47 matches
-
și dezbinării poporului românesc. Și într-adevăr, ce rușine mai mare putea să ni se întîmple? După ce ni se luase bucata de pământ unde zac oasele domnilor noștri de la Dragoș Voievod până la Petru Rareș, după ce ni se luase vatra strămoșească, începătura domniei și neamului moldovenesc și în care doarme cenușa lui Alexandru cel Bun, legiuitorul și părintele țării, și a lui Ștefan Vodă, pavăza creștinității întregi, după ce am pierdut pământul nostru cel mai scump, se asasinează, prin influența morală a Austriei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Au fost lepădate sfaturile conducătorilor, ale arhiereilor, ale cărturarilor și ale împăraților poporului. Învierea a distrus toate planurile lor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXII, VI, în PSB, vol. 17, p. 255) „El, care este începătura celor adormiți, Se face întâi născut din morți pentru ca să deschidă trupului drumul învierii”.(Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 470-471) „... El n-a rămas între morți, ci a înviat pe moarte călcând
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și de suliță și purta ca mărturie a învierii semnele cuielor și rana făcută de suliță”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 398) „Mântuitorul nostru Iisus Hristos, făcându-se pe Sine începătură a celor adormiți, cu aceasta El ne-a deschis nouă, tuturor, ușa învierii, iar prin câte a făcut atât asupra Sa cât și asupra altora, care erau stăpâniți de moarte, El ne-a arătat că toți vom învia în trup
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un om cult". Cel dintâi și "cel mai mare poet român" e Dimitrie Cantemir, deși prioritatea o deține în fapt Dosoftei, psalmistul. Modestul Petre Ispirescu ar fi, la rându-i, "cel mai de seamă poliglot al limbii române, cap și începătură a prozei"! Judecăți existențiale ducând dinspre alții spre sine însuși, judecăți de valoare îmbrățișând diverse forme de artă, opinii rostite cu genuină nonșalanță aparțin, cel puțin pe un versant, unui ludic sociabil; pe versantul opus, rațiunii i se supune un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ritrovai, / Venerdi la inconocchiai. / Sabato mi acconciai la testa, / perche domenica era festa."70 În mitologia românească, fiecare zi are o simbolică proprie, în conformitate cu legile cosmice și cu legea umană. Astfel, luni a fost considerată zi bună, cu noroc pentru începături, dar în această zi nu se pleacă pe cale și nu se dă nimic din casă. Marțea este, de obicei, zi nefastă, mai ales pentru începerea unui lucru, dar este considerată ca fiind cea mai mare zi din săptămână deoarece, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu doi dinți în gură, Lucrați în pe sîrmă. Înfățișarea ciudată, robustă și primitivă arată angajarea nefericitei ființe pe drum anevoios și ajunsă la greu impas: “Din cîrji cîrjîind”, dar și coborîrea în arhaitate, către “stratul mumelor”. Acolo își au începătura lucrurile lumii, pentru a fi urmărite și cercetate în curgerea lor, în bine ori în rău, de către persoane pricepute să le înțeleagă, eventual să le corecteze, ca în cazul de față. Maica bătrînă era una dintre ele și i se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 270) „Căci neîmplinirea poruncilor vine din necredință. Iar necredința nu este un păcat străin, ci al celui care nu crede, făcându-se pe urmă maică și începătură a oricărui păcat”. (Marcu Ascetul, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, în Filocalia..., vol. I, p. 293) „Dar hula față de Duhul, sau necredința, nefiind iertată pentru nici o altă pricină, fără numai dacă se face cel ce a păcătuit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Hristos este numit„comoara” vieții și „nădejde” a celor viitoare, la care noi devenimpărtași prin Sfintele Taine. Aceste „comori” rămân ascunse în noi,dar ele sunt vii și reale în Hristos și constituie arvuna celor viitoarecărora Hristos s-a făcut începătură. Urmarea lui Hristos era o făgăduință, faptul că Hristos „va preschimba trupul nostru întru ase mănarea trupului slavei Sale”. Realitatea proslăvirii lui Hristos șiîmpăcarea cu Dumnezeu prin Hristos sunt cele două aripi de vulturcu care Duhul Sfânt „mână” sufletul spre
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din țară; dar din nenorocire d. Cogălniceanu nu este inspiratorul nemulțămirilor generale din Moldova, ci d-sa le dă numai accentul cuvenit prin organul amicilor săi politici. "Romînul" este așadar desigur inexact când atribuie d-lui X sau "Romîniei libere" începătura mișcării semnalate, căci aceasta e împărtășită de organe de cea mai deosebită nuanță politică. Semnalul l-a dat "Vocea Covurluiului", organ mai mult conservator. Apoi a urmat "Steaua Romîniei", organul tuturor oamenilor onești din Iași, pe cari gospodăria bandei fracționiste
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot zic ceva, pentru a simula o cultură care n-o au ș-o pricepere pe care natura n-au voit să le-o deie. Murind în Italia, sărac și părăsit, rămășițele lui dorm în pământul din care au pornit începătura neamului nostru, cenușa sa n-au sfințit pământul patriei, ci e pe veci amestecată {EminescuOpX 442} cu aceea a sărăcimii din Palermo. Cu limbă de moarte însă și-a lăsat manuscriptele sale d-lui Ioan Ghica, și astăzi, după un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
locale, sate și comune, au vrut să știe mai multe despre sine, despre trecutul lor și al strămoșilor, altfel spus, vorba cronicarului, au vrut să-și vadă felul neamului, de unde li se trag moșii și strămoșii, cine adică a fost „începătura” și au pus gură pânzei și, ca urmare, au apărut puzderii de monografii care pledează pentru o istorie locală, fără însă să se opună istoriei globale, naționale. Drept aceea ne-am gândit și noi să răspundem întrebărilor firești pe care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
2007: 134; Wolfe 2015a; §3.1.3 supra): (125) Prédoslovie adecă voroava cătră cititoriul Fost-au gândul mieu, iubite cititoriule, să fac létopisețul țărâi noastre Moldovei din descălecatul ei cel dintăi, carele au fostu de Traian împăratul și urdzisăm și începătura létopisețului. (CLM.1700−50: 158r) Un alt tip de focus identificat de Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016) este focusul emfatic/de scalaritate: într-un context în care alternativele sunt ierarhizate (amintind de scalele pragmatice propuse de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei ai zidirii Răsărind din dragi și înțelepte-ndrumări. Refren Iubite cetitoriu, Biruit-au gândul să ne-apucăm de-această trudă, să dăm lumii la vedere feliul nostru, urmașii marelui cărturar. De unde este începătura cestii școli, carea-a fost mărsul și creșterea ei, care-au fost și care sunt cinstiții dascăli ce s-au nevoit să muncească întru buna lor credință, pentru luminarea minții celor ce sau ridicat oameni, prin sârg și dragoste de carte
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
flămânzi la drum; avem, slavă Domnului, cu ce să vă potolim foamea; − Apăi, Marie, crezi tu că acolo am stat cu gura uscată? spuse, cu subînțeles, moș Negruș; − Lasă, domnule Negruș, intervine Costache, ceam luat la han a fost o începătură. Când pleacă omul la drum, trebuie să fie bine hrănit, că nu se știe ce se poate întâmpla; − Iacă-tă că m-ai luat și cu „domnule”! Mie în sat toată lumea îmi spune „moșule”, spuse Negruș zâmbind cu subînțeles. Să știți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
l-am rugat să-l slobozească pe Vlad din temniță, ca, împreună, să stăm de strajă la Dunăre. Am rămas eu... singur... Și, totuși, ai mers înainte... Trebuia cineva să ridice steagul căzut. Am fost noi destul de nebuni să facem începătura... Papa, Veneția, principii Europei, Mateiaș al Ungariei, Craiul Cazimir al Poloniei, Uzum-Hassan, regele Georgiei, cneazul Moscovei, și nu numai ei, adunați într-o "Ligă antiotomană", ne-am înțeles să pornim o cruciadă! Nu voi fi totuși singur! Mateiaș și Cazimir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
revoltă. Până și "dreptul primei nopți" ni l-a hrăpit cu pravila! Vă amintiți? Mai an, a tăiat un boier din Târgul Ieșilor, cum că și-ar fi luat după datina statornicită din vechime dreptul boierului, ca el să facă începătura fecioarelor mirese, ca stăpân și binefăcător cu dar, la nunțile aflătoare pe moșia sa. Alexa se cioșmolește de pe un picior pe altul: S-avem iertare... Eu... eu m-am aflat de față la ospățul acela. Dumnealui boier Tilihoi a cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
profesionist și legionar, ca român conștient, i le impunea. Toată râvna aceasta neastâmpărată se concentrează apoi, în 1936, în editarea ireproșabilă a cărții Căpitanului, Pentru Legionari, la Sibiu, apariția cărții constituind o surpriză inconfundabilă pentru politicienii vremii. Cartea aceasta de începătură încă îndepărtată a unui nou ev românesc a fost și ea prigonită ca și autorul și editorul ei, în decursul vremurilor. în primele zile ale anului 1937 (3 ianuarie) Nicolae Petrașcu se căsătorește cu aleasa sa, Livia Banea. Actul acesta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
săcului său bea). Ce dară între strâmb și între drept, între adevăr și între minciună ar fi, de nu pemintenii, cereștii vor giudeca și vor alege. Ce acmu lucrul rămâne ca dintr-această a noastră dorită și nesățioasă împreunare vechile începături a răutății să să surpe și noaă temeliile bunătății să să arunce..."" 19. Nu numai că Șoimul este convins că dreptatea se află de partea noului său prieten (chiar dacă, am văzut, înainte nu se sinchisea de asemenea "amănunte"), dar el
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ființă și din ființă în putregiune pre o parte călători și trecători ne aflăm. Una numai rămâitoare și în veci stătătoare să ține și ieste, adecă sfârșitul carile în bunătate să plinește. Căci din cea vie și vecinică adevărată socoteală începătura începăturilor și sfârșitul sfârșiturilor purcede. Nici alt sfârșit bun și fericit a să numi sau a fi poate, fără numai carile de la dânsul începe, cu dânsul mijloceadză și într-însul să odihnește"24. Cine și l-ar fi imaginat pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și din ființă în putregiune pre o parte călători și trecători ne aflăm. Una numai rămâitoare și în veci stătătoare să ține și ieste, adecă sfârșitul carile în bunătate să plinește. Căci din cea vie și vecinică adevărată socoteală începătura începăturilor și sfârșitul sfârșiturilor purcede. Nici alt sfârșit bun și fericit a să numi sau a fi poate, fără numai carile de la dânsul începe, cu dânsul mijloceadză și într-însul să odihnește"24. Cine și l-ar fi imaginat pe Șoim
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
române e dat de pe acum. Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos și ține să facă «nacazanie, adecă învățătură» către cititor, spre luare-aminte, vorbește în pilde și proverbe, are un limbaj pitoresc și bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu vorbească și despre sine. Patima vremii a contribuit la rându-i, întărind valoarea artistică a povestirii, scoțând-o în același timp din câmpul utilității imediate
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
aulic Nicolae Bantîș-Kamenski și a intrat în 1783 în posesia Arhivelor Ministerului de Externe din Moscova. Titlul complet al scrierii cunoscute îndeobște ca "Istoria ieroglifică" este "Istoriia ieroglifică în doasprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor streine tâlcuitoare." Subiectul scrierii îl constituie aventurile complicate ale vieții politice a vremii, în care toate personajele sunt animale, dar reprezintă oamenii contemporani cu autorul. Cheia de la sfârșit lămurește numele adevărate ale actorilor romanului. "Istoria ieroglifică
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]