169 matches
-
profesiunii sale. De expresivitatea poetică a corpului său, care vorbește cu mult dincolo de cuvînt. De felul în care se dăruiește pînă la capăt, însumînd șoaptele gnomului, ale spiritelor ce se multiplică și se grăbesc să-l alcătuiască pe diavol. Ochii încercănați ai acestui Mefisto mă vor urmări mereu. Și ei au discursul lor. În care metamorfozele se oglindesc, rînd pe rînd, în care ipostazele androgenității amplifică crescendo-ul voluptăților pentru ca prăbușirea să aibă înălțime. Mefisto acesta este întîiul ostenit de propria
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
la "Clasa moartă" a lui Kantor. Aici, începe să-și facă loc Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități, sexualități, bărbat-femeie, femeie-bărbat
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
profesiunii sale. De expresivitatea poetică a corpului său, care vorbește cu mult dincolo de cuvînt. De felul în care se dăruiește pînă la capăt, însumînd șoaptele gnomului, ale spiritelor ce se multiplică și se grăbesc să-l alcătuiască pe diavol. Ochii încercănați ai acestui Mefisto mă vor urmări mereu. Și ei au discursul lor. În care metamorfozele se oglindesc, rînd pe rînd, în care ipostazele androgenității amplifică crescendo-ul voluptăților pentru ca prăbușirea să aibă înălțime. Mefisto acesta este întîiul ostenit de propria
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
și că nimic nu e tras în registrul satiric, pot depune mărturie cititorii care au apucat iepoca. În schimb, pentru adolescenții de astăzi întâmplările reproiectate vor părea un surplus retoric și fantezist. Dacă Adriana Babeți vede regimul trecut prin ochii încercănați și aplecați în jos ai femeii-cal, Anamaria Beligan analizează mai întâi și derulează epic mai apoi scenariile erotice în epoca "decrețeilor". Cu cât interdicțiile erau mai numeroase și constrângerile mai aberante, cu atât fantasmele individuale și colective se amplificau, ajungând
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
de canalizare vopsite în roșu. Sub ele, bănci lipite de pereți. Bănci din lemn, ca în parc, vopsite în alb. Sunt aprinse toate becurile, lumina pătrunde de afară doar prin geamurile de la WC. Femei, numai femei, unele grase, altele slabe, încercănate, cu burta la gură, una cu o rochie ce-i plesnește peste burtă, un copil pișat o trage de poală. Nimeni nu scoate un cuvânt, toate au adormit într-o Sodomă păcătoasă. Femei trecute, obosite, jigărite, ca niște gloabe. Lângă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
umăr. A tresărit speriată, ca și cum nu m-ar fi auzit coborând. Am intrat repede Înăuntru și ea a alergat spre baie. M-am prefăcut că nu observ vânătaia de pe pometul ei. Mi-a spus că e foarte obosită (avea fața Încercănată) și că ar dori să se culce. S-au auzit niște ciocănituri În ușă. M-am uitat pe vizor: domnul Stratulat, Îmbrăcat În cenușiu, cu o pălărie neagră, pe care o tot mișca În mână. Văzuse lumină și a Îndrăznit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nou; fratele ei, frățiorul târfei, intră rozându-și unghiile. La prima vedere, toți cei care îi vedeau împreună înțelegeau că erau frate și soră, atât de mult semănau. El avea gura mică și strâmtă, buze cărnoase, umede și senzuale, ochi încercănați, oblici, buimaci, pomeții proeminenți, părul șaten, totdeauna în dezordine, tenul mat. Îi semăna trăsătură cu trăsătură târfei, dacă adăugăm și un oarecare aer satanic. Una din acele fețe turcmene, impasibile, fără suflet, modelate în lupta cu viața, fizionomie a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și apărată discret de Întunericul nopții Într-un loc ferit, s-a consumat În grabă un act sexual fără istoric, fără sentimente, lucid și pervers ca Însăși natura umană. Prostituata, era o făptură subțire, cu părul blond și ochi albaștri Încercănați . Nu era frumoasă, dar delicatețea ei răspândea o undă de frumusețe și farmec. Trivialitatea unei asemenea meserii părea că nu lăsase cel puțin la exterior, În comportament, nici o urmă. Era interiorizată și deloc vulgară. Își făcea ca un elev conștiincios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fusese readus la viață. O dorea. O dorise întotdeauna. O iubea din toată inima și-o aștepta cu toată puterea și răbdarea sufletului său chinuit dar nu voia să profite de nesiguranța și dezorientarea în care se afla. Fetița palidă, încercănată, invizibilă în perna mare care-i susținea capul cât un pumn, nu-i inspira decât milă. O voia înapoi femeie, plină de zvâcnirea amețitoare și pasiunea unică, mamă responsabilă pentru Aniela și viitorul lor copil, soție și prietenă devotată. Tânjea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în vitrină lădițe cu struguri negri. Merse mai departe parcă supărată pe cineva din ea. Bărbatul o aștepta sus pe trepte, lângă vitrină, coborî către ea când o văzu apărând. Îi sărută mâna. Avea gulerul la palton ridicat, era nebărbierit, încercănat, nu arăta așa jovial cum păruse la telefon. Filmul l-au văzut în tăcere. Un film fără prea multă acțiune, se insista mult asupra imaginii, o aglomerare de obiecte vechi, studiate în amănunt, văzute prin ochiul unui personaj filmat numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fel, dar acum mi te închipui stând lângă vatra veche în care, ard pocnind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard și torcând împreună cu cele două fecioare. La plecarea mea, tu erai tristă, iar în ochii cei încercănați îți stăpâneai puhoiul de lacrimi, care ar fi izbucnit din clipă în clipă. Cele două fete îți mai alină durerea, una din ele îți povestește un basm cu pajuri și cu zmei, iar tu rămâi în continuare îngândurată, dar asculți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
soare, în cele mai insidioase poziții. Aceste femele par cele mai tactile și senzuale ființe din lume. Te privesc curios și ciudat cu ochii lor negri ca mărgelele. Doar "taurul" bate imperturbabil plaja în lung și în lat, cu ochii încercănați, făcându-și remarcată prezența la mari distanțe, prin mugete înfiorătoare. Simte de pe acum că îl cuprinde oboseala, că zilele lui sunt numărate, că în curând va sosi unul dintre "looser-i", mai bine hrănit și mai puternic decât el, și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mâna unei femei mai tinere, care putea să-i fie fiică, iaurt cu lingurița. Alt pat era ocupat de o pacientă la fel de bătrână, care dormea cu gura căscată, sforăind de se zguduiau pereții, iar într-un al treilea pat stătea, încercănată și palidă, o femeie încă tânără, la care venise în vizită soțul cu copiii. Pe Felicia Victor o văzu în patul din dreapta ferestrei, înconjurată de colegele și de prietenele ei. Uite cine-a venit să te vadă! îi dădu Bianca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fac să treacă prin iadul prin care am trecut eu, nu, oricât m-ar apăsa taina asta... Pasagerii intrau în aerogară, Arm își zări soțul de departe. Sosise încărcat de daruri pentru fete și privirea lui se opri pe fața încercănată și palidă a soției sale. Fetele erau bine, totul acasă era bine, îi spusese ea la telefon, atunci ce avea Arm, ar fi vrut el să întrebe, dar nu avea curajul. Arm îl privi mirată, când se așeză el la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
că Arm îl asculta întotdeauna cu atenție, chiar dacă nu scăpa ocazia de a-i da replici ironice acum se gândea că ea ar fi trebuit să îndrepte spre el tunuri usturătoare. Dar Arm tăcea. Fața ei, foarte palidă, cu ochii încercănați arăta că ea trecuse prin suferință în ultimul timp. Mama mea, psihiatra, crede că e greșit să-ți construiești căsnicia pe fidelitate sexuală, rosti în sfârșit Arm, cu o voce foarte tristă. Poate că aici este începutul greșelilor noastre. Da
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
care vindea/ Dilema și postere cu tipe goale/ și cu ea sub braț așteptam tramvaiul./ n-am găsit apă tonică - am capul plin de Dire Straits/ strâmtori înfricoșătoare, da Doamna Ghica e o strâmtoare înfricoșătoare [subl. mea]/ și Viorel Lis, încercănat, râde din afișul/ de pe vitrina alimentarei." (p. 57) Cum semnificativ e și faptul că pe una din pagini se răsfață cel mai scurt poem scris vreodată de altminteri verbiosul Mircea Cărtărescu. (Și în general scris vreodată de cineva.) Sub titlul
Nostalgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6303_a_7628]
-
porunci laconic: stai." Atît, fără alte explicații. Iar teama insinuată adînc în fiecare împlinește, tăcut, porunca. Pînă într-acolo încît momîia gonace a unei luni fără însușiri își trimite spuza peste ființa vie, pe care o transformă într-o păpușă încercănată, elegantă și tristă, de neatins, după ce va fi trecut deja, măcar cu o privire, dincolo: "Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor,/ În haine negre, cu ochii stinși, zîmbind ușor." (Ceai). E o beție a negrului, nici măcar funerar, cît
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
atins de gene, / peste trup să înflorești / cu parfum de levănțele. / apoi,să-mi deschizi alt an / făr de tainice ispite,/ făr de mult dulce, amar.../ sufletului, dă-i, zile-nflorite ! Au înflorit caișii / păsările-n lumea lor / cu priviri încercănate,/ moțăiesc un cântecel / plopului cu ram uscate. / primăvara-ncorsetată / cu troiene la subțiori,/ lasă iarna-n somn uitată./ primăvara mea din cer / vii cu razele bulziș,/ despletind reînvierea / firavului lăstăriș./ au înflorit caișii.../ la marginea grădinii,/ zambilele și irișii / sub poala
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
nepoliticoasă și fără sens. El simte că ea se teme de ceva, dar nu poate detecta motivul. După ce zâmbetul ei atât de încântător a dispărut meteoric la vederea sa,Ștefan i-a văzut fața lipsită de strălucire și ochii triști,încercănați. Pare doar un un trup muribund de sirenă, pe care valurile îl mișcă în voie și îl duc, suverane, într-un labirint unde îl lasă să se descurce cum va putea . “Ceva i se întâmplă.?.. oare o fi bolnavă?...are
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
două lacrimi i se prelinseră spre tâmplele adâncite. Abia de mai semăna cu Marieta de altădată! Fața i se alungise extrem de mult, nasul i se subțiase, iar ochii, ochii, și așa mici de la natură, deveniseră două punctișoare ascunse în găvanele încercănate ale orbitelor. Paloarea feței era cadaverică și întreruptă de o despicătură negrie - gura. Doamne, gândi Mira, câtă suferință o fi îndurat biata! Apropie florile de capul mătușii. Mireasma lor umpluse încăperea, învăluind-o și pe Marieta. Ca semn că o
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
mânca și el. — Bine, frate, lasă ursu, grăi supărat Stejeran, și spune ce-a făcut Mădălina! — Păi ce să facă? Tu ce-ai fi făcut în locul ei? Episodul 31 UN EPISOD MAI SLAB Vei avea acum în fata ochilor tăi încercănați, mărite Cetitoriule, un episod mai slab. In chip firesc, din gunoiul memoriei tale încercate, răsări-va întrebarea: „Da’ de ce?” „Iac-așa!”, am putea răspunde noi, dacă n-am ști de câtă osârdie dai dovadă urmărindu-ne vighil preumblarea noastră epică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
avea să fie trei dimineața, când doar cei care suferă de insomnie gravă se răsucesc în pat și fac promisiuni zeului hipnos, fiul nopții și frate geamăn al lui thanatos, ca să-i ajute în suferința lor, turnând peste pleoapele lor încercănate balsamul suav al somnișorilor. În orele care mai rămâneau, spionii, întorși în masă în câmpul operațiunilor, nu aveau să facă altceva decât să străbată în toate sensurile piețele, bulevardele, străzile și străduțele orașului, ascultând, disimulat, pulsul populației, căutând intenții prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Iar Caruselul Veneției din noi,ne omoară! Fraților, încă nu suntem sub ape! Aiurea, ei vindeau grame,drame de aur. Urcam,spre burlanul sufletului,de unde plângea lacrima ploii de soare... Ei,cum nu vedeți voi gramul,dramul de Libertate,ochi încercănați! Ție,omule ți l-aș cumpăra eu... Uite că nu mă vezi,nu stai în umbra mea. Aunci,stați voi,ochi îndoiți,,înmiiiți. Iată ,nu am magazin,nu sunt patron. Nu am cum să vă cumpăr Libertatea. Așa că o dau
DOR DE DUCA de MIA POPA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349715_a_351044]
-
simțit, au gustat, ori au creat poezie. Și apoi, ce rost am mai avea dacă nu am ști că prin cele câteva cuvinte rostite, am putea deschide cerurile, aducându-i pe îngeri mai aproape? Că ne-am putea purta pașii, încercănați, prin Grădinile Raiului, la care altfel nu am fi îndrăznit, niciodată să visăm. Că am reuși să simțim sub picioare, tălpile arzânde ale Purgatoriului, ce ne-ar conserva sufletele pentru o „mică” eternitate. Mai avem, oare, nevoie de poezie? Dar
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
la mese cu traseiste din colțurile țării, pe care, în final, le-aruncă-n valurile mării. N-am mai citit de mult o carte; de intrigi n-am mai avut parte; am învățat numai o dată să fiu eliberat de vreo prejudecată. Ochiul încercănat mereu este flămând de tot ce e frumos și este crud; când nici cu ochelarii nu pot vedea de fel că lumea e reală și toată e la fel. Dar asta e o altă socoteală, pe care eu am scos
O ALTĂ SOCOTEALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352272_a_353601]