199 matches
-
că originalitatea călătoriei inițiatice prin propriul univers este estompată de lipsa de apetit și mediocritate ce le oferă, întotdeauna mulțimile, care pe deasupra mai sunt și divizate în... plutoane (generații). Făcând abstracție de încercarea de uniformizare a poeților, de către unii critici, încartiruindu-i, încec să fac o "extracție" a poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
că originalitatea călătoriei inițiatice prin propriul univers este estompată de lipsa de apetit și mediocritate ce le oferă, întotdeauna mulțimile, care pe deasupra mai sunt și divizate în... plutoane (generații). Făcând abstracție de încercarea de uniformizare a poeților, de către unii critici, încartiruindu-i, încec să fac o "extracție" a poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
doar timpul cu unghia înțepenită-n glas. Sunt o epavă, captiv în corpul tânăr de murire și nu am loc să ies din nou neînceput. Iar acest copil bătrân în fiecare univers, această formă de numerotare neîntrerupt de veșnică, timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul ... Citește mai mult Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
doar timpul cu unghia înțepenită-n glas. Sunt o epavă, captiv în corpul tânăr de murire și nu am loc să ies din nou neînceput. Iar acest copil bătrân în fiecare univers, această formă de numerotare neîntrerupt de veșnică, timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul ... XXII. ARBORI DE AER, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011. respiri ca un arbore cu rădăcini crescute-n aer tăcerea nu se sparge când privirea și-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
ei poetică este plină cu însemne, coduri pe care, dacă nu le simți că îți străpung coloana vertebrală, ca unică parte a corpului ce se leagă cu Universul, nu o vei înțelege niciodată. Versul poetei transmite dar înțelesul este subtil încartiruit: Tipsia sa roșie, iubite, n-o sparge! / Transform-o-n oglindă, proptită-n catarge! (Jocul astrelor). Și dacă vă spuneam în rândurile de mai sus, citindu-i și încercând descifrarea stihului că Elisabeta Iosif este o inițiată în taina cuvântului
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
doar timpul cu unghia înțepenită-n glas. Sunt o epavă, captiv în corpul tânăr de murire și nu am loc să ies din nou neînceput. Iar acest copil bătrân în fiecare univers, această formă de numerotare neîntrerupt de veșnică, timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul muribundului. Mai rămâne doar așteptarea. Ca un mâine ce nu mai vine, un ieri ce așteaptă azi-ul care nu a fost niciodată cu adevărat prezentul de care aș fi avut nevoie să
SINGURI ÎN NOI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356516_a_357845]
-
cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
prânzului. Oferita relaxare îmi redase apetitul și cheful de viață. Astfel metamorfozat, m-am lăsat antrenat de tentația unei insolite croaziere, după masa de prânz, spre Insula Mare a Brăilei. Paul, Magy și Calul au preferat siesta, căci tocmai fuseserăm încartiruiți în căminul Liceului Economic și localul, renovat de un an, îi ademenise cu oferta lui, mai mult decât civilizată și răcoroasă, spre somn. Eu, mare iubitor de căldură și la propriu, și la figurat, am ales plimbarea. -Dar ea, misterioasa
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
oftat adânc, iar privirea i s-a oprit la bastonul în care se sprijinea. -Cum, a fost atacat convoiul? Doar zona era pacificată și civilii ne priveau ca pe eliberatori... -E drept, dar la mine a fost un ghinion. Fuseserăm încartiruiți în localul unei școli mari, unde încăpuse întreaga companie. La ora trei noaptea, alarmă! Plecam pe linia întâi. Eu eram încheietor de pluton, împreună cu un caporal. Mergeam în spate flancând un grup de soldați care transportau o ladă de campanie
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
1943-1944. Nu aveau haine și lemne de foc, iar Joiana era gestantă, deci nu le mai asigura subzistența. Pe la începutul lui martie, familia minorilor încearcă un reviriment odată cu sosirea trupelor române în sat. În casa lor, deși mică, au fost încartiruiți câțiva soldați, iar sub părul din livadă militarii au improvizata o bucătărie de campanie. Zilnic copiii Dominte primeau câte o gamelă de ciorbă. Între timp a fătat și Joiana, scăpând la neprețuitul izvor de lapte. Viața însă continuă să ceară
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
cu humă. Aceste bunde sunt uneori acoperite cu postav și purtate iarna, atât de femei cât și de bărbați. (n.aut.) ]. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
cu humă. Aceste bunde sunt uneori acoperite cu postav și purtate iarna, atât de femei cât și de bărbați. (n.aut.) ]. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
se întorsese aici, împreună cu cei trei copii ai ei, după ce Bucureștiul fusese ocupat, iar soțul ei era plecat pe front. Se stabilise la părinții ei care își mutaseră atelierul de covoare de la Ciulnița la Slobozia. Deși în casa lor era încartiruit un maior bulgar, s-au trezit într-o seară cu câțiva soldați bulgari, amețiți de băutură, în atelierul de covoare unde, văzând cele două ucenice care lucrau acolo, au vrut să le violeze.Veta si mama ei au sărit să
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
au vrut să le violeze.Veta si mama ei au sărit să le apere, dar soldații care erau bine amețiți, le-a amenințat că dacă nu se potolesc, vor urma și ele la rând. Norocul lor a fost că, maiorul încartiruit în casa lor, care venea la domiciliu seara după ce termina treaba la comandament, unde își petrecea cea mai mare a timpului, a sosit la timpul potrivit. Când a văzut ce fac soldații, a scos pistolul și i-a somat să
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
erau legate de casa părintească. De fapt, în ogradă erau două clădiri. Într-una locuia el cu mama, cu fratele și surorile mai mari, Mărioara și Tudora, tata fiind prizonier într-un lagăr german. În cealaltă casă, în care fuseseră încartiruiți niște soldați ruși se ducea adeseori, fiindcă-i îi dădeau zahăr și-l aruncau în sus, spre marea lui satisfacție. Rușii se purtau frumos, chiar când făcea pozne păguboase. Avea vreo trei-patru ani când, desculț fiind, își oprise fuga exact
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Cad oameni și cai de-a valma, se aud strigăte de luptă conjugate cu cele de durere și nechezatul cailor. E groaznic ! E inimaginabil ! E absurd ! În depărtare, flăcări uriașe se îndreaptă spre cer. Ard fermele, hanurile în care fusese încartiruită armata franceză, ard casele țăranilor, fânul. Seara, o jale adâncă a cuprins tot pământul. Mii de leșuri zac cu fața spre cer sau cu fața în jos, acoperite de nămol și sânge. Unii muribunzi se târăsc, strigă după ajutor printre
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
ei poetică este plină cu însemne, coduri pe care, dacă nu le simți că îți străpung coloana vertebrală, ca unică parte a corpului ce se leagă cu Universul, nu o vei înțelege niciodată. Versul poetei transmite dar înțelesul este subtil încartiruit: Tipsia sa roșie, iubite, n-o sparge! / Transform-o-n oglindă, proptită-n catarge! (Jocul astrelor). Și dacă vă spuneam în rândurile de mai sus, citindu-i și încercând descifrarea stihului că Elisabeta Iosif este o inițiată în taina cuvântului
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
la adăpost a celor ce investiseră în asociațiile lor, cotizând amar de ani... Puțini păreau a se fi lăsat pradă pseudolaudativei apologii a Seniors Residence! Multora nu le convenea monotonia vârstnică, nefiind îmbătrâniți galopant, posedând încă suflete și minți proaspete... Încartiruiți aci, casa, masa asigurate la standarde ridicate, zăboveau, ce-i drept, cu adaptarea... Într-o amiază de aprilie se-anunță la postul local TV că se va deschide a doua zi un market în zonă. Vestea îi animă pe mulți
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
dandy-ul boem, nod al tuturor contradicțiilor cu putință, Barbey d’Aurevilly e covârșit de admirație pentru Brummell. Cu doar un an Înainte, În 1844, apăruse cartea unui căpitan englez, William Jesse, un fost dandy, care, Întors din Indii și Încartiruit În garnizoana din Caen, Îl Întâlnise În 1832 pe Însuși George Brummell. E drept, la asfințitul vieții acestuia. Vreme de 10 ani Începând din clipa aceea, bravul căpitan se dedică unei munci eroice, decis să ducă la capăt biografia marelui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
frazele În așa fel Încît să reiasă că președintele american era un admirator al comunismului. Deci am venit ca interpret... n-am fost hărțuit deloc, nu pot spune. Locuiam cu delegația franceză, de regulă singur Într-o clădire unde era Încartiruită toată delegația. Doar o dată, la Craiova, am stat În aceeași cameră cu unul dintre bodyguarzii președintelui de Gaulle. L-am văzut cu foarte multă nonșalanță scoțîndu-și pistolul și punîndu-l pe masa de noapte. Eram protejat..., mi se dădea pe durata
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la scara întregii societăți a Principatelor Române, a fost consemnat, îndeosebi de cronicarii români care au fost martori oculari, de cele mai multe ori, ai acelor evenimente, în termeni a căror aciditate corespunde exceselor comise de sudezi, poloni, cazaci și tătari lipcani, încartiruiți în Moldova. Epitetele atribuite au fost, desigur, îngroșate de o stare de spirit ostilă lor, de la început, deoarece se dovediseră dușmanii aspirațiilor lor de sustragere de sub dominația otomană, de vreme ce se aliaseră cu asupritorii lor împotriva celor de la care așteptau eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
labe“ de Dumnezeu, prin intermediul lui Petru I, împotriva căruia „s-au sculat cu oaste... socotind că-l va birui și pre acesta“ (s. Ven. C.)32. În schimb, simpatia cronicarului a fost câștigată, fără rezerve, de soldații regelui care fuseseră încartiruiți în Moldova. Deoarece aceștia, aflând despre atacul întreprins de turci și de tătari asupra sa, la Varnița, au declarat, în unanimitate, că erau hotărâți să lupte și să moară pentru regele lor. Ca urmare, nu și-a reținut bucuria de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lumea hollywoodiană, pe care avea s-o descrie în eseul „Writers in Hollywood” (1945). Ca și textele teoretice, notațiile din scrisori sunt parte a aceluiași proces de „înnobilare” a romanului polițist, o formulă literară care, înainte de a fi viabilă, trebuie încartiruită în zona regulilor precise și a legilor „artei înalte”. Textul din 1949 „Casual Notes on the Mystery Novel” este o punere în pagină cât se poate de contrastantă cu tonul și atitudinea generale ale autorului. Cam în aceeași perioadă, protestează
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a contribuit și la asistarea și îndrumarea refugiaților spre instituțiile de care depindeau sau de care aveau nevoie pentru clarificarea situației lor de refugiați. VII. În afară de aceste realizări, rostul Asociației a fost acela ca în fiecare instituție unde au fost încartiruiți refugiați pentru o zi sau mai multe zile, să se creeze de către conducătoarele A.C.F., un mediu prietenesc și o atmosferă binevoitoare, caldă și plină de înțelegere a celor depărtați de căminele lor prin vitregia împrejurărilor. Toate aceste cămine au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]