141 matches
-
Articolele Autorului Poate că uneori cuvintele se dezlănțuie haotic, se aruncă de pe stâncile inimii în valuri, fără a aprecia corect adâncimea, lățimea, dimensiunile întâmpinărilor, se revarsă peste mătasea privirii, poate că pășesc timid, șovăielnic sau se ascund unele după altele încolonate, dezlânate, speriate, poate că se îndreaptă statornic spre centrul existenței, le simți în gândurile naturii, în atingerea trecerii, le simți cum te urmăresc, cum se alintă răsfățate, gata să îți bucure ecoul. Poate că uneori cuvintele curg înspre tine ca
MĂRTURII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383195_a_384524]
-
și simpaticul trăznit pe care tocmai îl luase in folio de la Madrid îi erau cei mai buni și adevărați prieteni. Nu ieșea din încăpere decât dimineața pe la orele șase, când de pe balcon arunca mâncare unor porumbei care așteptau acolo, frumos încolonați, de pe la orele trei. Era frumoasă. Părinții, bucurându-se la început de râvna ei de a citi, prinseră să se îngrijoreze într-o vreme, căci Amada n-avea ochi pentru lumea din jur, ce începuse a da târcoale burduhănosului palat, excepționalei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care vor fi ceilalți copii... Așa că la vârsta de 16 ani, având colegi copii de 12 ani, am terminat cu brio clasa a șaptea. Recunoștință veșnică acelei doamne învățătoare! Vorbind despre școală, îmi aduc aminte cum în oraș mergeau frumos încolonate fetele dela școala primară. Printre ele și o fată blondă, frumoasă, care a fost prima care a trezit în mine dragostea. Se numea Popa Maria și era pasionată de filatelie. Avea o colecție bogată de timbre pe care le ținea
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
care își ofereau serviciile pe mai nimic, gudurându-se cu spor la picioarele mărimilor zilei, iar amploaiatul a dovedit-o cu brio și imediat, cu un zel demn de o cauză mai bună: am fost împresurați „cât ai zice pește”, „încolonați” și duși însoțiți de doi milițieni și vreo trei paznici de la unitățile vecine taberei de vară, direct la sediul miliției comunale. A urmat pentru cei câțiva băieți - cei mai mulți studenți și câțiva prieteni de-ai lor, toți localnici, elevi la școlile
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
Neamul său... M-am apropiat să fac măcar o poză, spre neschimbare... Și sufletul mi s-a împietrit... Așa cum dă mărturie poza, la Putna de ziua sa, bădița Eminescu plângea... La întoarcere, în prima așezare, vedem un grup de copii încolonați. Am zâmbit. Pe moment am crezut că sunt invitați să-și cinstească Poetul națiunii... Dar ei se îndreptau, de fapt, spre o sală de sport. Păcat pentru ei și mare păcat pentru părinții și dascălii lor. M-am îndepărtat cu
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
descurce și să ajute. Aici, ei sunt o familie. Unii dintre ei sunt luați la un moment dat de familii acasă. Alții însă rămân aici, merg la școală, la studii. Până acum, opt copii din tabără au intrat la facultate. Încolonați, copiii pornesc către satul din deal, la școală. Pentru săteni sunt copii din tabără sau copiii Părintelui. Fără să-ți dai seama, se prind de mâna ta și merg alături de tine. Te fac sa înțelegi că așa este viața făcută
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
la sursa generoasă a unei ecuații cu multe necunoscute, ce încrucișa utopia cu pragmatismul punitiv și nu deliberat, neîncrederea cu speranța, fățărnicia cu onestitatea, umilința cu bruma de demnitate, teama cu izbucnirile de cele mai multe ori ponderate de limitele unei morale încolonate și descurajante. Până mai ieri, în noi vuia glasul tăcerii, acum, țipătul ei reîncarnat cu tentă gregară. Apelăm la un alt arsenal de mijloace pentru a face dreptate. Cotizăm încă apartenența, la un mod de gândire și limbaj, care ne-
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
tale, înfipți în inima mea, călcai prin nori, pe turme de crini, prin ierburi virgine, în asceza unui amurg sentimental, între izvoare și mare, culoarea părului tău lung se făcea aer de noapte, viscol de val, prin somnul vameșilor treceau încolonate culorile buclelor tale, piciorul clintit prin iarbă răsuna ca aroma-n somnul meu pierdut. umbra lui Holderlin plutea peste noi și ne blestema, curgea întunericul și abisul și steaua curgea către stingerea sa numai noi eram fericiți cum vine fericirea
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
naționale continuu maltratate de-a lungul vremii de acele rațiuni dictatoriale meschine, care, printr-o semnătură adânc înfiptă în fibra unui tratat politic mârșav, au retrasat granițe statale diverse și au cârmit către Siberii înghețate mase întregi de destine umane încolonate neceremonios la tragedia propriei lor vieți. Alături de Grigore Vieru, Dumitru Matcovski, Leonida Lari, Ion Hadârcă și atâția alții, Doina Aldea Teodorovici împreună cu compozitorul Ion Aldea Teodorovici au devenit cu repeziciune reperele funciare ale luptei românilor de pe partea stângă a apei
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
dat”, îl citez pe cel care mi-a răspuns după un anumit timp unor întrebări, un învățător căruia din păcate nu i-am reținut numele real. Urmează imediat o clădire obișnuită ca arhitectură, formată din două încăperi. Mulțimea care aștepta încolonată acolo m-a atras și m-am îndreptat spre ei. Lashante m-a oprit și m-a învățat cea de-a doua regulă:în temple se pășește desculț. Nedumerirea mea a fost mare, credeam că templu este construcția unde era
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 6 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352055_a_353384]
-
la un moment dat, de sărbătoarea Floriilor. Mi-a povestit atunci, cum toți copiii de la școală, în frunte cu învățătorul Stroia, părintele Tatu și doamna preoteasă, mergeau în dimineața Floriilor în afara satului, ca apoi să revină pe ulițele lui, frumos încolonați, cu cei doi bărbați în față și doamna Eudochia în urma lor, într-o procesiune emoționantă, purtând ramuri de salcie în mâini, și cântând pricesne specifice Floriilor. La 19 august 1934, casa preotului Tatu se umple de bucuria venirii pe lume
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
descurce și să ajute. Aici, ei sunt o familie. Unii dintre ei sunt luați la un moment dat de familii acasă. Alții însă rămân aici, merg la școală, la studii. Până acum, opt copii din tabără au intrat la facultate. Încolonați, copiii pornesc către satul din deal, la școală. Pentru săteni sunt copii din tabără sau copiii Părintelui. Fără să-ți dai seama, se prind de mâna ta și merg alături de tine. Te fac sa înțelegi că așa este viața făcută
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
la un moment dat, de sărbătoarea Floriilor. Mi-a povestit atunci, cum toți copiii de la școală, în frunte cu învățătorul Stoia, părintele Tatu și doamna preoteasă, mergeau în dimineața Floriilor în afara satului, ca apoi să revină pe ulițele lui, frumos încolonați, cu cei doi bărbați în față și doamna Eudochia în urma lor, într-o procesiune emoționantă, purtând ramuri de salcie în mâini, și cântând pricesne specifice Floriilor. La 19 august 1934, casa preotului Tatu se umple de bucuria venirii pe lume
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
cel bun și să aducă împreună cu el tot ce este nobil, frumos și minunat. Să vină tihna. Să vină blândețea. Să vină grija. Să vină pacea. Să vină dărnicia. Să vină. Să ne piară gustul amar al zădărniciei. În cuvinte încolonate n-am fost niciodată bogați. Jurnalistul nu poate trăi între oglinzi paralele. Scrierile lui, zicerile lui, fără puterea credinței în cuvânt, nu vor străpunge zidul timpului. Astăzi e mai puternic decât mâine? Pentru cine și cu ce folos? Și a
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
în care timpul se-ndepărtează. Voi, descendenți, sânge în cleștar. Noi, lacomi și acum. Gust de cenușă? Spune, te rog. Mulțumesc. Hohot de râs, homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam, ce caut eu pe această bârnă mâncată de umezeală, gata să se rupă? O, biruință amoroasă. Ecce homo. Nicăieri, niciunde. Norocul existenței mele. Selbsterfahrung, cercetarea de sine. Voi mai dormi vreodată
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]
-
spiritele se mai plimbă-n voie și delirează în tăcere trupul femeii cel din urmă soare naște-ntr-un golf de somn doar vise cu zboruri de păun cu cozi fantastice de curcubee se-aud foșnind și plopii de ieri încolonați soldați docili doi câte doi pe marginea șoselei plecați să cucerească veșnicia o stare de grație mallarmeeană se-așterne așa în astă noapte legende vii silabe sunătoare ființe ce plutesc prin vidul sec fanatice fanare pe tarabe leneșe consoane ce
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
în care timpul se-ndepărtează. Voi, descendenți, sânge în cleștar. Noi, lacomi și acum. Gust de cenușă? Spune, te rog. Mulțumesc. Hohot de râs, homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam, ce caut eu pe această bârnă mâncată de umezeală, gata să se rupă? O, biruință amoroasă. Ecce homo. Nicăieri, niciunde. Norocul existenței mele. Selbsterfahrung, cercetarea de sine. Voi mai dormi vreodată
CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359785_a_361114]
-
începe să refuze, pe șleau, ideea de deplasare cu mașina până la colț, până la teatru, până la serviciu, iar autoritățile nu vor avea ce face, decât să se pună pe construit extra benzi pentru transport în comun și extra piste pentru deplasarea încolonată, cuminte, a bicicletelor. Iar oamenii din viitor își vor aminti că a existat cândva o perioadă de nesăbuință, când bicicliștii se strecurau inconștienți printre coastele mașinilor parcate și ale celor în mișcare. Dar perioada asta va fi trecut de mult
Cea mai frumoasă bicicletă din lume () [Corola-blog/BlogPost/338698_a_340027]
-
și călcam pe desculțe pe țărâna morților unde se jucase călușul din neam în neam și unde piciorul mamei lăsa urme de argint pe brumele toamnelor când aerul sub nori rămânea pustiu și mi se goleau ochii de imagini când încolonate treceu frunzele fluierând în vânt spre o altă stare de bejenie; atunci galopul unui cal venea cutremurând pădurea ca o nălucă și prin el vedeam fetele despletite de cozi ca niște naiade antice și mama îmi spunea rugăciuni să mă
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]