139 matches
-
de amintiri, nu anihilează însă niciodată, în mereu-contradictoriul Petrarca vanitatea: el recurge cu deliberat cinism la retorică, la artificiu, pentru a nu-și știrbi faima sau avantajul - real sau presupus, uneori mitizat - față de ceilalți. Zăbovește cu gîndul nu doar asupra închistării oamenilor bisericii (ca atunci cînd își spune că "în străfundul lui", Boccaccio tot popă rămăsese) sau asupra practicilor religioase - de oameni orînduite -, ci și asupra sentimentului intim religios. Dar așa cum se întîmplă în cazul scrierilor de valoare, personalitatea istorică, întrupată
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
nici compătimi pe altcineva. "Beteșugurile mele îmi iau atîta timp, că nu le mai pot suporta și pe ale altora. Nu am spațiu de cedat unor suferințe străine; sînt copleșit de ale mele, am capitulat în fața lor". Alteori observă înrăirea, închistarea bolnavilor în propriul lor egoism; iar la un moment dat realizează, pe proprie piele, că: "Bolnavii sînt oameni foarte ocupați: sînt prea solicitați de suferința lor pentru a avea timp să se sinucidă". Diverși comentatori ai lui Cioran, inclusiv iubita
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
Întreaga analiză a poeziei lui Bogza constituie, după cum subliniază George Ardeleanu în studiul introductiv (sugestiv intitulat Un Poem invectivă al lui N. Steinhardt), o pasională revizitare a anilor tinereții și un subsecvent elogiu al libertății, într-o epocă, reamintesc, de închistare și re-dogmatizare. Reeditarea este impecabilă. Pe lângă reproducerea corectă filologic a textului din 1982, George Ardeleanu a adăugat un aparat critic amplu și util, precum și două secvențe, una documentară, cealaltă memorialistică, în măsură să precizeze contextul apariției volumului. De asemenea, e
Către o integrală Steinhardt by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4952_a_6277]
-
Sollors, editarea cărții apărute la sfârșitul anului trecut la Harvard University Press. Literatura, filozofia, istoria culturală, știința politicului sunt zone în care Greil Marcus se mișcă dezinvolt și erudit. Gustul sigur, cultura profund asimilată, deschiderea spre experimentalism și inovație, refuzul închistării în dogme ruginite fac din lectura textelor lui Greil Marcus o încântare. O încântare ce atinge zona plăcerii exaltate și a complicității euforice atunci când scrie o carte precum When the Rough God Goes Riding. Ustening to Van Morrison (PublicAffairs: New York
Van the Man (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6043_a_7368]
-
Capitalei, fapt atestat, între altele, de jurnalul lui Virgil Mazilescu. Competența sa în materie de degustare a artelor plastice e incontestabilă, chiar în sânul unei generații literare care a cultivat sistematic dialogul cu artele frumoase, atât ca o evaziune din închistarea convenției literaturii, cât și ca o evadare din cenușiul cotidian din ultimii ani ai ceaușismului. Reeditarea volumului de debut al lui Eugen Suciu, Bucuria anonimatului, se înscrie într-o serie mai lungă de recuperări ale principalelor repere optzeciste. Unele - cele
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
în trecut”, pentru a păstra valorile copilăriei care îi fac pe oameni „mai puri, mai simpli, mai înțelepți”, într-o viață meschină, trivială. Imaturitatea asumată în numele empatiei față de starea poetică a copilului și adolescentului este unica formă de a exclude închistarea, monotonia, rutina și a protesta față de o condiție „efemeră și amărîtă” care ne conduce spre „prăpastia maturității”. Dar „bărbatul imatur” care încearcă „zborul pe deasupra propriei condiții” refugiindu-se în irealitatea ficțiunii și a miraculosului, are și capacitatea de a contempla
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
pe an ar putea avea consecințe negative asupra aerului din interior, în cazul în care acestea sunt prost efectuate. Astfel, supravegherea de către serviciile de stat din Franța a sistemelor de ventilație va trebui să fie una sporită, pentru a evita 'închistarea' aerului din interior. Autoritățile publice franceze amintesc cu această ocazie că noile reglementări termice nu impun câtuși de puțin utilizarea de ventilații mecanice și nu interzic — dimpotrivă, recomandă — deschiderea ferestrelor.
Franța ar putea interzice deodorantele de cameră și lumânările parfumate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63168_a_64493]
-
faptului că Anglia continua să aibă mari echipe. Cu vremea, am ajuns să apreciez cu totul alte lucruri, din zona fotbalului italian: gândirea tactică, inteligența personală sau de grup, sclipirea câte unui geniu (Giannini, Del Piero, Totti). În aparenta lui închistare, campionatul italian îți furniza din plin motive de încântare. În ultimii ani, de când cu „internaționalizarea” accentuată a fotbalului, lucrurile sunt mai amestecate, dar ceva tot supraviețuiește din „specificul național” atât de evident în felul în care stăpânii Romei știu să
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
Autorului UN PUNCT CIUDAT Pe când timpul gol, inert, Spațiul incomensurabil, Și materia deșert, Totul, un infern durabil, Din neant, un punct ciudat, Într-un stil nedat pe față, Să facă s-a apucat, Apă, foc, lumină, viață... Din bizara-i închistare, Existentă fără sens, A iscat și munți și mare, Miracol și Univers. Dar ciudata-i transformare Ce uimește privitorul A rămas sub o mirare: Cine i-a fost creatorul!? Referință Bibliografică: UN PUNCT CIUDAT / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN
UN PUNCT CIUDAT de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373719_a_375048]
-
fi dorit să o reîntâlnească și acum. Mira rememora clipele plăcute în care se afla pe masa de masaj, în camera de terapie cromatică. Trupul îi era cucerit de lumini în culori pastelate, iar mâinile maseuzei o descătușau de toate închistările mentale și fizice. Muzica ambientală difuza prin toți porii ei, iar mângâierea delicată, dar puternică a acelor mâini dibace, reușiseră să îi redea încredere, calm și relaxare. Apoi, după dușul cald și revigorant, intrarea în apa aceea limpede și blândă
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și fără case,La fluturii de noapte de mătase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare,... VIII. ÎNCHISTARE DE SEARĂ - ȚĂRII MELE, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Zăvoaiele nu mai cresc, Munții se despăduresc, Mările se neliniștesc, Frunțile îmbătrânesc, Copiii nefericesc, Părinții se răzvrătesc, Iernile înnebunesc, Verile lungi se feresc
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
în ultima sută de ani, câțiva oameni de seamă care s-au impusă în viața cultural-științifică, administrativ-politică a zonei sau chiar a țării întregi. La români, setea de cultură, de învățătură, de școală a fost proporțională cu lungimea perioadei de închistare în tiparul străvechi al satului. A fost de ajunsă să se deschid porțile școlilor, că sute și mii de însetați de învățătură au dat năvală ca la o poman de proporții naționale. Nimeni nu a negat că poporul român e
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acasă > Impact > Istorie > ÎNCHISTARE DE SEARĂ - ȚĂRII MELE Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Munții se despăduresc, Marile se neliniștesc, Frunțile îmbătrânesc, Copiii nefericesc, Părinții se răzvrătesc, Iernile înnebunesc, Verile lungi se feresc De
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
umplu stupina cu miere,Să fac ciocârlia să zbiere,Să văd cum din mine, tot, piereZăvoiul. - Iar munții și mareaSă-mpreune cerul cu zarea,În țară ce azi mi-e salvarea.19 septembrie-01 decembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Pe #aceeași Referință Bibliografica: Închistare de seară - țării mele / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
sub semnul incertitudinii și al spaimei. Speranța răzbate firav din acțiunile de la final. Niciunul dintre ei nu este fericit sau realizat, dar încearcă să se ridice, urmând drumul arătat de copacul bătrân din parc, care, după mai mult timp de închistare, a dat vlăstare noi. „Într-o vară, a dat față-n față cu bătrânul copac, pe care-l văzuse într-o toamnă și s-a minunat. Era înalt și viguros. Pe ramurile lui crescuseră mlădițe tinere. Acum, înțeleg că viața
„ÎNTOARCEREA” DE ION CATRINA de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368570_a_369899]
-
viața.” (Dumitru Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării, Ed. Scara, București, 2001, p.182). Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
o primă vedere, s-ar putea spune despre poezia Marianei Gurza că este de un ermetism pe care mulți cititori nu l-ar înțelege. Deh, e mult mai ușor să privești poezia de azi prin prisma textualismului - dar dincolo de aparenta închistare lingvistică explodează versuri neobișnuit de profunde; poate în asta stă și coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg). Încerc să definesc global maniera scrisului Marianei Gurza, nu să mă raportez la
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
o primă vedere, s-ar putea spune despre poezia Marianei Gurza că este de un ermetism pe care mulți cititori nu l-ar înțelege. Deh, e mult mai ușor să privești poezia de azi prin prisma textualismului - dar dincolo de aparenta închistare lingvistică explodează versuri neobișnuit de profunde; poate în asta stă și coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg). Încerc să definesc global maniera scrisului Marianei Gurza, nu să mă raportez la
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
acest capitol se va încheia definitiv. * Când sufletul îți este apăsat, povara muncii devine un adevărat balsam. Cu cât muncea mai mult, cu atât își simțea sufletul despovărat. Dacă nu ar fi avut această senzație cine știe unde l-ar fi dus închistarea sufletească. Muncea ignorând totul. Ignora germenele urii și al dorinței de răzbunare ce-i încolțea uneori în suflet dar ignora și iubirea ce o nutrise ani în șir fața de Iuria. Muncea din zori până în seară, pe tăcute, refuzând să
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
o primă vedere, s-ar putea spune despre poezia Marianei Gurza că este de un ermetism pe care mulți cititori nu l-ar înțelege. Deh, e mult mai ușor să privești poezia de azi prin prisma textualismului - dar dincolo de aparenta închistare lingvistică explodează versuri neobișnuit de profunde; poate în asta stă și coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg). Încerc să definesc global manieră scrisului Marianei Gurza, nu să mă raportez la
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
din 11 februarie 2013 Toate Articolele Autorului PLEC CU GÂNDUL Plec cu gândul spre infinit, Luându-mi iubirea în zbor, E clar, nu mă simt obosit, Beau apă din al vieții izvor! Gândul nu se vrea închis, Sclavul unor vechi închistări, Preferă să zboare spre vis, În libertate, spre depărtări. Gândul este o mare valoare, Pe care nu trebuie să o risipiți, Este singura, unică splendoare, Ce trebuie mereu să o prețuiți. Referință Bibliografică: PLEC CU GÂNDUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare
PLEC CU GÂNDUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351874_a_353203]
-
poet, Iată că ai devenit și scriitor. PLEC CU GÂNDUL Plec cu gândul spre infinit, Luându-mi iubirea în zbor, E clar, nu mă simt obosit, Beau apă din al vieții izvor! Gândul nu se vrea închis, Sclavul unor vechi închistări, Preferă să zboare spre vis, În libertate, spre depărtări. Gândul este o mare valoare, Pe care nu trebuie să o risipiți, Este singura, unica splendoare, Ce trebuie mereu să o prețuiți. Vă mulțumesc pentru osteneală de a citi această carte
CUVANT INAINTE LA UN ROMAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351872_a_353201]
-
Nu mai știu să ascult,să te-aud/ Departe de tine,tot mai îndepărtată/ Și vorbele se sparg pe drum și nu ne-ajung,/Sunt numai urma trasă,în silă,de-o săgeată.(Sunt numai urma).Prinderea existenței în vers,închistarea trăirii imuabilă în formă canonică, descrierea ca mistificare a fluxului vital par a fi temele importante ale acestei lirici rafinate până la imaginea grațioasă, elegantă și iubitoare de transparențe.Cuvântul pentru cristiana Maria Purdescu este”material primă”a construcției sentimentului.Poeta
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]