6,895 matches
-
denumit și ultima revelație. Argumentul datei recente e folosit ades musulmani. Se recurge la el pentru a „demonstra” că religia lor ar fi mai avansată decât toate celelalte. Cu alte cuvinte, profeții celorlalte religii, apărute înaintea lui Mahomed, de la Abraham încoace, nu sunt negați, dar sunt considerați ca fiind precursori ai Islamului, iar învățăturile propăvăduite de ei se presupune că ar fi înglobate, dacă nu chiar depășite prin el. Să recunoaștem că nu e o idee prea măgulitoare și nici o metodă
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1448691753.html [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
cazul așa zisei Republici Transnistrene și Găgăuze, a Republicii Turce a Ciprului de Nord etc). O certitudine există pentru toți. Nu trăim astăzi într-o lume uniformă ci diversă. Nu mai trăim nici într-una bipolară (cel puțin din 1989 încoace) ci într-un univers economic, tehnologic, social, ideologic, cultural, etnic etc. extrem de felurit. Asistăm la o dezvoltare a alternativelor de dezvoltare dar și de guvernare și organizare statală. Referință Bibliografică: Eseu despre Putere (V) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
pășit în țară după plecarea Majestății Sale. 25 de ani în care societatea românească și-a definit o admirabilă încredere, un profund respect, afecțiune și mândrie față de Coroana română. Acest fenomen, binefăcător statorniciei naționale s-a intensificat de 14 ani încoace, de când Palatul Elisabeta a redevenit reședință regală la 18 mai 2011.” S-ar dovedi cât sunt de importante astfel de cărți dacă s-ar scrie oricât de multe. Important e să nu se ajungă la un prilej de dublu lux
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
pot fi turbulente și neliniștitoare. Monarhul nostru asigură continuitate, atunci când guvernele vin și pleacă, și reprezintă un punct de reper respectat și un puternic simbol al națiunii. Există și un beneficiu practic, financiar, adus de monarhie țării. De câțiva ani încoace, noi, cei de la City of London, am primit în fiecare an vizitele Majestății Sale Regelui Mihai, ale Principesei Moștenitoare Margareta și ale altor membri ai Familiei Regale a României. Politicieni, oameni de finanțe, investitori, oameni de afaceri, toți se îngrămădesc
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
general «pune pe hârtie» politica externă și reprezintă monarhia instituției.”, „...la fel stau lucrurile și în cazul României care, constituțional vorbind, este o republică, însă are o Casă Regală într-o poziție uimitoare. Pe măsură ce anii trec, în special din 2001 încoace, Casa Regală devine din ce în ce mai coerentă, prin faptul că reprezintă cu naturalețe cele patru ingrediente ale sale: continuitate, tradiție, identitate și mândrie națională. Această poziție uimitoare rezultă chiar din echilibrul pe care-l menține între variabila politică și societate, care are
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
de către ASR Principele a vârstei de cincizeci de ani. În parte, textul este dedicat acestui eveniment. O oglindire a ceea ce înseamnă Familia Regală, din perspectiva observaiților ASR Principelui, pe baza prerogativelor și tradițiilor instituției Regalității, este următoarea: „De nouă ani încoace, de la mutarea noastră (sper definitivă!) la Palatul Elisabeta, Familia Regală a fost adesea privită drept ONG, companie comercială, drept redacție de ziar, parohie, minister ori, în cel mai fericit caz, drept un fel de instanță judecătorească onorifică. Oamenii nu făceau
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
nimic din realitatea anului 2009 nu s-a schimbat” (interviul s-a realizat pentru revista „Sfera politicii”, în octombrie 2011). Sfârșitul anului 2011 este prezentat de către Alteța Sa Regală Principele Radu al României drept „unul dintre cei mai însemnați din 1947 încoace”. Acest punct de vedere are ca bază următoarele: „Regele sau membrii familiei au susținut 13 vizite publice în Europa, cele mai multe cu întâlniri la înalt nivel. Majestatea Sa și noi am fost prezenți în sate, comune, orașe mici și mari din
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Despre Părintele duhovnicesc și importanța acestuia în viața creștinului, în viziunea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Părăian, de la a cărui trecere la cele veșnice se împlinesc în aceste zile cinci ani... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
de smoală ! Ești obosit de-atâta somn de așteptare, ca sfinții care-așteaptă pe pereți o-nchinaciune de la fiecare din noi, spre liberare ! Revino, călător stelar, în toamna-mi astei vieți ! Pornit-au de demult, strămoșii mei, de la Adam și Eva tot încoace, să lege firul timpului în noi, când pui ieșind lăsam oul găoace... Din Non-Ființă, oul cosmic---spirit prim--- 'n esența sa toată diversitatea : cuptorul alchimiștilor, sânul matern, hrană-conflict renașterii ---duel de-a expanda totalitatea... așează haosul, Tu, călător stelar ! Vino, să
REVINO, CĂLĂTOR STELAR de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1451458539.html [Corola-blog/BlogPost/372580_a_373909]
-
pieptănat și costum elegant deși puțin cam vechi, așa cum poartă, de regulă, numai domnii intelectuali. - Profesor universitar, probabil din Tubinghen sau poate Heidelberg, oameni absolut rezonabili deși puțin cam ciudați cu care te poți înțelege, așa cum se știa de la Einstein încoace, fiind ei nepericuloși dacă nu sunt lăsați să-și pună invențiile în practică. Acestea, odată stabilite, polițistul îl conduse cu mașina la secție și rezolvă situația punând în mișcare un întreg angrenaj social destinat protejării oamenilor aflați în dificultate. În
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
a organizat materialul în două părți: mai întâi ne sunt prezentați poeții care au obținut premii la concursul literar organizat de sit, apoi scriitorii care au însuflețit acest sit “Negru pe alb” timp de trei ani de zile.De la Homer încoace, poezia a fost și este un vis frumos al omului către inefabil. Toți visăm, toți am scris cândva câteva versuri. Poezia s-a născut din iubire și vis. Aripile poetului sunt aripile sufletului care caută să se înalțe cât mai
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
scoală din morți. Constrângea vesului care încorseta ideile a fost luată de patima inimii care delirează liber. Lirismul în poezia de azi, liberă de încorsetări, capăta aspecte tragice, trece prin Baudelaire, prin toți simboliștii, prin postmoderni. De altfel de la Baudelaire încoace poezia universală si cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate agnoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
scarăM-a izbit dorul de tine iară;Cu durerea lui sfâșietoare,... XXIII. VISURI DIONISIACE, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. VISURI DIONISIACE de Nicolaie Tony DINCĂ Muza mea cu trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu să-ți spun ce simt- Adjectivele-s sărace. De iubirea ta sunt șerb
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
clipa ta!... Și otravă dă-mi, că-mi place! Zice-o poznă de proverb: Ori ai dragoste, ori pace! Când te văd venind, eu am ... Citește mai mult VISURI DIONISIACEde Nicolaie Tony DINCĂMuza mea cu trup superb,Poleit cu „vino-ncoace”Te iubesc ca un puștan,De nici vracii n-au ce-mi face.Când te văd încep să fierb,Mă inundă munți de ace...Nici nu știu să-ți spun ce simt-Adjectivele-s sărace.De iubirea ta sunt șerb,Faci din
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > HAIDE, TOAMNĂ Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului pictură: Mihai Olteanu Haide, toamnă, mai dă-mi pace, Roadele nu ți le vreau Vara e cu vino-ncoace Și în vară vreau să stau! Haide, toamnă, mai dă-mi timpul Să-l pot rupe-n vara mea Îți iubesc doar anotimpul Nu și inima ta grea! Haide, toamnă, fugi în tine Phoenix doar tu poți să fii Dacă
HAIDE, TOAMNĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442084329.html [Corola-blog/BlogPost/378196_a_379525]
-
prin crengile pomilor înmuguriți cîntau graurii, la o poartă de gospodari din Miroslovești, o mamă murmura pentru ultima oară, cu ochii ațintiți în lungul drumului, rugăciunea pe care o rostise de o sută de ori pe zi, de cinci ani încoace, de când amândoi băieții îi plecaseră la război: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă!". Prin colbul uliței, stârnit de hârjoana inocentă a câtorva copii, ochii împăienjeniți de-atâta plâns zăriră două siluete, apropiindu-se agale și sprijinindu-se
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
iapa aceea chioară, văzându-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat: - Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi. Citește mai mult VIIPe la începutul
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
iapa aceea chioară, văzându-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat:- Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi.... VII. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
numărat și subsemnatul. În ianuarie a. c., toți autorii în viață (veți vedea de ce spun asta) au primit de la dl. Smarandache, prin ... XVIII. NIȘTE COPII BUCLUCAȘI, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. De câțiva ani încoace, Marian tot susține că n-a făcut nimic în viață cu excepția celor doi copii, Sebastian și Alexandra. Și, într-adevăr, pe ei îi consideră cea mai mare realizare a lui și a nevesti-si, foști studenți la chimie în Iași, acum
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
-sa, deși mai mică, i-a luat-o înaintea băiatului, uite - deja are o fetiță grozavă, el ce păzește? Copilăria... copiilor lor a fost presărată cu multe momente buclucașe, unele chiar stânjenitoare pentru părinți... Citește mai mult De câțiva ani încoace, Marian tot susține că n-a făcut nimic în viață cu excepția celor doi copii, Sebastian și Alexandra. Și, într-adevăr, pe ei îi consideră cea mai mare realizare a lui și a nevesti-si, foști studenți la chimie în Iași, acum
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
îl vedea el, un om corect și până la finele vieții a încercat să concilieze principiile lui solide cu malformațiile unei societăți care nu citise Marx sau Engels și care nu dorea decât să parvină. Despre ce doctrina vorbim. Din 45 încoace s-a practicat o societate căreia nu i se citise nici macar conținutul doctrinal. Nu știu dacă mulți făceau diferența între comună primitivă, sclavagism și feudalism. Cu siguranta totuși delimitau bine de tot capitalismul la care se uitau de dupa gard, prin
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
studenților din România. Primele sale înregistrări datează din același an și tot atunci i-a apărut primul album (“Într-o zi...”), care s-a bucurat de aprecierea publicului și a criticii de specialitate. Ovidiu Scridon are la activ, din 1997 încoace, numeroase premii I, II sau III acordate de juriile unor festivaluri muzicale ale genului. De asemenea, a apărut în multe emisiuni de radio și televiziune, prestațiile sale muzical-interpretative fiind apreciate pentru „sensibilitatea dureroasă, nobilă, care se hrănește cu dragoste și
„Ție, jumătatea lumii mele!” la New York by http://uzp.org.ro/tie-jumatatea-lumii-mele-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93188_a_94480]
-
trebui să aibe loc în America o revoluție nouă, pentru a arăta puterii că adevărata autoritate în stat șunt cetățenii nu statul. Sugestia lui Jefferson nu s-a repetat în America dar pare să se repete în România. De la 1776 încoace America a trecut și ea prin convulsii sociale, exemplificate în mișcarea pentru drepturi civile ale polulatiei de culoare pe la mijlocul secolului trecut, ori exploziile anarhiste ocazionale de tipul celor recente din Baltimore, Ferguson (Missouri) ori Waller (Texas). În România, însă, periodic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
te face să te gândești dacă nu cumva sunt creații proprii. Bine-nțeles, pe motive muzicale existente în fondul general al folclorului local. Multe din melodiile și textele cântecelor ce le-a interpretat corul din Leșu, începând din anul 1953 încoace, sunt auzite de la Maria Precup. Bine-nțeles, mai puțin doine. Care devin dificile în cântarea colectivă. Cât cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
În români prin patru zări Pe la colțuri uneltită De viclenele urmări. Țara mea e numai una Este oastea cea creștină A fi sclav nu e totuna Și credința se clatină. Țara mea-i vatră străbună De vreo mii de ani încoace O trufie ne răzbună Și poporul supus, tace. Țara mea-i țară frumoasă Cu voinici și fete dragi, În câmpii e luminoasă Și odată erau fragi. Țara mea, croiește-ți soarte, Și te apără de moarte, Și de fulgere-˝ți
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1469808506.html [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]