339 matches
-
o furie indignată, privind-o cu ochi răi, ghemuită în ea, înfricoșată și-ngrețoșată, parcă ar fi simțit pumnii cuiva și niște gheare sfâșiindu-i carnea. Ce să te-ntreb? dădu din umeri, clipind mirată,bătrâna. Ar fi avut o satisfacție înciudată, văzând-o epuizată și rușinată, prăbușită de durere la picioarele ei, cutremurându-se din toată încheietura oaselor de silă și remușcare, gata să-i arunce, ca pe-o ciozvârtă putredă unui câine râios, batjocoritoarea ei iertare, umilind-o cu superioritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ați văzut și voi ce-am văzut eu: o matahală stând pe labele din spate, cu două urechi ascuțite și botul căscat imens, a urlet mut? În ce fantomă am tras? - Hai să vedem ce dracu' am făcut! mormăie Mihai înciudat, desprinzându-și lanterna agățată la brâu. O aprinde și ne apropiem de pâlcul de cătină. La naiba! Nici un lup! - Uite ce formă aiurită poate avea păducelul ăsta! Ce drăcie! Lup, nu alta! Ce mai vânători!...Iată-ne iar de batjocora
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
în nas cu ea în ușa liftului. Și nu din cauză că liftul nu ar fi mers, ci din motive tainice și de aceea cu mult mai îngrijorătoare, nefiind pe înțelesul domnului Avram. Obișnuit cu tabietul blocului, a plecat destul de frustrat și înciudat la serviciu. La o privire mai atentă, era chiar supărat, deoarece fundul rotofei și doar pe jumătate ascuns de fusta scurtă al mamei lui Răducu îl binedispunea și îi umplea timpul petrecut în metrou cu imagini fierbinți și tulburătoare pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ei și, în fond, aspect deloc de neglijat, nici nu ți-ai atinge scopul final al acțiunii. Spună ei occidentalii ce-or vrea despre aspectul citadin cenușiu al cartierelor mărginașe ale Bucureștilor, oamenii de pe aleea Muzelor refuză visceral și oarecum înciudat să împodobească fațadele cu mușcate în ghi vece. Așa că ideea de a mai sufoca spațiul și cu elemente decorative interpuse între liniile standard de arhitectură este ratată din start, atitudine de înțeles chiar și numai prin faptul că oamenii sunt
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îl privi cu respect. — Adică cum? Adică ființe de-astea care ies noaptea, cum sunt strigoii, femeia-câine, copilul jupuit, ielele sau femeia care mănâncă morți. „Că doar n-am să-l întreb de dinții lui Cadm“, se răsti la sine, înciudat, Celebi. „Ori de acei pitici munteni, Bergmännleinen, care, după spusele lui Paracelsus, respiră pământ. îl întreb despre ce înțelege el, despre zombii noștri de creștini ortodocși uitători de datini.“ Așa își zise Celebi. — Aaa, de-ăștia? făcu preotul. Sunt. Celebi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a fi acolo, printre rânduri. Nu vom vorbi nici despre vârsta lui, însă vă puteți imagina, dacă țineți neapărat, un bărbat între două vârste, nici prea tânăr și dornic de a lua viața peste picior, dar nici prea bătrân și înciudat, așa cum se întâmplă de multe ori, fiindcă nu a făcut în trecut tot ceea ce și-ar fi dorit să facă. Înălțime medie, figură comună, îmbrăcăminte sport, încălțăminte comodă, potrivită pentru plimbările lungi ale personajului nostru pe care îl vedem acum
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am învins, acum pot să mă transform în altă piesă și o iau de la capăt! Se văzu ridicând pumnul în aer, desfăcând degetele și arătând semnul victoriei pereților trași pe sfoară. V-am făcut, degeaba scrâșniți cu măselele de cărămidă, înciudaților! Ideea îl făcu să râdă. Ce absurditate, pereți înciudați. Înciudată putea să fie doar Amalia, atunci când el uita să mai ajungă acasă, preocupat la modul extrem de deranjant (pentru ea) de pariurile sportive. Sau în serile în care urmărea meciurile de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
piesă și o iau de la capăt! Se văzu ridicând pumnul în aer, desfăcând degetele și arătând semnul victoriei pereților trași pe sfoară. V-am făcut, degeaba scrâșniți cu măselele de cărămidă, înciudaților! Ideea îl făcu să râdă. Ce absurditate, pereți înciudați. Înciudată putea să fie doar Amalia, atunci când el uita să mai ajungă acasă, preocupat la modul extrem de deranjant (pentru ea) de pariurile sportive. Sau în serile în care urmărea meciurile de fotbal american și bea bere după bere, poate din
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și o iau de la capăt! Se văzu ridicând pumnul în aer, desfăcând degetele și arătând semnul victoriei pereților trași pe sfoară. V-am făcut, degeaba scrâșniți cu măselele de cărămidă, înciudaților! Ideea îl făcu să râdă. Ce absurditate, pereți înciudați. Înciudată putea să fie doar Amalia, atunci când el uita să mai ajungă acasă, preocupat la modul extrem de deranjant (pentru ea) de pariurile sportive. Sau în serile în care urmărea meciurile de fotbal american și bea bere după bere, poate din dorința
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mai bine să ți se întâmple când ești mai bătrână, când o să ai peste treizeci de ani.“ Am rămas stupefiată. Îmi era imposibil la vremea aceea să-mi imaginez viața de după treizeci de ani. Artistul rupse, brusc, tăcerea. Era puțin înciudat. — Se zvonește că vă vindeți casa. E adevărat? Am râs. — Scuzați-mă, însă tocmai mi-am amintit de Livada de vișini. Presupun că doriți s-o cumpărați, nu? S-a strâmbat puțin, încruntat, dar n-a răspuns. Îmi ghicise repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ridicăm poalele în cap. Așa este, are dreptate: și eu, și colegele de birou, și profa de mate a fiului meu, și liftiera de la TVR, și tanti Lina, de la care cumpăr telemeaua cea mai bună, și atâtea alte femei suntem înciudate până la loc comanda văzând trupul inundat de perfecțiune al divei respective, gambele ei lucrate, sânii în care se zbenguie siliconul, mușchii înecați în masaje, creme și ore de exerciții la sală. Ne vine să ne smulgem părul din cap pentru că
Mihaela Rădulescu, atacată de Marina Almășan by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71959_a_73284]
-
chiar vulgară, în interbelic făcea furori. Iată, în același Alfabet ..., o întreagă teorie despre numele la modă ale epocii amintite, prin vocea unui bărbat din romanul Femei de M. Sebastian, nemulțumit de atît de inexpresivul (oare?) Maria : "Înțelegi, zicea el înciudat, toate femeile din jurul nostru se numesc normal (sublinierea autoarei). Uite Bébé Stoian. Uite Anny. Toată lumea, în sfîrșit: Lulu, Lily, Ritta, Gaby ... Numai tu ... numai tu ... Maria, ce nume de provincie!". Revenind la Jeny, e greu a nu ne întreba dacă
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
Myra Iosif Nu-l recunoscusem. în după-amiaza cenușie a unui aprilie ploios intrasem la un film românesc lăudat de presa belgiană, în mica sală a unui multiplex central, uimită de înghesuială, înciudată. Greu îmi găsisem un loc. Publicul? Belgienii "din centru", toate vârstele, toate straturile sociale, toate culorile - cartierul Matongé (congolez) - e chiar lângă complexul cinematografic. Auzeam clar chicotelile unui grup gălăgios de tineri români, în rest tăcerea politicoasă (plicticoasă) belgiană. Nu
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
al actorului, dar Charlot percepu râsul abstract din fundal, râsul trufaș și amical care-i ura bun-venit în oastea Diavolului. Pun pariu că Chavel s-a gândit la asta când a făcut actul de donație. Ce vulpoi bătrân! chicoti Carosse înciudat. Astăzi suntem în nouăsprezece. Cred că nu mai trece mult și-și face apariția. Vorbele lipsite de importanță ale actorului nu-l impresionau prea mult pe Charlot: dincolo de ele auzea glasul Vrăjmașului care-l întâmpina și-l încuraja ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ea nu intră. Vecina și fiica ei Zamfira merseră în casă să-l găsească pe tatăl Simonei și să-i spună că a venit Simona. Nene Costache, a venit Mona cu băiețelul ei, sunt la poartă. Care Monă? făcu el înciudat. Fiica matale! Eu nu am nici o fiică. Dacă e nerușinata aceea, nu e fiica mea. Ce caută? De ce a venit? Nu i-am spus... Fără să-și continue spusele, plecă din preajma vecinei și se lipi de sicriul soției sale, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Iar timpul părea că trece cu o repeziciune uluitoare și parcă făcea așa aproape intenționat, ca și cum ar fi conspirat cu răutate, clipă de clipă, în defavoarea tânărului. „Traficanții dracului! Cât de nerăbdători mai pot fi și oamenii ăștia!”, își zicea el înciudat. Era pentru prima dată în viața lui, când nu-și putuse ține promisiunile față de cineva și, deși știa prea bine că o promisiune devine o obligație, iar asta întotdeauna, acum el era nevoit doar să accepte situația și, chiar mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
arăta zi de zi aceeași față pentru nația sa. Prezența legiuitorilor în șatră îl tulburase nespus de mult pe bulibașă. Nu știa cum de se ajunsese aici. Avusese strania impresie că aceștia îi vorbiseră într-o limbă necunoscută; erau cuvinte înciudate, pline de spinii unor acuzări despre fapte pe care starostele nu bănuise că le purtase prin lume cu șatra lui. I se spusese că se cerea a se face lumină în cazul enunțat și că venise timpul de a se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai rele, așa să știți voi, Lisandre, și tu Rafiro! Să trăiți cu gândul că e spre folosul lui. Dacă murea atunci când era bolnav și l-am botezat a doua oară, era mai bine!? - Poate era mai bine, năpusti Lisandru înciudat câteva vorbe înnegrite de supărare. - Ești dilo, mo? Ce zisăși? Mo, nu fi godixal . Ce v-a apucat pe amândoi? Nu vedeți mai departe de lungul nasului. Vișinel va intra într-o viață nouă, deosebită de a noastră, dar el
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu era un bătăuș de profesie. Bănuind că se putea încinge o bătaie în lege între coechipieri, profesorul de educație fizică alergă la locul faptei. Cu greu aplană litigiul, împrăștiindu-i pe beligeranți. Foștii jucători părăsiră terenul mormăind cuvinte neînțelese, înciudați că meciul se terminase cu un scor nedefinit. Mihăiță îl sprijini pe Vișinel să se ridice, încercă să-i șteargă sângele care se închegase deja pe obraji și pe bărbie și așa, braț la braț, ieșiră amândoi în afara terenului de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de fel de bunătăți. Deși invitată din vreme, Olga stătu mult timp în cumpănă, dacă să meargă sau nu la acest eveniment unic din viața prietenei sale. Îmbrăca o rochie, hotărâtă să participe, dar în clipele următoare, o dădea jos înciudată și o arunca cât colo, stabilind că mai cuminte ar fi dacă ar lipsi. Tot timpul cât se pregăti, își fărâmă gândurile pentru că nu-și dădea seama dacă va avea tăria să suporte scenele de tandrețe ale mirilor care, cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
merită să-și piardă timpul cu astfel de preocupări. Totuși, nu ezitară să gândească, fiecare în sinea sa: Mare ți-e grădina, Doamne! * Victor, ajuns în cele din urmă acasă, deschise larg ușa frigiderului, îi cercetă interiorul, apoi îl închise înciudat. Nu era nimic care să l atragă. Scoase haina, se întinse pe pat și adormi buștean. A doua zi dimineața, fiind de fapt în jurul prânzului, își aducea aminte ca prin vis că fusese la spital, că-și întâlnise soția... Acum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ce ține de apă și canal. Șase luni încheiate durară toate amenajările începute în martie. De la primii ghiocei, se ajunse la florile toamnei, la crizanteme și dumitrițe... Mai bine o dărâmam și făceam o casă nouă, își spunea Alex uneori înciudat. Ina trecuse în vară prin zonă, fără știrea lui Alex și, când văzu numai gropi, movile de pământ, fiare torsionate, țevi, cărămizi și atâtea materiale în perimetrul a ceea ce se spunea că va fi gospodăria ei și a lui Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
radiase până atunci de căldura unei tinereți neînfrânate. Dezumflată, Lili fu aproape gata să scape din mână întreaga mapă pentru a se debarasa de sumedenia de hârtii. Intui că șefu’ nu poate fi abordat. Se întoarse în biroul ei, trânti înciudată dosarele doldora de hârtii din brațe și se îndreptă în grabă spre ușă, cu gândul că poate, poate, l-o mai ajunge din urmă pe șef. Dar Alex, după ce îi spusese un la revedere sec pe care nu era sigur
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
te-am avut, fraiere!". Portarul nu găsește nicio replică, iar asta îl scoate și mai mult din sărite. Îl înjură, făcând spume la gură, dar fochistul iese pe poartă râzând mai departe și se pierde imediat prin mulțimea de pe bulevard. Înciudat, Petrică intră în odăiță și iese rapid cu sticla de rom. O desface și trage un gât serios. Mă uit un pic la el și îmi dau seama că am soluția. Ideea e formidabilă era să scriu genială, dar modestia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
am io grijă dă tine, țigan bozgor provenit care ești, tu cu mă-ta aia șantalie și cu tot neamu' tău dă 'andicapați!" Nici nu trecuseră trei sferturi de oră de când plecase nea Vasile, pe jumătate vesel, pe jumătate cam înciudat și boscorodind, că apăru Petrică. Anton se uită la el cu gura căscată: Da' ce, băi, fraților, nu mai aveți somn? V-a cuprins pă toți doru' dă muncă?". Ce dor dă muncă, bre? Mi-am uitat niște chestii p-acia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]