare: "Re-memorare/ cu timp oprit în oră/ cu minute agitate, foindu-se în cerc/ și zbor de secunde.../ închis// rememorare/ într-o întindere de arc, cu respirația/ încătușată la marginea buzei întredeschise -/ încordare// și un râu întors - chemându-și/ peștele înecat într-un vârtej de ore încrucișate/ labirint -/ Rotund// departe/ sunet stins de câtec de sfere.../ tăcere țipându-și moarte// timp paralizat/ sprijinit de oglindă/ Statuie// noi... așteptând
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
străbaterea hunilor în Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale magiare și litvane." (...) "România se cungiură de raiale, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se încătușă de încălțămintea târâitoare".
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
rotund Zării la capul căii lungi și grele Podoaba bolții-n cer, și din străfund Ieșirăm iar către lumini și stele.” Dante - Infernul îcânturile I, II și XXXI) traducere de ETA BOERIU. PREAMBULUL UNUI RENEGAT Astăzi îmi revăd secvențial trecutul încătușat în amintirile ce mă obsedează, cu demnitatea strecurată în vene, căci n-am semnat pactul cu diavolul, însoțit de un sentiment de nostalgie, îmbrăcat în haina aversiunii față de un mod de trai dezumanizant, bazat pe false principii de morală, etică
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu degetul, și pistolul mitralieră de dincolo de mătură și banii din sacul din care mulți căzuseră pe covor. Cînd îl scoaseră, pe soț, din bae, careva dintre ei exclamă: aici erai, vierme?! El opuse o mică rezistență. Apoi cedă. Îl încătușară. Ieșiră cu el, însângerat la față, cum era. Cei doi copii, mărunței, se înghesuiseră între picioarele mamei, ca doi pisoi drăgălași. Trupa plecă. Încă nu se liniștise destul, biata Corina, când, la televizor, știrile de la acea oră începură cu exclamarea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
brațe, ca pe o iubită, sacoșa cu aur. N-a mai avut vreme, măcar, să facă o mișcare. Câinele-lup a și sărit asupra sa, imobilizându-l. Ce tâlhar de duzină, nătăfleț, ar fi exclamat unul dintre oamenii legii, în timp ce-l încătușa, pe iubitorul de bijuterii din aur,furate. Ce nătăfleț, domnule! Ce nepregătit, pentru ce a făcut, și ce neinspirat loc pentru repaos și-a ales! O, doamne! Nu, dragul meu... Se cunoșteau de mai bine de doi ani. În timpul acesta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
conferi atenție, deci mai multă putere. În acest mod ciudat se întrețin bolile și tot ce am scris referitor la puterea gândului, regăsire interioară, descifrarea mesajelor ascunse ale bolilor, folosirea forței interioare, transmutarea gândirii negative în gândire pozitivă, deschiderea sufletului încătușat în nu știu ce sentimente de ură, invidie, ignoranță sau frustrare și transformarea și îmbrățișarea prin proprie voință a: iubirii, spiritualității, încrederii în Dumnezeu (forța noastră interioară), folosirea tratamentelor naturale în schimbul celor chimice, toate acestea însumate fac ca tot ce credeam despre
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]